x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ajun de Crǎciun, la Cetea. Obiceiuri de iarnǎ în Munţii Apuseni

0
Autor: Simona Lazar Tudor Cires 22 Dec 2013 - 13:42
Ajun de Crǎciun, la Cetea. Obiceiuri de iarnǎ în Munţii Apuseni
Vezi galeria foto


Un obicei care încǎ se pǎstreazǎ (pe alocurea) în satul românesc este cel al şezǎtorilor din Postul Crǎciunului, care se ţin pânǎ în seara de Ajun, târziu, când dau sǎ se apropie de case primele cete de colindǎtori... La o astfel de şezǎtoare am fost şi noi martori, într-o zi de decembrie, în Ţara Moţilor...

De la Decebal, la Mihai Viteazul şi pânǎ-n ziua de azi...
Cetea, un sat din Apuseni, pe valea Mureşului, la câteva zeci de kilometri de Alba Iulia Marii Uniri, continuǎ sǎ fie tǎrâmul plin de tainǎ al dacilor, al urieşilor, al cǎpitanilor lui Mihai Vodǎ cel Viteaz... Parcǎ nu e alt loc pe lumea asta în care basmul şi istoria sǎ pǎşeascǎ atât de armonios alǎturi! Din depǎrtare, oamenii desluşesc, deasupra Mureşului, trupul de piatrǎ al unui uriaş adormit. Se spune cǎ ar fi însuşi Decebal. Trǎsǎturile lui se disting clar: cǎciula dacicǎ, nasul acvilin, barba, pieptul puternic... Chiar şi în somnul de piatrǎ al morţii, regele nu şi-a pierdut demnitatea. Dupǎ o legendǎ localǎ, capul lui Decebal, aşezat într-o casetǎ de aur, se aflǎ acolo, la Cetea, adus de la Roma de un dac care-l scosese din apele Tibrului... Dupǎ altǎ legendǎ, acolo, la ei, cu patru veacuri şi mai bine în urmǎ, îşi gǎsea dulce odihnǎ, în braţele unei frumoase ibovnice, fiica boierului locului... Mihai Viteazul, voievodul care visase sǎ-i uneascǎ pe români în graniţele vechii Dacii.
Ca şi-n vremea Viteazului, la ceas de iarnǎ, oamenii se strâng în şezǎtoare, spunandu-şi poveştile, cântându-şi doinele, primindu-şi oaspeţii cu drag... Şi-n ajun de Crǎciun, rememoreazǎ iernile cele pline de omǎt ale copilǎriei, când parcǎ timpul mai rǎbdǎtor era cu oamenii şi oamenii mai atenţi la cǎlǎtoria unei stele pe cer. Steaua care vestea Naşterea Domnului!
La şezǎtoarea cetenilor, într-una dintre aceste seri de dinainte de cǎlǎtoria stelei-vestitoare pe Cer, ne-am nimerit şi noi, iarna asta. Se strânseserǎ localnicii, îmbrǎcaţi în hainele lor de duminicǎ, purtându-şi fiecare „lucrul” sǎu (furci de tors cu caiere de cânepǎ, gheme de lânǎ, lemn de cioplit...) în locul cunoscut de-acum sub numele de „casa ecologicǎ”, gospodǎria familiei Ionel şi Violeta Sîrbu, de-o vreme bunǎ animatori culturali ai satului din Apuseni. Acolo le-am ascutat legendele, cântecele, cimiliturile, i-am vǎzut jucând, ca-n timpurile cele vechi...

Turca
Dintre câte s-au întâmplat şi s-au spus atunci (le-om istorisi şi noi, pe-ndelete, cândva), povestea unui obicei de iarnǎ ne-a atras atenţia. Iatǎ-l, aşa cum şi-l aminteşte „Veta lui Bandalic” (cu mulţumiri profesorului Traian Cǎdan, care ne-a oferit şansa de a o cunoaşte): „E un obicei vechi, care astǎzi s-a pierdut. Pe vremea când ea era copilǎ, se aflau oameni în sat care umblau cu turca. Gheorghe Barbu ştia juca turca bine. Turca era acoperitǎ cu un lepedeu, avea clopote şi era împodobitǎ cu prime. Avea cioc ca de raţǎ şi flencǎnea (n.n.: seamǎnǎ, dupǎ cm veţi vedea, cu „ţurca” ori „capra” ori „brezaia” care se joacǎ prin alte pǎrţi de ţarǎ). Oamenii din sat îi dǎdeau colac, vin şi carne de porc. Urarea era aceasta: «Ne cinsteşte jupânu’ gazdş/ Cu un colac de grâu curat,/ Dintrǎ Sântǎmǎrii semǎnat/ Da’ nouǎ nu ni sǎ pare cǎ-i un colac de grâu,/ Nouǎ ni sǎ pare cǎ-i coşu-ntreg./ Da’ coşu-ntreg îi la jup’nu gazdǎ-n pod./ Sǎ-l folosascǎ sǎnǎtos,/ Cu fraţii, cu fârtaţii şi cu cine-o vrea, cu alţii./ Ne mai cinsteşte jupânu’ gazdǎ/ Cu un buciuman de vin./ Da’ nouǎ nu ni sǎ pare cǎ-i un buciuman de vin/ Ni se pare cǎ-i butea-ntreagǎ./ Da’ butea-ntreagǎ îi la jupânu’ gazdǎ în timniţǎ/ S-o folosascǎ sǎnǎtos,/ Cu fraţii, cu fârtaţii şi cu cine-o vrea, cu alţii./ Ne mai cinsteşte jupânu’ gazdǎ/ Cu un şoloboc de carne de porc./ Da’ nouǎ nu ni sǎ pare cǎ-i un şoloboc/ Ni se pare cǎ-i porcu-ntreg./ Da’ porcu-ntreg de-ar fi,/ Cu plitu ne/ar râmui,/ Cu coada ne-ar vâţâi,/ Cu mijlocu’ pe tâţi ne-ar doborâ...». Când rostea ultima parte a urǎrii, vǎtavu’, închipuind porcul uriaş care se aflǎ în cǎmara gazdei, îl împingea cu fundul pe unul dintre ortacii sǎi, care din cauza lunecuşului se întâmpla sǎ cadǎ, spre hazul celorlalţi.”

Ţǎranii din Cetea, la leagǎnul Pruncului Sfânt
I-am privit şi i-am ascultat ceasuri întregi pe ţǎranii din Cetea, ducându-şi obiceiurile în veşnicie, cu istorii, colinde şi cimilituri. Aşa cum îi vedeam atunci, mândri de originile lor, ne-am dat seama cǎ-i mai vǎzusem undeva: în fresca bisericii din sat. Mâna zugravului Coriolan Munteanu i-a înfǎţişat pe pǎstorii ce mergeau sǎ-l vadǎ pe Pruncul Iisus (la ieslea în care se nǎscuse) îmbrǎcaţi în straiul popular al satului Cetea. Au cǎmǎşi albe, deschise în faţǎ şi legate cu şnururi negre. Au cioareci de lânǎ. Haine ţesute şi cusute de nevestele lor. Au opinci în picioare, mijlocul încins cu şerpare, cǎciuli din blanǎ de oaie şi cojoace, sǎ le ţinǎ de cald. Seamǎnǎ şi cu oamenii pe care-i priveam în şezǎtoare, dar şi cu dacii de pe columna lui Traian, de parcǎ timpurile, anotimpurile şi evenimentele lumii s-au strâns toate în fuiorul de cânepǎ tors de mǎtuşa Lucreţia, într-o searǎ de Ajun de Crǎciun.
 
Citeşte mai multe despre:   Şezătoare,   ajunul craciunului,   munţii apuseni,   traditii,   tara motilor,   craciun,   traditii de craciun

 



Mai multe titluri din categorie

Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României

Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României
Galerie Foto Toți parlamentarii AUR, inclusiv cei plecați din partid, cer modificarea legislației privind participarea la ceremoniile oficiale și introducerea pe lista celor care pot depune coroane de flori în timpul acestor...

Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă

Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă
Galerie Foto Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, ar putea fi subiect al unui referendum pentru demiterea sa, după ce Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) a anunțat că a inițiat procedurile pentru a demara această...

Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica

Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție și-a trimis, tocmai de la București, procurorii, dar și luptători ai Brigăzii Speciale de Intervenții a Jandarmeriei, pentru a „călca”, ieri, biroul primarului PNL de...

PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare

PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare
Galerie Foto În toiul campaniei coaliției de guvernământ de împărțire a sinecurilor prin consiliile de administrație ale companiilor cu capital de stat pentru oamenii de partid, mai mulți parlamentari PSD au pregătit un...

Un caz rar în lumea civilizată: România nu știe ce populație are

Un caz rar în lumea civilizată: România nu știe ce populație are
Câți locuitori are România? Răspunsul pare simplu, dar nu este chiar așa! Recensământul populației dă o cifră, Institutul Național de Statistică, altă cifră, Ministerul de Interne are altceva în evidențe,...

PSD a vrut să transforme sponsorizarea dintr-un act benevol într-unul obligatoriu

PSD a vrut să transforme sponsorizarea dintr-un act benevol într-unul obligatoriu
Galerie Foto Sponsorizarea este considerată un act de responsabilitate socială, iar ea este definită de lege ca fiind actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor...

Angajații din industria de apărare, în stradă, cei din sectorul energetic, în șomaj

Angajații din industria de apărare, în stradă, cei din sectorul energetic, în șomaj
Deși de mai bine de un an de zile guvernanții promit că vor găsi soluții pentru rezolvarea problemelor din industria de apărare, acest lucru încă nu s-a întâmplat, generând o situație din ce în ce mai...

Studiu: Vindecații de COVID nu au nevoie de vaccin 

Studiu: Vindecații de COVID nu au nevoie de vaccin 
Persoanele care au trecut deja prin infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu obțin beneficii suplimentare în urma vaccinării anti-COVID, în timp ce persoanele care nu au avut boala beneficiază maxim de vaccinare, arată...

Recomandările de mediu ale Consiliului Europei, ignorate la București

Recomandările de mediu ale Consiliului Europei, ignorate la București
Galerie Foto Poluarea din România a ajuns din nou în presa occidentală, după ce jurnaliștii de la publicația franceză Libération au realizat un reportaj despre poluarea cauzată de fabricile de ciment. La Fieni, în județul...

Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad

Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad
Galerie Foto Raportul MCV, prin care Comisia Europeană a anunțat că nu ridică mecanismul de monitorizare pe Justiție, în ceea ce privește România, precum și atentatul de la Arad, în urma căruia și-a pierdut viața...

Cluj-Napoca, dotată cu indicatoare rutiere de o companie amendată, anul trecut, pentru trucarea unor licitații

Cluj-Napoca, dotată cu indicatoare rutiere de o companie amendată, anul trecut, pentru trucarea unor licitații
Galerie Foto Autoritățile locale din Cluj-Napoca au cumpărat, la începutul acestei luni, peste 5.000 de indicatoare rutiere, la bucată, la care se adaugă o suprafață totală de 1.750 de metri pătrați de asemenea produse,...

Comunitatea LGBT dă si ea o gaură la bugetul public

Comunitatea LGBT dă si ea o gaură la bugetul public
Un incident de la o manifestare LGBT din 2013 a devenit obiectul unei plângeri împotriva statului român la CEDO, încheiată cu satisfacerea parțială a reclamanților. Aproape 60.000 de euro plătiți din bugetul pu...

Oamenii speriați de urs cred că autoritățile așteaptă să fie victime

Oamenii speriați de urs cred că autoritățile așteaptă să fie victime
Locuitorii din nordul județului Dâmbovița sunt terorizați de prezența unui urs care le intră în gospodării. Deși mai mulți au semnalat prezența animalului, autoritățile se limitează la a da doar...

Înmormântarea omului de afaceri din Arad ar putea fi cheia rezolvării cazului

Înmormântarea omului de afaceri din Arad ar putea fi cheia rezolvării cazului
Galerie Foto Unul dintre cei mai buni criminaliști din România, colonelul în rezervă Andrei Banu, explică ce eroare se face în cazul anchetei de la Arad. Andrei Banu a condus Serviciul Investigații Criminale din cadrul IPJ Pra...

Cascada Bigăr ar putea „crește” la loc în 100 de ani

Cascada Bigăr ar putea „crește” la loc în 100 de ani
Considerată unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din țară, cascada Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, s-a prăbușit, luni seară, generând un imens scandal. Inițial, Romsilva a...
Serviciul de email marketing furnizat de