Abandonul la nivel national

Ministerul Sanatatii sustine ca informarea inaintata Guvernului, in baza careia premierul Tariceanu a declarat ca "acesti copii abandonati se nasc cu o greutate mica si cu unul sau mai multe handicapuri asociate", este corecta. Adevarul e insa unul singur si nu suporta jumatati de masura.

Intr-o nota trimisa redactiei noastre, Ministerul Sanatatii sustine ca informarea inaintata Guvernului, in baza careia premierul Tariceanu a declarat ca "acesti copii abandonati se nasc cu o greutate mica si cu unul sau mai multe handicapuri asociate", este corecta. Adevarul e insa unul singur si nu suporta jumatati de masura.

"Informarea pe care Ministerul Sanatatii a trimis-o Guvernului este corecta, conform Raportului UNICEF privind «Situatia abandonului copiilor in Romania»", se precizeaza in nota trimisa de minister. Astfel, conform acestui document, "in lotul de studiu, doar 66,6% dintre copii s-au nascut cu o greutate considerata normala la nastere - 2.500 grame si peste. Prevalenta de 34% a copiilor nascuti cu greutate mica este ingrijoratoare, in conditiile in care in populatia generala aceasta prevalenta se situeaza in jurul valorii de 9%". Ne simtim obligati sa explicam inca o data unde s-a gresit: in primul rand, 34% nu inseamna majoritate. In al doilea rand, un copil sanatos, chiar daca are o greutate de 2.500 de grame, nu necesita spitalizare si poate fi externat. Conform aceluiasi Raport UNICEF pe care il citati (incomplet), doar "9% dintre copiii abandonati s-au nascut cu malformatii congenitale". Iar la nastere, "87% dintre ei au avut Scorul Apgar de 8 si peste 8". Necesita acesti copii spitalizare de luni intregi?

In aceeasi nota, Ministerul Sanatatii ne informeaza ca, "in acest moment, sunt nominalizate cu activitate de asistenta sociala 326 de persoane si inca opt sunt in curs de angajare. (...) Dintre aceste persoane, 72 sunt asistenti sociali sau medico-sociali".

IASI. In acest judet, conform raportului oficial trimis catre ANPDC, in primele cinci luni ale anului se inregistrasera 66 de cazuri de copii abandonati. Pe 27 mai 2005, doar sapte cazuri mai erau active.

"O adevarata «explozie» a fost in februarie, cand am avut 16 copii abandonati. Acum mai sunt doar cinci…", explica Florin Ion, directorul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Iasi. Cifrele din inregistrari arata care este situatia reala, dar nu pot nicidecum sa cuantifice dorinta copiilor de a auzi glasul mamei sau de a-i simti mainile alintandu-i.

Gravitatea situatiei o stiu cel mai bine medicii Maternitatii "Cuza Voda" din Iasi, cea mai mare unitate de profil din Moldova si una dintre cele mai importante din tara. "Cu 6.000 de nasteri pe an, ne putem compara in privinta natalitatii doar cu o maternitate din Bucuresti. Insa la noi sunt mult mai multe cazuri de abandonare a nou-nascutului", spune dr. Mariana Nica, unul dintre medicii spitalului. De fapt, unitatea este un fel de "leagan" pentru copiii ramasi fara mame. "In 2003, am avut 17 copii abandonati, in 2004 - 27, iar in primul trimestru din 2005 - 18. Cifrele ne ingrijoreaza, iar toate aceste cazuri ne transforma din medici in adevarati detectivi", mai spune dr. Nica. (Cristinel C. Popa)

CLUJ. Anual, in acest judet sunt abandonati in maternitati si in spitalele de pediatrie aproape 100 de copii. Pana pe 13 iunie fusesera deja inregistrate 41 de cazuri (nu sase, cum s-a raportat la ANPDC si la numarul de copii parasiti de la 1 ianuarie 2005, dar si la numarul de cazuri active la 27 mai 2005). Din acesti 41 de abandonati, 30 sunt nou-nascuti, iar 11 sunt copilasi cu varste cuprinse intre 4 luni si 5 ani, "uitati" de mame prin spitale. Toti cei abandonati in maternitati sunt sanatosi.

"Cea mai mare problema in acest domeniu nu este legea, care este buna", ci implementarea ei, sustine Monica Filip, director executiv al DGASPC Cluj. "Avem probleme cu primariile, in sensul ca la fiecare dosar trebuie sa existe planurile de servicii pentru familie si copii, pe care ei nu le trimit si pe care probabil ca, de fapt, nici nu le fac." O alta problema ar fi ca in judet exista doar 170 de asistenti maternali, iar numarul lor este total insuficient, si asta in conditiile in care fiecaruia i se pot da doi copii. In acest moment, DPC are in institutiile rezidentiale 582 de copii, iar in reteaua de asistenti maternali sunt 216 micuti.

In 2004, din cei 95 de copii abandonati, doar 20 au fost reintegrati in familii. Restul stau si asteapta, intr-o solutie de provizorat... In acest moment, in Cluj, nici unul dintre copiii abandonati nu este adoptabil. "Noua procedura este mai greoaie, iar declararea adoptabilitatii copilului se face in instanta, dar in acest moment nu avem nici o sentinta de acest fel pentru nici unul dintre copiii din sistemul nostru", marturiseste directorul executiv al DGASPC Cluj. (Elena Stanciu)

GIURGIU. In cele doua maternitati din judet, de la Spitalul Judetean Giurgiu si din Spitalul orasului Bolintin Vale, nu s-au inregistrat, in primele cinci luni ale anului, decat doua cazuri de abandon. "Cele care isi abandoneaza copilul au in general sub 20 de ani la nasterea copilului - ultimele cazuri inregistrate fiind ale unor «mame» care aveau chiar 13 si respectiv 14 ani", declara dr. Gheorghe Samoila, seful Sectiei Nou-Nascuti a Spitalului Judetean Giurgiu. Sunt analfabete sau cu scoala generala neterminata; nivelul socio - economic foarte slab si/sau fara ocupatie, deci fara venituri; in majoritate de etnie rroma, insa aceasta nu este o regula, in ultima perioada, la acest capitol exceland chiar etnicii romani; de asemenea, sunt femei parasite de parteneri.

In astfel de cazuri, reintegrarea in familia naturala sau extinsa este un proces anevoios si de lunga durata. In cealalta solutie definitiva, adoptia interna, e cale si mai lunga de batut. Potrivit datelor puse la dispozitie de Veronica Gavrila, responsabil la Compartimentul monitorizare asistenta maternala din cadrul DGASPC, judetul Giurgiu are disponibili pentru adoptie 14 copii. Exista insa un singur caz cu dosar pe rol pentru deschiderea procedurilor de adoptie. "Interesul manifestat pentru adoptie nu este unul foarte mare", apreciaza Veronica Gavrila. Doar opt familii si-au declarat intentia de a infia copii. Dintre acestea, sase sunt din afara judetului. (Vasile Arcanu)

SIBIU. Si copiii sub 2 ani recuperati din spitale asteapta in Complexul de Servicii Comunitare "Prichindelul" sa fie plasati la asistentii maternali

SIBIU. Judetul Sibiu a raportat ANPDC 23 de copii abandonati de la inceputul anului, trei cazuri active pe 27 mai 2005. Cel mai dificil in activitatea de reintegrare a copiilor abandonati este sa gasesti parintii sau rudele copiilor. "Este o munca in echipa, evident, insa, uneori, trec luni sau chiar ani pana reusim sa gasim rudele copiilor. Din pacate, de foarte multe ori nu reusim sa depistam parintii. Asta mai ales in cazurile copiilor abandonati imediat dupa nastere, in maternitate", sustine Adriana Barza, purtatorul de cuvant al DGASPC Sibiu. La sfarsitul lunii aprilie, 904 copii se aflau in supravegherea DGASPC Sibiu. 561 dintre acesti copii se afla in centre de plasament, 279 sunt in grjia fundatiilor cu activitati in protectia copilului, iar 19 copii sunt in Centrul de primire in regim de urgenta din cadrul Complexului de Servicii Comunitare "Prichindelul" Sibiu. La inceputul lunii iulie 2005, numarul copiilor adoptabili din Sibiu este zero. (Dan Tomozei)

REINTEGRAREA IN FAMILIE - PE BANI

Desi se afla pe locul doi in topul judetelor cu cei mai multi copii abandonati, Iasiul a gasit solutii pentru scoaterea copiilor din spitale. "Daca putem gasi familia, incercam sa integram copilul, iar Consiliul Judetean a decis sprijinirea lor cu cate 3 milioane de lei pe luna, timp de jumatate de an. De aceeasi suma pot beneficia si rudele copiilor", precizeaza di-rectorul DGASPC. Anul trecut, 202 copii au fost reintegrati in familia largita. Poate stimula suma de 18 milioane de lei dragostea parinteasca? Multi copii s-au intors in familiile in care mai aveau 7, 8 sau 10 frati si unde nu fusesera doriti de nimeni. "Un caz cutremurator s-a petrecut de curand - o fata fara adapost, plina de paduchi, a nascut, apoi a fugit din spital. Copilul a ramas aici, apoi ar fi trebuit sa fie protejat de un asistent maternal. Insa mama s-a intors si l-a luat si nimeni nu s-a putut opune. In dimineata in care s-a intamplat acest lucru, baiatul a plans fara motiv, parca simtind telepatic ca va creste alaturi de o femeie care nu vrea decat alocatia", marturiseste dr. Mariana Nica, de la Maternitatea "Cuza Voda" din Iasi. Ce se intampla cu reintegratii dupa cele sase luni de "impulsionare" a familiei? Ce efort financiar presupune din partea autoritatilor aceasta solutie? Pe site-ul oficial al DGASPC Iasi, se anunta, inca din martie, "insuficienta fondurilor destinate prevenirii institutionalizarii si sprijinirii reintegrarii familiale". Cat dureaza la Iasi procedurile pentru reintegrarea in familie? "Nu mai mult de o luna", sustine Eliza Chirica, purtator de cuvant al DGASPC. "Multi copii nici nu ajung la centrul de plasament (n.r. - ?!), ci sunt luati direct din maternitate. Apoi sunt monitorizati, pentru a vedea care este situatia lor." Conform surselor noastre, doar doi angajati ai DGASPC se ocupa de verificarea a 1.043 de asistenti maternali... (Cristinel C. Popa)

O ancheta de opt ani la Valcea

Rozalia B. este prostituata si este bolnava de sifilis. Locul ei de munca este prin parcarile de tiruri de pe Valea Oltului. Copilul nascut de ea este si el bolnav, caci sifilisul se transmite congenital. "Nu am ce sa-i fac", imi spune ea cand o intreb de ce-si lasa bebelusul in maternitate. Rozalia spune ca mai are acasa trei copii, carora de-abia are ce sa le dea de mancare. Cel abia nascut se va vindeca de sifilis, insa, conform legii, multa vreme de acum inainte, nu va creste intr-o familie naturala, ci intr-una substitutiva. Pentru ca Legea 272 vrea cu orice pret ca el sa fie reintegrat in familia Rozaliei. Care l-a facut, dar n-are ce sa-i faca...

PORTRET-ROBOT. Cele mai multe dintre mamele abandonatoare sunt, potrivit directorului executiv adjunct al Directiei Copilului Valcea, Roxana Radu, "analfabete, de obicei de etnie rroma, de conditie sociala precara. De obicei, au mai multi copii si sunt necasatorite. Sau sunt foarte tinere, 13-14 ani. Provin din familii dezorganizate, din parinti alcoolici sau oligofreni. Cele mai multe au probleme psihice si sunt prostituate pe Valea Oltului".
Maternitatea Valcea are un asistent social care se ocupa de toata partea de "birocratie" si de problemele sociale legate de declararea copiilor abandonati. Spitalul Judetean Valcea nu beneficiaza insa de astfel de servicii. Desi, prin lege, unitatea sanitara e obligata sa desemneze pe cineva care sa preia aceste responsabilitati, Aristide Rarinca, seful Sectiei de Pediatrie, sustine ca "deocamdata, nu a fost cazul. De la inceputul anului, noi am avut doar doua cazuri de abandon, iar copiii sunt acum la parintii lor".

Cei 34 de copii abandonati in decursul acestui an in spitalele din judetul Valcea au varste cuprinse intre cateva zile si 4-5 ani. Dintre ei, 16 nou-nascuti au fost plasati la asistenti maternali, iar alti patru, bolnavi fie cu sifilis, fie cu malformatii cardiace, au fost dusi in centrele de plasament. Un copil este la Bucuresti in plasament, in vederea adoptiei, si numai unul a fost reintegrat in familia naturala. "Ceilalti 12 copii sunt in familii, dar nu in cele naturale neaparat", explica Roxana Radu. La sfarsitul lunii iunie, in spitalele din Valcea nu mai era nici un copil abandonat.

OFERTA - ZERO. Nu mai putin de 12 familii de valceni stau la coada sa infieze copii, iar alte sase asteapta atestatul de parinte adoptator. De foarte multa vreme insa, "oferta" este zero. Nu exista nici un copil adoptabil. Explicatia este una cat se poate de simpla: procedura pe noua lege (273/2004) este extrem de anevoioasa. Un copil abandonat poate deveni adoptabil peste multe luni. Timp in care se tot incearca reintegrarea lui in familia largita.

Este partea cea mai grea a dosarului, de care se ocupa Compartimentul de Asistenta Sociala si birouri zonale. Asistentii sociali lucreaza impreuna cu Politia si cel mai adesea dureaza luni bune pana cand familia este gasita. Uneori, cautarea poate fi extinsa in alt judet sau chiar in alt stat.

Recordul in materie de "reintegrare in familia largita" il detine o fetita de 14 ani, abandonata in 1996. Cautarea rudelor de pana la gradul IV a durat opt ani si s-a incheiat abia anul trecut, cand a fost descoperit tatal sau vitreg, care a acceptat sa o ia acasa. (Octavian Herta)

Povesti cu copii intorsi acasa

Satul Varbila al comunei prahovene Iordacheanu este unul sarac, mult prea sarac pentru o Romanie care se pregateste sa intre pe portile Uniunii Europene. Si cu tigani. Urmasi ai robilor de pe vremea lui Mihai Viteazul care s-au pripasit la manastirea de aici, ca sa aiba un loc al lor. Astazi, nu mai sunt robi, dar sunt la fel, daca nu si mai saraci ca atunci. In casele joase, marunte, de dai cu capul cand intri si cand iesi, se inghesuie, claie peste gramada, mai multe suflete. Un alt copil, pe langa cei existenti deja in casa, inseamna o gura in plus la masa, un loc in patul si asa plin, haine de imbracat. Despre contraceptie, cine sa auda?

MINTIND FRUMOS. Satul Varbila nu are un dispensar, consultatiile se acorda in scoala, intr-un beci, la ferestrele caruia stau ciorchine copiii din sat, ca sa vada babele dezbracate. Intr-o vreme, consultatiile se faceau in cancelarie, printre cataloage, ori in vreo sala de curs, pe catedra. Apoi s-a gasit solutia beciului. Si, in final, Consiliul Local a decis sa transforme fostul bufet din sat in dispensar. De-a lasat betivii din Varbila fara "loc de munca". Asa se face, date fiind toate acestea, ca femeile de aici fac copii, dar prefera sa nu si-i ia acasa. Doar anul trecut, patru dintre ele au nascut intr-un spital din Bucuresti, unde au si lasat copilasii. Ca sa li se piarda urma, femeile din Varbila n-au dat adresa asa cum e trecuta in actele lor de identitate: satul Varbila, comuna Iordacheanu, judetul Prahova. Au spus ca sunt din satul Virbilan, ori din comuna Iordachioaia, ori alte variatiuni pe tema acestor nume. N-au avut suficienta imaginatie. Apoi, nou-nascutii au fost reintegrati in familie.

"MAI BINE". Cristina M. a nascut anul trecut un baietel, pe Valentin. Dupa cum spune, inainte de a naste, s-a internat la Bucuresti pentru ca avea probleme de sanatate. Copilul s-a nascut si el cu probleme. A fost operat pe cord si viata lui a atarnat de un fir de par. "El a stat mult timp in spital, ca avea doar doua kilograme la nastere, povesteste mama, dar eu nu puteam sa stau atata cu el. Ca nu aveam cum sa platesc spitalizarea. Si nici ce sa mananc nu aveam. M-am dus acasa si l-am lasat pe el acolo. Apoi, m-am intors dupa el. Acum e cu noi acasa, are un an si patru luni, dar e tot bolnav. Mereu avem probleme cu el. Si aici, in sat, nu exista nici o posibilitate sa fie ajutat. Nu aveam de gand sa-l abandonez. Dar oare nu i-ar fi fost mai bine la o familie cu posibilitati materiale decat la noi?"

In primul semestru al acestui an, in maternitatile din Prahova au fost abandonati 32 de copii. In raportul oficial al ANPDC nu figureaza decat sapte... In prezent, exista 37 de familii atestate, inscrise pe lista de asteptare in vederea adoptiei unui copil, dar la nivelul judetului Prahova nu exista nici un copil adoptabil. (Nina Marcu)