x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Adolescenta atrofiata

0
Autor: Adriana Oprea-Popescu Ionela Gavriliu 29 Mai 2006 - 00:00

Incepand de astazi, veti putea citi "Raportul Jurnalului National", in-tocmit in urma investigatiilor facu-te de reporterii nostri in centrele din tara care adapostesc copii cu dizabilitati.

FOTOREPORTAJ
Click pe imagine
CONTORSIONATA. Narcisa are 13 ani si este unul din cei sapte copii care sufera si de deficiente motorii din izolator

La Cotesti, copiii care au si dizabilitati motrice sunt tinuti zi si noapte la "Izolator", in patuturi pentru bebelusi, cu gratii. Au 14, 16 sau 20 de ani. Dar fizic arata precum copiii prescolari. Ceilalti, "deplasabilii", dorm si cate doi in paturi mult prea mici.

Marti, 23 mai 2006, Centru de Recuperare si Reabilitare pentru copii cu handicap sever - Cotesti, judetul Vrancea. Ne anuntaseram vizita cu doar 20 de ore inainte, insa personalul era pregatit sa ne intampine asa cum se cuvine. Toti cei 27 de copii cu "retard usor sau mediu" sunt in curtea institutiei, ingramaditi pe leagan si scanciob. Unii dintre ei se clatina inainte si inapoi, tara a orfelinatelor comuniste. Imbracati identic si impecabil de curat, intr-o uniforma compusa dintr-un tricou verde, cu o dunga alba pe umar, imaculata, si o pereche de bermude, in culorile camuflajului. Suntem invitati in biroul directorului Centrului, Mihai Zisu, unde sunt introdusi apoi, pe rand, si "internatii exemplu". Copiii se asaza pe scaune, fara sa fie surprinsi de prezenta unor persoane straine, iar apoi, extrem de sociabili, asteapta sa fie intervievati. Si in timp ce povestile lor curg, printre amabilitati si chicotelile lor de ras motivate doar de diagnostic, de afara se aude o supraveghetoare cantand copiilor "O lume minunata in care veti gasi/ nuuumai coooopi". E singura care stie versurile.

ASISTATII. Nita (stanga) si Lenuta, fata care pupa mainile tuturor

PRESS-BOOK. Mariana e prima invitata in fata presei. Are 24 de ani, e dintotdeauna institutionalizata si e fan Andreea Marin. Se pregateste sa mearga sambata la "Surprize - Surprize". "Ai o rochie mai frumoasa, cu ce o sa te imbraci?". "Imi da de la magazie, ne asigura ea privind fix in podea. Am vorbit, imi da si papuci noi." E fardata la ochi si are doua lantisoare si o cruciulita de argint la gat. Mariana are unghiile facute si vrea copii. E singura din centru despre care poti sa-ti dai seama ca e fata. Celelalte colege ale ei sunt tunse scurt. "E mai igienic asa. Avem masina de tuns si le tunde un angajat", ne explica Zisu.

A doua introdusa in cabinet e Ramona (22 de ani), "asistenta" directorului de centru. Merge dupa el peste tot, il urmareste ca o umbra si nu intra la programul de somn decat dupa ora 16:00, cand se incheie programul de lucru al bugetarilor. Ramona are familie, "tiganii mei", striga ea, cand vede pe ulita vreo caruta cu rromi, si de cateva ori pe zi il pune pe director sa-i sune parintii. Le zice sa vina sa o ia acasa. Insa la telefon vorbeste de fiecare data cu o angajata a centrului.

Fetele n-au vazut in viata lor un tampon intim. Folosesc vata sanitara, iar cele cu dizabilitati grave sunt protejate si de pampers. Schimbarea tampoanelor cade in sarcina personalului angajat.

ABA DE COTESTI. Marian are 20 de ani si e adus aici din 2001 de familie. E insulino-dependent si are tulburari de comportament. Mai timid decat fetele, povesteste ca nu a fost niciodata la scoala si ca acasa era pus sa munceasca la padure si la vie. Visul lui e sa plece de aici si sa fie angajat cu ziua.

Nita e unul din cei patru copii autisti internati in centru. A venit aici acum cinci ani, de la Siret. E institutionalizat de la 7 ani, cand parintii l-au abandonat la Leaganul Focsani. Familia a avut tripleti, iar Nita a fost primul venit pe lume. Al doilea a iesit sanatos, iar urmatoarea, sora lui Nita, e si ea la Cotesti, diagnosticata tot cu autism. Fata, pe care am intalnit-o intr-unul din dormitoare, nu stie sa rosteasca decat o silaba "ma", pe care o repeta la nesfarsit atunci cand te apropii de ea sa o mangai. Nici fratele ei nu poate sa vorbeasca. Poate in schimb sa munceasca: palmele lui sunt batatorite si aspre, pline de zgarieturi, iar sub unghii are pamant. "Ii place sa munceasca, ne explica directorul. Sta numai pe-afara si-si face de lucru." Drept recompensa, Nita e dus apoi intr-o plimbare, cu masina sau cu caruta, pe ulitele satului. Nu stie sa spuna ce-i place. "Nu interactioneaza", ne previne Mihai Zisu. E un copil autist. N-ar fi condamnat definitiv, daca ar fi trait intr-o alta tara. In cele mai multe cazuri, autistii pot fi recuperati prin ABA, o terapie comportamentala ce consta in 40 de ore pe saptamana de tratament intensiv, timp in care de copil se ocupa patru psihoterapeuti. La Cotesti, psihologul are contract de colaborare si vine doar o data pe saptamana. Iar Nita face "terapia cu cosul de gunoi". "Nita, du cosul de gunoi afara!", ii striga directorul si apoi ne explica "ii face placere. Daca nu vrea, nu face!".

LA MASA. Copiii mananca mamaliga cu branza din gamele de tabla

MENIU. In Centru de Recuperare si Reabilitare pentru copii cu handicap sever din Cotesti sunt internati 46 de asistati. De ingrijirea lor se ocupa 38 de angajati. 40% dintre ei sunt "bastinasi" (locuiesc in Cotesti, multi dintre ei in casele din jurul Centrului), restul face naveta de la Focsani, aflat la 20 km departare. Nu sunt decat doua educatoare, noua infirmiere, doua ingrijitoare si sapte asistente medicale. Sefa lor este sotia directorului Centrului. Noaptea, de cei 46 de copii se ocupa un asistent si un infirmier de serviciu, plus un paznic.

22 din cei internati au depasit varsta majoratului. 40 dintre ei sunt abandonati de familii. Nici unul dintre copii nu merge la scoala. "Incadrarea medicala nu le permite, au IQ-ul sub 20", spune directorul. Toata viata lor, acesti "bolnavi cronici", cum ii numeste el, va trebui sa traiasca din mila statului. "Primesc zilnic lapte, carne si oua", sustine Mihai Zisu. In ziua vizitei noastre in centru, copiii aveau la masa de pranz mamaliga cu branza si smantana. 10 dintre ei mancau pasat.

SETE. Cand ies din sala de mese, cativa copii au mainile pline de paine. O duc in dormitor si se opun cand ingrijitoarele vor sa le-o ia. "Sunt bulimici", ne explica ele. Dupa ce mananca, daca le e sete, internatii se adapa singuri de la spalatorul de langa dormitoare. Isi dau drumul la apa, apoi pun gura sub jetul de la robinet si lipaie cu limba. Sunt gesturi de rutina. Unul dintre copii (o fetita, aveam sa aflam mai tarziu) nu se poate dezlipi de o bucata de sarma ruginita pe care o ia si-n pat. "Asta e fixatia ei, ni se spune. Daca ii iau sarma, intra in criza." Angajatii nu reusesc decat sa-i schimbe sarma cu o bucata mai mica. Fetita se urca in patul supraetajat si adoarme cu sarma pe perna, ca un copil langa jucaria lui.

In cateva din paturile vecine, copiii dorm cate doi. Se inghesuie, saltele sunt de 180 X 80 cm. Nici unul dintre ei nu are obiecte personale. Nu exista noptiere, nici o poza lipita pe vreun perete, iar dulapurile sunt pline de aceeasi imbracaminte, de diferite marimi. Singurele jucarii pe care le-am vazut in centru: o minge in curte si un ursulet de plus asezat pe un pat, cu care nu se juca nimeni. In sala de recreere, singurele accesorii sunt televizorul, cateva fotolii si un dulap incuiat. Toate camerele au sobe cu lemne.

Vara, copiii sunt dusi in tabara din Tulnici, care apartine DPC Vrancea. Marea nu au vazut-o decat la televizor, in imaginile in care actiunea unei telenovele se muta pe plaja sau in videoclipurile manelistilor atrasi de palmierii din Mamaia. "Datorita afectiunilor pe care ei le au, marea nu e indicata", ne spune directorul.

"IZOLATOR." Gratiile patuturilor sunt camuflate de cearsafuri

CAZURI GRAVE. Copiii cu "handicap sever" sunt tinuti in cladirea vecina. Sunt 19 acum, "dar numarul lor variaza in functie de starea celorlalti. Daca se linistesc, ii mutam vizavi, daca face vreunul vreo criza, il aducem aici", explica directorul migratia. Toti cei 19 copii sunt incontinenti (n.r. - isi fac nevoile pe ei). Se simte asta. In primul salon sunt sapte paturi. Copiii stau cate doi, unul cu picioarele la capul celuilalt. Incaperea a servit probabil pe vremuri drept bucatarie, podeaua are gresie, peretii - faianta. Patul din fundul incaperii este amenajat dintr-un blat de lemn peste care a fost asezata o saltea. Una dintre "beneficiare", Vasilica, are 18 ani. Ni se spune asta, nu putem nici macar aproxima varsta biologica a copiilor. Toti au pampersi (n.r. - curati). Cand ne apropiem de patul in care e asezata, una dintre fete ne ia mana, o pune pe fruntea ei, miscand-o in semn de mangaiere. In salonul de vizavi sunt cinci paturi. Intr-unul din ele sta un copil obsedat de mirosul ziarelor. "Le recunoaste pe cele la zi dupa mirosul de cerneala tipografica", ne spune directorul.

"IZOLATOR." Asta scrie pe placuta montata deasupra usii ultimului salon. Aici sunt tinuti copiii care sufera si de dizabilitati motrice. Sunt sapte la numar, nici unul dintre ei nu este paraplegic sau afectat de vreo forma de distrofie musculara. Sase dintre ei sunt asezati in patuturi pentru bebelusi, iar cearsafurile albe, asezate de jur-imprejur, camufleaza zabrelele. Cand ne vad incep sa scoata sunete. "Mamaia", ultima venita in Centru, are 20 de ani si e cea mai agitata. "Inca nu s-a obisnuit aici", ni se explica. Langa ea sta Bogdan. Are 16 ani si pielea transparenta. Intinde inspre tine degete lungi si stravezii intr-o atingere abia perceptibila. Si zambeste.

"Protejata" salonului e "Printesa". Imbracata intr-o bluza alba din dantela, fata de 14 ani arata de 4. Nu cantareste mai mult de 15 kg. Langa ea e o alta adolescenta, Narcisa (13 ani). E asezata intr-o pozitie contorsionata, de-a latul patutului. Coloana vertebrala face un unghi de 30 de grade cu salteaua, iar picioarele sunt raschirate pe zabrelele patutului. "Asa ii place ei sa doarma", ne spune o ingrijitoare. Peste cateva minute, o colega de-a ei ne da alta explicatie: "daca o punem invers se loveste cu fata de pat si se raneste". Fata are langa tampla dreapta urmele unor lovituri recente. Acum, in jurul capului sunt numai perne. Toti copiii au muschii membrelor atrofiati. "In organigrama, postul de kinetoterapeut este ocupat cu norma intreaga", sustine directorul. Kinetoterapeutul este de fapt o asistenta medicala aflata in ultimii 2 ani in concediu pentru cresterea copilului...

ATINGERE. Bogdan intinde mana sa simta caldura unui suflet

PLANURI. Copiii nu parasesc niciodata "Izolatorul". Directorul Centrului sustine insa contrariul, dar, cand ii cerem sa ne arate carucioarele cu care sunt scosi la aer acesti copii, se ia cu treaba si uita. Adauga insa "vom primi in curand sapte, i performante, de la Odobesti". Odata intrati pe poarta, mai parasesc curtea Centrului doar pe ultimul drum. Acum cativa ani, un copil din izolator a murit si a fost ingropat, prin bunavointa preotului, in cimitirul satului.

Oficialitatile locale sunt insa optimiste, ni se spune ca acesti copii vor fi mutati intr-un centru ce se va construi special pentru ei in Focsani, cu finantarea organizatiei. SERA. Numai ca proiectul va dura: trebuie achizitionat terenul, construita cladirea... In cea mai optimista dintre variante, "Izolatorul" din Cotesti va mai ramane ocupat pana la sfarsitul anului.

Tot la stadiul de plan a ramas si mutarea a 16 dintre cei care sufera de deficiente usoare intr-o cladire anexa Centrului. Locatia este gata, are gresie albastra pe jos si usi cu termopane. Aici vor locui Mariana si Ramona, "asistenta" directorului care pupa cu drag tocul usii de la intrare. Vor mai astepta insa si ele: paturile care vin de la Odobesti si "care inca nu s-au uscat", spune Mihai Zisu. La 11 mai, dupa o vizita fulger pe care Bogdan Panait, secretarul de stat ANPDC, a efectuat-o la Cotesti, Toader Ghetu, directorul DGASPC Vrancea, se angajase ca "in maximum cinci zile cei 15 copii vor fi mutati".

OBIECTIV
La 10 mai, organizatia internationala "Mental Disability Rights International" a dat publicitatii un raport in care prezenta conditiile inumane in care traiesc copiii cu dizabilitati psihice din Romania. La 22 mai, grupul de lucru, constituit la cererea premierului Tariceanu pentru a verifica datele din raportul MDRI, a facut public un alt raport, care infirma informatiile si imaginile prezentate de americani.
Incepand de astazi veti putea citi si "Raportul Jurnalului National" intocmit in urma investigatiilor facute de noi in centrele din tara care adapostesc copii cu dizabilitati. Altele decat cele pomenite de MDRI si verificate apoi de autoritatile romane. Va vom prezenta situatia pe care am intalnit-o saptamana trecuta in centrele din Vrancea, Ialomita, Iasi, Maramures si Buzau. Fara impresii personale si fara comentarii. Va lasam pe dumneavoastra sa va spuneti punctul de vedere. Iar concluziile le vom trage impreuna, la final.

RAPORTUL SERA
Centrul de la Cotesti apare si in raportul organizatiei franceze "Solidarite Enfants Roumains Abandonnes" (SERA), finalizat in octombrie 2005. Documentul, care nu a fost difuzat mass-media niciodata, este disponibil pe site-ul www.carefrance.org.
La centru, francezii au fost insotiti de Romeo Postelnicu, secretar general al judetului, si de Toader Ghetu, director general DGASPC Vrancea. Atunci erau in centru 49 de copii: 24 "recuperabili" si 25 - cu "retard sever". "Ne-am inceput vizita la sectia de recuperabili, se precizeaza in raport. Copiii erau toti intr-o camera, baieti si fete, fara sa poate fi distinsi intre ei, redusi la stadiul de animale: se balansau, se loveau, urlau. Nici unul din ei nu este scolarizat. Domnul Zisu invoca lipsa de personal: din cei 45 de salariati ai orfelinatului, nu sunt decat doi educatori, iar medicul psihiatru vine de doua ori pe saptamana... Conditiile materiale sunt la fel de deplorabile: 18 paturi pentru 24 de copii, in trei camere unde nu exista nici o noptiera. Conditiile sunt si mai rele in cladirea din fata, rezervata celor 25 de copii «cu retard sever»: doar 14 paturi pentru ei, incalzire cu lemne, instalatia sanitara redusa la o singura chiuveta. (...) Intr-o incapere mica din capat se gasesc cinci mici patuturi cu bare in care sunt inghesuiti sapte copii din care cativa, de talie mare, sunt chirciti in pozitie fetala. Postelnicu si Ghetu sunt constienti ca acest centru trebuie inchis. Proiectul lor consta in plasarea in «asistenta maternala» a celor 24 «recuperabili» si transferarea celorlati 25 in Focsani, unde vor fi repartizati fie in grupuri de cate sase in mici apartamente, fie intr-o cladire care ar servi si ca «centru de zi» pentru copiii cu dizabilitati din familii. Din nefericire, judetul Vrancea nu are inca nimic prevazut pentru acest proiect de la bugetul pe 2006, iar Postelnicu intreaba daca SERA ar putea ajuta financiar."

"AVEM CRIZA DE PERSONAL"
Dupa publicarea raportului MDRI, prima reactie a secretarului de stat de la ANPCD, Bogdan Panait, a fost sa spuna ca datele prezentate de americani nu mai sunt de actualitate. "Nu mai putem vorbi la noi in tara de copii cu dizabilitati care traiesc ca la Auschwitz", a spus acesta. Panait a afirmat ca, in acest moment, Romania are de luptat cu mentalitatea oamenilor care cred ca un copil cu dizabilitati trebuie tinut ascuns, astfel ca multi copii, mai ales cei din mediul rural, nu au acces la diferite servicii. Solutia ar fi ca acesti copii sa fie tinuti in centrele de reabilitare din capitalele de judet. Referitor la programele de integrare a copiilor cu dizabilitati, secretarul de stat a vorbit despre construirea unui complex care costa 16 miliarde de lei vechi, constand in trei casute de tip familial si o casuta de reabilitare. Intrebat daca e suficient ca acestor copii sa li se asigure doar nevoile primare (hrana, adapost), Panait a replicat ca acest lucru nu este suficient, "dar in momentul de fata, institutia pe care o conduce se confrunta cu o criza de personal calificat". Conform datelor oficiale, in Romania sunt in sistem aproximativ 4.000 de copii cu dizabilitati.
Citeşte mai multe despre:   special,   copii,   intr-o,   copiii,   centrului,   dizabilităţi,   directorul,   centru,   niţă,   cotesti

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Mandatul de primar general al lui Nicușor Dan debutează cu un denunț pentru fals, trafic de influență, mită și spălare de bani

Mandatul de primar general al lui Nicușor Dan debutează cu un denunț pentru fals, trafic de influență, mită și spălare de bani
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție anunță că, pe rolul Secției de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, a fost înregistrat, ieri, un denunț penal formulat pe numele proaspătului...

Zonele de șoc ale alegerilor locale, dar și voturi care se bat cap în cap

Zonele de șoc ale alegerilor locale, dar și voturi care se bat cap în cap
Galerie Foto Alegerile de duminică au însemnat o răsturnare a paradigmei politice în anumite zone ale țării, altele decât Capitala, cu victime importante. Însă, același vot arată discrepanțe majore între preferințele...

România, “pitorească” inclusiv la vreme de alegeri. Un primar decedat a fost ales, alt primar a murit după ce a fost ales

România, “pitorească” inclusiv la vreme de alegeri. Un primar decedat a fost ales, alt primar a murit după ce a fost ales
Galerie Foto Oltenii din două localități s-au confruntat cu situații tragice și inedite la scrutinul de duminică. La Deveselu, a fost reales un primar care decedase, de COVID, cu zece zile înainte de alegeri. În schimb,...

Tusea seacă are origini pulmonare doar în 60% din cazuri

Tusea seacă are origini pulmonare doar în 60% din cazuri
Tusea este mult comentată în populaţie, există şi teoria nespecialiştilor cum că atunci când tusea nu mai este seacă, e semn că ea s-a „copt, cu expectoraţie, şi anunţă sfârşitul acestei suferinţe...

Planul liberal anti-40%: ne votează de Moș Nicolae, îi facem să plângă de Moș Crăciun

Planul liberal anti-40%: ne votează de Moș Nicolae, îi facem să plângă de Moș Crăciun
Guvernul Orban plănuiește să tragă de timp până în luna decembrie, pentru a nu aplica legea în cazul majorării pensiilor cu 40 la sută, începând de la 1 septembrie, așa cum prevede legislația adoptată de...

Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică

Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică
Galerie Foto Ștefan, deținător al portofoliul celui mai bănos minister al Guvernului României – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și candidat PNL la alegerile locale, pentru Campania Electorală...

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic
În mănunchiul de simptome care însoţesc boala adusă de coronavirus se află şi acea pierdere a gustului şi mirosului. Ne explică mai multe despre aceste simțuri profesor doctor Dorin Sarafoleanu, membru al...

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei
Galerie Foto Parchetul General, prin Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a fost sesizat, săptămâna trecută, cu o plângere penală, vizând posibile infracțiuni de spălare a banior și fals în declarații,...

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...
Serviciul de email marketing furnizat de