Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este vorba despre scrisoarea deschisă adresată de Consiliul Național Secuiesc, o organizație politică ce militează pentru autonomia Ținutului Secuiesc, adresată miniștrilor de Externe ai statelor membre, în care acuză statul român că nu respectă și nu garantează drepturile minorităților naționale. Asta, în condițiile în care minoritatea maghiară din România este reprezentată politic la nivel guvernamental, prin intermediul UDMR. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România se delimitează, la nivel oficial, de această poziție, prin vocea ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, care a precizat că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen. Tot oficial, însă, chiar un coleg de partid și de guvern al lui Cseke Attila, ministrul Sportului, Eduard Novak, consideră „normal și constituțional” faptul că, la manifestările sportive din România, să fie intonat imnul Ținutului Secuiesc.
Consiliul Național Secuiesc este o organizație politică, din România, care pretinde că reprezintă interesele secuilor, iar principalul obiectiv declarat al acesteia este autonomia Ținutului Secuiesc, după modelul catalan, din Spania. Organizația a fost fondată la finalul anului 2003 și, în prezent, este condusă de Balázs Izsák din Târgu Mureș.
CNS s-a adresat, săptămâna aceasta, ministerelor de Externe ale statelor din spaţiul Schengen într-o scrisoare deschisă cerând blocarea aderării României la spațiul Schengen. „Considerăm că toate statele membre ale spaţiului Schengen trebuie să cunoască comportamentul duplicitar care caracterizat atitudinea României faţă de dreptul internaţional şi cel comunitar în ultimii treizeci de ani. Statul român s-a angajat să restituie bisericilor maghiare din România şcolile şi proprietăţile bisericeşti confiscate în mod arbitrar de regimul comunist. Aderarea a avut loc la 7 octombrie 1993, pe urmă însă şeful de stat al României de atunci, Ion Iliescu, a declarat că recomandările Consiliului Europei nu sunt obligatorii pentru România, iar restituirea şcolilor şi a bunurilor bisericeşti a fost blocată, mai mult, a început chiar şi renaţionalizarea unor şcoli restituite”, se arată în acest document. „România nu respectă şi nu garantează nici astăzi drepturile minorităţilor care trăiesc pe teritoriul său. (…) Considerăm că ne aflăm în faţa ultimei şanse pentru ca statele spaţiului Schengen să oblige statul român la respectarea angajamentelor asumate anterior”, mai precizează scrisoarea citată.
Cseke Attila: „Sunt comentarii irelevante”
Minoritatea maghiară din România este cea mai reprezentantă comunitate etnică la nivel politic și guvernamental, având o formațiune politică etnică la guvernare. Este vorba despre UDMR, care face parte din Coaliția de guvernare și care este reprezentată, la nivel de Executiv, de un vicepremier, care este și președintele UDMR, cât și de trei miniștri. Unul dintre aceștia, Cseke Attila, senator și ministru al Dezvoltării, a încercat, după apariția în spațiul public al acestei scrisori, să delimiteze poziția UDMR de atitudinea Consiliului Național Secuiesc.
Citește pe Antena3.ro
„UDMR a afirmat dintotdeauna că, din 2011, România îndeplineşte condiţiile tehnice, care sunt singurele condiţii propuse de Uniunea Europeană pentru accesul în Spaţiul Schengen al României şi că aceste criterii, odată îndeplinite, România ar trebui să fie primită în Spaţiul Schengen. Orice alte tipuri de comentarii legate de acest subiect, din punctul nostru de vedere, sunt irelevante. UDMR a susţinut dintotdeauna în toate forurile posibile, interne şi internaţionale, necesitatea accederii în Spaţiul Schengen şi va susţine şi în perioada următoare cu toate forţele de care dispune”, a declarat Cseke Attila, în Spania, care a participat, alături de premierul Nicolae Ciucă, la o întâlnire cu membrii comunităţii româneşti din Castellon de la Plana.
Eduard Novak și imnul Ținutului Secuiesc
Delimitarea ministrului UDMR de atitudinea celor de la Consiliul Național Secuiesc pe tema aderării României la Schengen nu șterge, însă, cu buretele ieșirile deloc diplomatice ale unor alți reprezentanți ai Uniunii. Unul dintre cei care au făcut, chiar săptămâna aceasta, declarații controversate este chiar mistral Sportului, Eduard Novak, coleg de Cabinet cu Cseke Attila. Într-o conferință de presă, Novak răspuns unei întrebări adresate de jurnaliști legată de intonarea așa-zisului imn al Ținutului Secuiesc la unele competiții sportive care au loc pe teritoriul României.
Ministrul a declarat că Ținutul Secuiesc „e o regiune unde majoritar se vorbește în limba maghiară, e tradiția noastră, nu deranjăm pe nimeni cu nimic. E foarte normal să se cânte imnul Ținutului Secuiesc, este respectat și prin Constituție și e tradiția noastră”.
Ca ministru în Guvernul României, Eduard Novak ar trebui să cunoască faptul că nicăieri în Constituție nu scrie despre Ținutul Secuiesc, dar și că, la articolul 3 din Legea Fundamentală, este statuat că „teritoriul României este inalienabil”, iar, conform articolului 12, alineat 3, „imnul naţional al României este «Deşteaptă-te române»”.
„Motivele” invocate de „clubul” oponenților: Nerespectarea drepturilor minorităților, corupția și… refugiații
Întâmplător sau nu, agenda politică a unor state precum Olanda, Suedia sau Austria cu privire la intenția de a bloca aderarea României la spațiul Schengen primește „muniție” chiar din România, prin această scrisoare a celor de la Consiliul Național Secuiesc.
Reamintim că, în acest moment, există trei state membre care iau în calcul să blocheze aderarea României, Bulgariei și Cehiei. În Suedia, care va prelua președinția Consiliului UE, există un puternic curent al opoziției care dorește ca această aderare să nu aibă loc. Iar Guvernul este unul minoritar, care are nevoie de sprijin parlamentar. „Motivele” suedeze pentru care România nu ar trebui să fie primită în Schengen sunt legate de faptul că „există o nevoie de a controla intrările și ieșirile și de a ne asigura că avem toate instrumentele necesare pentru a lupta împotriva infracționalității”.
Un alt stat, care este deja un oponent consacrat al acestei aderări, este Olanda. În cazul Țărilor de Jos, motivul oficial pentru care România nu trebuie primită în spațiul Schengen îl reprezintă „corupția și crima organizată”.
A treia opoziție vine dinspre Austria, prin vocea ministrului de Interne, Gerhard Karner, care a declarat, săptămâna trecută, că țara sa „se confruntă la momentul de față cu un număr sporit de refugiați care au tranzitat alte state ale Uniunii Europene prin ruta Balcanilor pentru a intra pe teritoriul austriac”.
