În 1989, profesoara de limba română Georgeta Vasile s-a hotărât să scrie din cărţile de bucate, pe care le-a adunat de-a lungul timpului, doar reţete accesibile, ale căror ingrediente să le găsească sigur pe piaţă.
Astfel a luat naştere caietul "Reţete posibile", pe care gospodina îl mai are şi astăzi. Nu îl mai deschide prea des, pentru că astăzi găseşte toate ingredientele, "la care în '89 poate doar visam", dar se gândeşte să scrie un caiet de "Reţete de criză", cu ingrediente pe care să şi le permită din modestul salariu de dascăl.
Din cărţile de bucate pe care le avea în bibliotecă, cum ar fi: "Condimente şi sosuri dietetice", "Preparate din carne de pasăre", "Dulciuri de casă", "Prăjituri cu fructe", "Sfaturi pentru tinerele gospodine" sau "Din bucătăria tradiţională ţărănească", Georgeta Vasile a selectat doar reţete cărora "puteam să le dau viaţă", cum spune gospodina.
Pe principiul cărţilor de bucate în care găseşti toate categoriile de preparate, în caietul ei vom găsi capitolele: gustări reci, gustări calde, ciorbe şi supe, omlete şi sufleuri, preparate din peşte, preparate din carne de pasăre, preparate din carne de vită, preparate din carne de porc, preparate din carne de berbec, preparate din paste făinoase şi legume, salate pentru garnituri, sosuri, dulciuri, blaturi şi aluaturi.
Am remarcat că din cuprinsul caietului lipsesc preparatele din carne de vânat, dar Georgeta mi-a explicat: "Carne de vânat se găsea foarte greu, aproape deloc, aşa că era inutil să scriu astfel de reţete, dacă oricum nu reuşeam să le prepar". Cele mai multe reţete sunt în capitolul de preparate din paste făinoase şi legume, semn că acestea se găseau din plin.
Deşi Gabriela e din Bucureşti, ea nu are preferinţă pentru mâncăruri doar dintr-o anumită zonă, astfel încât reţetele adunate de ea sunt de peste tot din ţară, aşa cum le-a găsit în cărţi. În '89 nu găseai nici o carte de astfel de bucate internaţionale prin librării, dar printre reţetele româneşti mai întâlneai câte una de genul: peşte florentin, pilaf grecesc sau sos thailandez. Caietul ei de "Reţete posibile" are şi un moto, o strofă din poezia lui Păstorel: "De-i cugetarea mea nefastă/ Nu-mi pasă lumea ce-o să spună./Dar la literatura proastă?/ Prefer bucătăria bună".
Din capitolul Preparate din carne de pui am ales reţeta de "pui special", pentru care aveţi nevoie de 1,500 kg pui, 500 g vinete, 50 g usturoi, 250 ml ulei, 5 g piper măcinat. Puiul se împarte (în sferturi sau optimi, după mărime), se spală şi se prăjeşte în ceaun, cu 150 ml ulei. Între timp se coc vinetele, se toacă. Se pisează usturoiul.
Puiul se scoate din ceaun, se pune pe un platou. Grăsimea din ceaun se completează cu restul de 100 ml ulei. Când este bine încins, se introduc vinetele, usturoiul şi piperul şi se călesc până se omogenizează. Pe platoul unde a fost aşezat puiul, se toarnă compoziţia de vinete. Se serveşte ca atare, cu garnitură de salată verde. Poate fi însoţit de vin alb sau roşu demisec. La sfârşitul acestei reţete, gospodina specifică şi sursa: Gaby Becsek, "Bucate alese de prin ţară culese".
O reţetă culeasă din cartea "Preparate culinare din peşte" este cea de "peşte florentin", pentru care e nevoie de 1,500 kg peşte, 100 ml ulei, un kg de spanac proaspăt, 100 ml vin, 350 ml lapte, 75 g făină, două ouă, 100 g brânză, sare şi piper după gust.
Peştele se curăţă şi se spală, apoi se fierbe în apă cu sare circa 15 minute, apoi se lasă să se răcească în zeama lui. Într-un vas se pun două treimi din ulei şi se căleşte jumătate din cantitatea de făină. Se stinge apoi cu laptele fierbinte, amestecându-se cu o lingură de lemn şi se fierbe circa 15 minute. În acest sos se pune spanacul fiert, scurs şi tăiat, se condimentează cu sare, piper măcinat şi vin. Se amestecă bine şi se mai fierbe circa 10 minute.
Din restul de ulei, lapte, făină şi gălbenuşuri se prepară sosul pentru gratinat astfel: într-o cratiţă se pune uleiul, apoi făina şi se căleşte. Se stinge cu lapte fierbinte. Se fierbe circa 20 de minute la foc mic, după care se strecoară. Se adaugă gălbenuşurile, sarea şi se amestecă bine. Într-o tavă unsă cu ulei se aşază spanacul, deasupra se pune peştele curăţat de oase şi tăiat în cuburi mici, peste care se presară cu brânză rasă. Tava se pune din nou în cuptor pentru gratinare. La servire se taie în porţii. Se consumă fierbinte.
Citește pe Antena3.ro