„Urmeaza o saptamana de post aspru"

Credinciosii ortodocsi sarbatoresc duminica intrarea lui Iisus in Ierusalim, urmata de Saptamana Patimilor. Despre toate acestea, cat si despre Postul aspru am stat de vorba cu Episcopul Vicar, Prea Sfintitul Ciprian Cămpineanu.

• Jurnalul National: Suntem aproape de finele Postului Mare, iar duminica sarbatorim Floriile.

  Prea Sfintitul Ciprian Cămpineanu: Dupa sase saptamani de pregatire spirituala Biserica praznuieste Sarbatoarea Intrarii in Ierusalem a lui Iisus Hristos, ca un Imparat, inconjurat de multimea care aclama „Osana, fiul lui David, binecuvantat este Cel ce vine in numele Domnului".

  Cunoscuta in popor ca Sarbatoarea Floriilor, Duminica Floriilor pica mereu primavara si este semnificativa pentru crestini, in sensul ca toti il insotesc pe Iisus Hristos cu ramuri de salcie, intrand in Ierusalemul cel ceresc sau in biserica Mantuitorului.

• Ce reprezinta deniile?

  Acestea prevestesc Patimile Mantuitorului Iisus Hristos dinainte de Invierea Sa din morti, marcate liturgic prin slujbe. Denia reprezinta de fapt slujba utreniei de a doua zi, care precede Sfanta Liturghie si in care se face pomenirea evenimentelor care au premers Rastignirii si Invierii Mantuitorului Iisus Hristos. Este vorba de ultima saptamana din viata Sa pamanteasca, suferind din partea oamenilor batjocura, chinuri si rastignirea pe cruce.

  Cele mai importante denii sunt cele din Joia Mare, cu cele 12 Evenghelii, si din Vinerea Mare, a Prohodului, cand toti crestinii il insotesc la mormant pe Iisus Hristos prin cantari de jale, dar din care transpare nadejdea. Urmeaza scoaterea Sfantului Epitaf, a Sfintei Cruci si inconjurarea bisericii.

  Citește pe Antena3.ro

  

  Ce este glosofobia, frica de care suferă trei din patru persoane. Poate duce chiar la simptome fizice

• Vineri, crestinii ortodocsi trec pe sub Sfantul Aer.

  In cadrul slujbei de vineri dimineata, o data cu scoaterea Sfantului Epitaf toti credinciosii trec pe sub acesta. Semnifica ingroparea omului celui vechi, care salasluieste prin alunecare si cadere in pacate si invierea, o data cu Iisus Hristos, a omului celui nou.

• Dupa Duminica Floriilor urmeaza Saptamana Mare, Saptamana Patimilor in care se tine un post mai aspru. Ce ii sfatuiti pe credinciosi?

  Intreg Postul Pastilor este mai aspru, iar Saptamana Patimilor in mod deosebit. Biserica recomanda ca in Saptamana Mare oamenii sa se straduiasca sa tina postul aspru. In fiecare zi sa se guste mancaruri uscate, fara ulei, sa se bea apa, dar si sa participe la slujbe, sa cugete la cele inalte. Vineri e bine sa se tina post aspru ca in momentul Invierii sa se impartaseasca cu vrednicie din Trupul si Sufletul lui Iisus Hristos.
  Eugenia Mihalcea

Cantecele de Pasti anunta Invierea lui Lazar si ne pregatesc pentru venirea Mantuitorului

In sambata de dinaintea Floriilor exista obiceiul „Cantecelor de Pasti". In aceste cantece se povesteste despre moartea si invierea lui Lazar, invierea care o anunta pe cea a Mantuitorului Iisus Cristos.

Si, mare atentie, cantecele de Pasti nu se pot numi colinde, acestea fiind rezervate Craciunului.

Salcia este una dintre cele cateva plante - nucul, salcia, usturoiul, pelinul si graul - considerate de poporul roman captatoare de sacru, care implinesc si un rol de protectie.

„Cantecele de Pasti se mai pastreaza si astazi, dar prin satele din sudul tarii", ne spune dna Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie si Folclor „Constatin Brailoiu", din Bucuresti. „In sambata de dinaintea Floriilor se merge cu «Lazarita»: istoria lui Lazar cel inviat din morti. Trei fete, dintre care una imbracata in mireasa, merg din casa in casa, joaca si canta istoria lui Lazar. «Lazar, ma-ta te-a facut in zi mare de Florii/ Lazare. Lazare(...)». Lazar care a cazut de pe casa si a murit. «Sangele l-a podidit si pe nas si pe gurita/ Parc-ar fi o garofita(...)». Lazar este luat, spalat in lapte dulce si ingropat. Procesul este cel vegetational pentru ca orice se pune in pamant iar invie. Este prezentat pe scurt tot procesul mortii, ingroparii si invierii lui Lazar. Totul este legat de procesul vegetational. Pentru ca tot ce este ingropat in pamant trebuie sa renasca.

Tot in sambata Floriilor se face si parastasul lui Lazar. Atunci merg fetele impodobite cu coronite din salcie si canta si primesc oua pe care apoi le rosesc.

Si sunt multe alte istorii legate de Sarbatorile acestea, adauga doamna Ispas. Majoritatea sunt pastrate, bineinteles, la tara. Tot in zona de sud, in sambata Floriilor se mergea cu «Vaiul», care initial a fost un imn religios. Si tot asa mergeau fete impodobite cu salcie, cantau din poarta in poarta si primeau oua".
Carmen Anghel

Incep deniile

Duminica se incheie Postul Mare si incepe Saptamana Mare a Sfintelor Patimi. Din seara de duminica, la toate bisericile ortodoxe incep deniile, rănduieli de o mare frumusete. Prin Denii se intelege slujba Utreniei facuta seara, asa cum se face in cadrul privegherilor, adica slujba Utreniei, slujba de dimineata, se muta seara, dupa ce se sfărseste rănduiala Vecerniei. Sunt slujbe care se fac seara si acestea se fac in timpul postului miercuri si vineri in saptamăna a cincea, miercuri fiind Canonul Sfăntului Andrei, adica o slujba de dimineata, o Utrenie, in care se cuprinde un canon mare. Canonul Mare se numeste astfel pentru ca este cel mai lung, respectiv o rănduiala de slujba care se numeste Canon si care are mult mai multe căntari, mult mai multe alcatuiri decăt slujbele si canoanele obisnuite. Si acesta se face seara, deci este o Denie. Tot Denii se numesc si slujbele din Saptamăna Sfintelor Patimi ale Măntuitorului nostru Iisus Hristos, Saptamăna Mare, slujba de luni, marti, miercuri, joi, vineri din Saptamăna Sfintelor Patimi, care sunt tot Utrenii, adica slujbe de dimineata, facute seara.

Duminica putem manca peste

In Duminica Floriilor cei care tin post au dezlegare la peste, adica pot manca peste si pot bea un pahar de vin. Biserica Ortodoxa a randuit pentru credinciosii crestini anumite posturi. Caci postul, dupa cum zice Sfantul Ioan Gura de Aur „potoleste trupul, infraneaza poftele cele nesaturate, curateste si inaripeaza sufletul, il inalta". Sfantul si Marele Post, care se mai numeste si postul patruzecimii, Postul Pastilor, este randuit pentru curatirea sufletului prin ajunare, rugaciune, milostenie, spovedanie si impartasirea cu Sfintele Taine. El inchipuieste postul cel de patruzeci de zile al Mantuitorului. In acest post nu se mananca carne, oua, branza. De asemenea se posteste de peste, vin si untdelemn. In Saptamana Mare, Saptamana Patimilor, care precede Duminica Floriilor, Biserica recomanda un post mai aspru. (Eugenia Mihalcea)