„Cat ma mai tine Dumnezeu, manca-v-as!?"

A trait primii 50 de ani intr-o satra, avand deasupra capului doar coviltirul carutei trase de catari. In anii celui De-al Doilea Razboi Mondial a fost luata pe sus de soldati si deportata in Transnistria, pentru ca e tiganca. Maria Macelaru si-a vazut copiii murind de foame si s-a asezat la casa ei pe cand avea 70 de ani. Acum se ocupa cu vrajitoria.

Urziceni. Pe o strada laturalnica, intr-o casa impunatoare isi duce zilele istovite o batrana tiganca. Femeia, imbracata pestrit, e Maria Macelaru, „vrajitoarea" care spune ca trateaza impotenta, epilepsia sau hepatita. E mai batrana decat veacul. Se plange rar: „Cat ma mai tine Dumnezeu, manca-v-as?". S-a nascut in zorii secolului al XX-lea, intr-o satra de tigani nomazi, langa Barbulesti, in Ialomita. Inca-si aminteste de acele zile: „Ne plimbam de colo-colo, eram nestatornici. Ne izgonea lumea, ne omora, ne batea, ne ascundeam in paduri. Aveam cate doi catari la caruta, cu cotineata cu pasari in spate. Asa ne duceam zilele", povesteste batrana. Tatal sau, Marin Prole, tigan argintar, ajuns bulibasa, confectiona galeti din arama sau piepteni din os pe care ii vindea oamenilor prin sate. Mama batranei, Ropita Prole, facea farmece, le ghicea satencelor si le oferea oamenilor „leacuri" pentru diverse boli. Primea in schimbul „vrajilor" galbeni si mancare. La sarbatori, tiganii mergeau prin sate cu obiceiuri populare sau cantau din struna duminica, la hore.

Casatorita pentru 10 galbeni

Parintii sai au dat-o la maritat in jurul anului 1915, sa-i fie piranda lui Ilie Macelaru, din aceeasi satra: „M-a dat pentru 10 galbeni, manca-v-as! La tigani, parintii se tocmeau si cadeau la invoiala. Am facut nunta la o margine de sat, cu chiote si lautari, ca la tigani. Am crescut 12 copii". Cand nu umblau, tiganii isi asezau corturile pe la vreo margine de sat. Oamenii beau apa din garle sau balti, bolile fiind la ordinea zilei in satre. „Copiii tot in carute ni se nasteau, ne ajutau babele. Mancare nu aveam, taiam cai ca sa manance si gura noastra ceva, bulendre mai faceam noi, de lucru nu aveam de la oameni. Eram amarati, era foamete mare", spune Maria.

„Ma imbracam in panza de sac"

In 1941, in plina politica fascista, femeia a fost deportata in Transnistria. „Au venit soldatii, ziua, ne-au scos din corturi, ne-au batut la sange si ne-a spus sa plecam. Nu stiam ce se-ntampla, noi, mai departe de satra si de cateva sate, nu stiam nimic. Ne-a dus pe jos pana in «Transmisia», unde am stat 2 ani. Nu mai aveam nimic-nimic de mancat. Duceam in spate copiii si ceaunele cu ultimele resturi de terci. Am vrut, de disperare, sa arunc copilul, o fata, pe drum, ca nu mai aveam ce sa mananc, dar m-a batut barbatu’ de m-a omorat, manca-v-as!", isi aminteste batrana. In Transnistria a fost dusa intr-o tabara unde erau multi tigani. A vandut tot ce mai avea, chiar si bulendrele de pe ea, pentru mancare: „Stam intr-o casa fara acoperis. Ma imbracam cu panza de sac, nu mai aveam nimic. Mi-au murit 3 copii, mi i-a luat Dumnezeu. Dar eu nu i-am mai lasat. Altii ii duceau pe drumuri, le dadea o bucata de mamaliga si le zicea sa stea acolo ca ei se intorc imediat. Au murit tigani multi, manca-v-as!". A scapat din Transnistria fugind cu copiii si cu barbatu-sau, bagandu-se pe sub niste vagoane de tren care i-au adus in Romania, in Moldova. Si-a refacut viata umbland din sat in sat, facand „farmece" si „vindecand" oameni, in vreme ce nea Ilie vindea piepteni. Maria si-a facut acte in anii ’50. Si-a cladit prima casa in 1970, din chirpici, paianta si lemn. Acum locuieste in Urziceni, la baiatul cel mic, si face in continuare „vrajitorie". Batrana nu si-a serbat niciodata ziua de nastere, nici chiar in 2000, cand a implinit o suta de ani: „Daca nu-ti serbezi ziua de mic, tiganii cred ca se intampla ceva rau s-o serbezi mai tarziu. Asa e credinta, manca-v-as!".

---

CV

Maria Macelaru

Data nasterii: 18 septembrie 1900

Locul nasterii: Barbulesti, judetul Ialomita

104 ani

Batrana nu si-a serbat niciodata ziua de nastere, nici chiar in 2000, cand a implinit 100 de ani: "Daca nu-ti serbezi ziua de mic, tiganii cred ca se intampla ceva rau s-o serbezi mai tarziu. Asa e credinta, manca-v-as!".

Maria Macelaru nu stie care este secretul longevitatii sale. La aproape 104 ani nu sufera de nici o boala, iar anul trecut i-au iesit doua masele de minte. „Mananc foarte multi ardei iuti la ciorba. Uneori, pun asa de multi, ca trebuie sa bag dupa aia mult zahar in ciorba ca sa pot s-o mananc. Iar de doi ani nu mai beau apa. Doar suc. Ca asa vreau!", spune batrana.

---

CONTINUARE: O suta de ani pribeag in „Padurea spanzuratilor