x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ajun de Crǎciun, la Cetea. Obiceiuri de iarnǎ în Munţii Apuseni

0
Autor: Simona Lazar Tudor Cires 22 Dec 2013 - 13:42
Ajun de Crǎciun, la Cetea. Obiceiuri de iarnǎ în Munţii Apuseni
Vezi galeria foto


Un obicei care încǎ se pǎstreazǎ (pe alocurea) în satul românesc este cel al şezǎtorilor din Postul Crǎciunului, care se ţin pânǎ în seara de Ajun, târziu, când dau sǎ se apropie de case primele cete de colindǎtori... La o astfel de şezǎtoare am fost şi noi martori, într-o zi de decembrie, în Ţara Moţilor...

De la Decebal, la Mihai Viteazul şi pânǎ-n ziua de azi...
Cetea, un sat din Apuseni, pe valea Mureşului, la câteva zeci de kilometri de Alba Iulia Marii Uniri, continuǎ sǎ fie tǎrâmul plin de tainǎ al dacilor, al urieşilor, al cǎpitanilor lui Mihai Vodǎ cel Viteaz... Parcǎ nu e alt loc pe lumea asta în care basmul şi istoria sǎ pǎşeascǎ atât de armonios alǎturi! Din depǎrtare, oamenii desluşesc, deasupra Mureşului, trupul de piatrǎ al unui uriaş adormit. Se spune cǎ ar fi însuşi Decebal. Trǎsǎturile lui se disting clar: cǎciula dacicǎ, nasul acvilin, barba, pieptul puternic... Chiar şi în somnul de piatrǎ al morţii, regele nu şi-a pierdut demnitatea. Dupǎ o legendǎ localǎ, capul lui Decebal, aşezat într-o casetǎ de aur, se aflǎ acolo, la Cetea, adus de la Roma de un dac care-l scosese din apele Tibrului... Dupǎ altǎ legendǎ, acolo, la ei, cu patru veacuri şi mai bine în urmǎ, îşi gǎsea dulce odihnǎ, în braţele unei frumoase ibovnice, fiica boierului locului... Mihai Viteazul, voievodul care visase sǎ-i uneascǎ pe români în graniţele vechii Dacii.
Ca şi-n vremea Viteazului, la ceas de iarnǎ, oamenii se strâng în şezǎtoare, spunandu-şi poveştile, cântându-şi doinele, primindu-şi oaspeţii cu drag... Şi-n ajun de Crǎciun, rememoreazǎ iernile cele pline de omǎt ale copilǎriei, când parcǎ timpul mai rǎbdǎtor era cu oamenii şi oamenii mai atenţi la cǎlǎtoria unei stele pe cer. Steaua care vestea Naşterea Domnului!
La şezǎtoarea cetenilor, într-una dintre aceste seri de dinainte de cǎlǎtoria stelei-vestitoare pe Cer, ne-am nimerit şi noi, iarna asta. Se strânseserǎ localnicii, îmbrǎcaţi în hainele lor de duminicǎ, purtându-şi fiecare „lucrul” sǎu (furci de tors cu caiere de cânepǎ, gheme de lânǎ, lemn de cioplit...) în locul cunoscut de-acum sub numele de „casa ecologicǎ”, gospodǎria familiei Ionel şi Violeta Sîrbu, de-o vreme bunǎ animatori culturali ai satului din Apuseni. Acolo le-am ascutat legendele, cântecele, cimiliturile, i-am vǎzut jucând, ca-n timpurile cele vechi...

Turca
Dintre câte s-au întâmplat şi s-au spus atunci (le-om istorisi şi noi, pe-ndelete, cândva), povestea unui obicei de iarnǎ ne-a atras atenţia. Iatǎ-l, aşa cum şi-l aminteşte „Veta lui Bandalic” (cu mulţumiri profesorului Traian Cǎdan, care ne-a oferit şansa de a o cunoaşte): „E un obicei vechi, care astǎzi s-a pierdut. Pe vremea când ea era copilǎ, se aflau oameni în sat care umblau cu turca. Gheorghe Barbu ştia juca turca bine. Turca era acoperitǎ cu un lepedeu, avea clopote şi era împodobitǎ cu prime. Avea cioc ca de raţǎ şi flencǎnea (n.n.: seamǎnǎ, dupǎ cm veţi vedea, cu „ţurca” ori „capra” ori „brezaia” care se joacǎ prin alte pǎrţi de ţarǎ). Oamenii din sat îi dǎdeau colac, vin şi carne de porc. Urarea era aceasta: «Ne cinsteşte jupânu’ gazdş/ Cu un colac de grâu curat,/ Dintrǎ Sântǎmǎrii semǎnat/ Da’ nouǎ nu ni sǎ pare cǎ-i un colac de grâu,/ Nouǎ ni sǎ pare cǎ-i coşu-ntreg./ Da’ coşu-ntreg îi la jup’nu gazdǎ-n pod./ Sǎ-l folosascǎ sǎnǎtos,/ Cu fraţii, cu fârtaţii şi cu cine-o vrea, cu alţii./ Ne mai cinsteşte jupânu’ gazdǎ/ Cu un buciuman de vin./ Da’ nouǎ nu ni sǎ pare cǎ-i un buciuman de vin/ Ni se pare cǎ-i butea-ntreagǎ./ Da’ butea-ntreagǎ îi la jupânu’ gazdǎ în timniţǎ/ S-o folosascǎ sǎnǎtos,/ Cu fraţii, cu fârtaţii şi cu cine-o vrea, cu alţii./ Ne mai cinsteşte jupânu’ gazdǎ/ Cu un şoloboc de carne de porc./ Da’ nouǎ nu ni sǎ pare cǎ-i un şoloboc/ Ni se pare cǎ-i porcu-ntreg./ Da’ porcu-ntreg de-ar fi,/ Cu plitu ne/ar râmui,/ Cu coada ne-ar vâţâi,/ Cu mijlocu’ pe tâţi ne-ar doborâ...». Când rostea ultima parte a urǎrii, vǎtavu’, închipuind porcul uriaş care se aflǎ în cǎmara gazdei, îl împingea cu fundul pe unul dintre ortacii sǎi, care din cauza lunecuşului se întâmpla sǎ cadǎ, spre hazul celorlalţi.”

Ţǎranii din Cetea, la leagǎnul Pruncului Sfânt
I-am privit şi i-am ascultat ceasuri întregi pe ţǎranii din Cetea, ducându-şi obiceiurile în veşnicie, cu istorii, colinde şi cimilituri. Aşa cum îi vedeam atunci, mândri de originile lor, ne-am dat seama cǎ-i mai vǎzusem undeva: în fresca bisericii din sat. Mâna zugravului Coriolan Munteanu i-a înfǎţişat pe pǎstorii ce mergeau sǎ-l vadǎ pe Pruncul Iisus (la ieslea în care se nǎscuse) îmbrǎcaţi în straiul popular al satului Cetea. Au cǎmǎşi albe, deschise în faţǎ şi legate cu şnururi negre. Au cioareci de lânǎ. Haine ţesute şi cusute de nevestele lor. Au opinci în picioare, mijlocul încins cu şerpare, cǎciuli din blanǎ de oaie şi cojoace, sǎ le ţinǎ de cald. Seamǎnǎ şi cu oamenii pe care-i priveam în şezǎtoare, dar şi cu dacii de pe columna lui Traian, de parcǎ timpurile, anotimpurile şi evenimentele lumii s-au strâns toate în fuiorul de cânepǎ tors de mǎtuşa Lucreţia, într-o searǎ de Ajun de Crǎciun.
 
Citeşte mai multe despre:   Şezătoare,   ajunul craciunului,   munţii apuseni,   traditii,   tara motilor,   craciun,   traditii de craciun

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...
Serviciul de email marketing furnizat de