Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Încă nu se știe cu exactitate dacă navele au lovit mine marine, la fel cum nici în cazul incidentului de la Costinești, din luna august, nu s-a concluzionat că explozia produsă pe unul dintre diguri ar fi avut drept cauză contactul cu o astfel de mină. MApN nu a anunțat nimic în legătură cu o posibilă creștere a gradului de risc pentru litoralul Mării Negre sau Portul Sulina, dar au fost făcute căutări, pentru a se putea descoperi eventuale dispozitive periculoase care ar fi putut ajunge până în apele noastre teritoriale. Cel mai căutat dispozitiv semnalat după explozia de la Costinești a fost, totuși, un banal buștean confundat cu o mină plutitoare, lângă Mangalia, chiar de Ziua Marinei, pe 15 august.
Începând din luna august s-a vorbit despre pericolul reprezentat de minele marine care ar fi ajuns de pe țărmul Ucrainei până pe litoralul românesc sau în zona Portului Sulina. Primul incident care a dus la căutări subacvatice a avut loc pe 14 august, când s-a produs o explozie pe un dig de la Costinești, dimineața, în jurul orei 9.00. S-a presupus că o mină marină s-ar fi lovit de țărm și MApN a-nceput căutările, pentru a depista alte eventuale astfel de dispozitive. Explozia nu a mai fost cercetată ulterior de Armată. „MApN nu are competențe pentru cercetarea incidentului care a avut loc la data de 14 august 2023, în zona localității Costinești”, a comunicat instituția.
În aceeași zi, chiar în plină pregătire a sărbătorii Zilei Marinei, de pe 15 august, o alarmă falsă, de această dată în zona stațiunii Mangalia, unde se desfășurau deja evenimente cu public numeros, a creat panică, după ce un bărbat a sunat la 112 și a anunțat că a văzut o mină marină plutind în derivă. Căutările efectuate de Armată au continuat și s-a descoperit că pe mare plutea doar un buștean mai mare.
Primul vapor a avut probleme tehnice
Pe 20 septembrie s-a presupus din nou că o mină marină ar fi lovit o navă din zona Portului Sulina. De fapt, explozia navei de la Sulina a fost în largul mării și nu afectează turismul sau portul, dar nici nu s-a confirmat, în urma cercetărilor, că nava ar fi explodat din cauza unei mine marine.
Era o navă cargo foarte veche, sub pavilion Togo, afectată de o explozie puternică în hala motoarelor, în urma unor probleme tehnice, așa cum reiese din cercetările efectuate. Vaporul nu mergea către Portul Sulina, ci către Ismail, iar incidentul nu s-a petrecut la Sulina, așa cum s-a anunțat inițial, ci în largul mării, aproape de zona costieră a Ucrainei. Nu au existat victime, dar Armata Română, Paza de Coasă și Ministerul Transporturilor au analizat împreună cauza exploziei.
Nava grav avariată în urma exploziei a fost remorcată către Golful Musura şi eşuată în siguranţă, apoi s-a scufundat. A fost montat în jurul navei un baraj antipoluare, pentru a proteja zona de eventualele scurgeri de hidrocarburi. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a deschis un dosar penal în acest caz, iar cercetările continuă.
Nicio confirmare oficială din România
Subiectul minelor marine a fost redeschis pe 5 octombrie, când s-a presupus că o navă de marfă sub pavilion turcesc ar lovit un astfel de dispozitiv, în Marea Neagră, în largul coastei României, tot în zona Sulina. De fapt, și această navă la circa 11 mile marine în larg, tot în zona Ucrainei, se afla și a suferit pagube minore, iar echipajul a coborât în siguranță, conform declarațiilor căpitanului.
În aceeași zi, o sursă guvernamentală ucraineană a declarat că mina care a lovit nava provine, cel mai probabil, din Al Doilea Război Mondial, dar poate fi și una amplasată în apropiere de Odesa, anul trecut. Până în prezent nu s-a confirmat niciuna dintre variante.
A treia navă despre care se presupune că ar fi lovit o mină marină, în zona Sulina, pe 15 octombrie, este un petrolier sub pavilion Liberia și a suferit pagube minore. Dar nava nu a fost nici de această dată în zona portului românesc, tot în partea ucraineană. „Nu a fost în apele noastre teritoriale, ci în apele Ucrainei”, a explicat, pentru Jurnalul, șeful Biroului de Presă al MApN. Nici în cazul acestei nave nu s-a conformat încă faptul că avaria ar fi fost produsă de o mină marină.
MApN a confirmat, pentru Jurnalul, că niciunul dintre aceste incidente nu a avut loc în apele din jurisdicția României, ci în apele teritoriale ale Ucrainei, astfel încât pot da informații despre eventualele mine doar autoritățile ucrainene - care nu au confirmat.
Pagubele produse la impact au fost minore
O situație certă, în legătură cu minele marine care s-au desprins din zona Odesa și s-au deplasat pe mare a fost confirmată de MApN pe 10 decembrie 2022, când o mină marină, descoperită şi neutralizată în apropiere de Portul Constanța, în urma intervenţiei Forţelor Navale Române. Scafandrii militari au fost mobilizaţi pentru neutralizarea unei mine care ameninţa circulaţia navelor din zonă. După evaluarea situaţiei, specialiştii Marinei Române au distrus dispozitivul exploziv.
Alarma a dat-o atunci echipajul cargoului turcesc Ahmet Kan, care a anunţat autorităţile că a observat mina plutind la 4 km distanţă de digul de nord al Portului Constanța. MApN a declarat atunci că de la debutul conflictului din Ucraina, 40 de mine marine fuseseră deja distruse în bazinul vestic al Mării Negre.
Acțiunile de căutare au fost menținute permanent, pentru a se evita un posibil incident. „Prin rotație, navele militare maritime și elicopterele Puma Naval au planificate activități de cercetare, pentru detectarea și limitarea pericolului de mine și pentru asigurarea siguranței navigației a tuturor navelor aflate în tranzit către și dinspre porturile românești de la Marea Neagră.
Alături de Forțele Navale Române, în desfășurarea permanentă de acțiuni conjugate de monitorizare a zonei de responsabilitate a României, participă și alte structuri din sistemul național de apărare, cu atribuții în acest domeniu, precum și partenerii din Alianța Nord-Atlantică (Franța, Statele Unite ale Americii și Turcia), prin misiunile executate de aceștia cu avioanele de patrulare maritimă.
Zona maritimă de responsabilitate a Forțelor Navale Române cuprinde apele teritoriale, zona contiguă și zona economică exclusivă din Marea Neagră, având o suprafață de aproximativ 30.000 km², de două ori mai mult decât suprafața Dobrogei. De la începutul conflictulului din Ucraina până în prezent, marinarii și scafandrii militari români au neutralizat cinci mine marine provenite din nordul Mării Negre”, a comunicat MApN, pentru Jurnalul.
Armata caută în continuare
Chiar dacă până acum situația a fost sub control, este nevoie de prudență, mai spun reprezentanții Armatei. Există un plan de cercetare contra minelor derivante, prin monitorizarea zilnică a informațiilor referitoare la mine descoperite în vestul Mării Negre. Forțele Navale Române folosesc pentru activitățile de monitorizare 11 nave militare, două elicoptere IAR-330 Puma Naval, șase drone de cercetare maritimă, trei detașamente de scafandri de luptă EOD (specializate în lupta contra dispozitivelor explozive) și Centrul de Date pentru Lupta contra Minelor din subordinea Direcției Hidrografice Maritime.
„Orice mină marină care plutește în derivă, pe mare, în proximitatea plajelor sau care eșuează pe plajă reprezintă un pericol pentru populația din zonă și pentru cei care desfășoară activități pe mare. Forțele Navale Române execută, în mod sistematic, acțiuni de cercetare a spațiului maritim din proximitatea litoralului românesc, în vederea identificării pericolelor de navigație, în special, minele marine aflate în derivă, provenite din zona de nord a Mării Negre. Planurile de activități și procedurile operaționale ale Forțelor Navale Române au fost adaptate rapid la situația actuală de securitate, odată cu declanșarea războiului din Ucraina în luna februarie a anului 2022, pentru a răspunde eficient la un mediu divers de amenințări în spațiul maritim, contribuind astfel la asigurarea securității colective a Alianței Nord-Atlantice”, a explicat MApN, pentru Jurnalul.
Explozia de la Costinești, caz nerezolvat
După ce s-a creat panică, pe 14 august, în legătură cu presupusa mină care s-ar fi lovit de digul de la Costinești, MApN a pornit căutările pentru a descoperi alte eventuale mine marine la țărm, dar toate semnalele au arătat că în ziua respectivă s-au lansat doar alarme false.
După Ziua Marinei, care s-a desfășurat până la urmă fără alte incidente, deși cu o zi înainte fusese creată panică la Mangalia, printre miile de participanți la evenimentele din portul turistic, MApN nu s-a mai ocupat de cercetări, ceea ce arată că în niciun caz explozia nu a fost produsă de o mină marină.
IPJ Constanța a preluat ancheta privind explozia de la Costinești și a deschis dosar penal, in rem, pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor. „La data de 14 august a.c., în jurul orei 09.15, polițiști din cadrul Poliției stațiunii Costinești au fost sesizați, prin S.N.U.A.U., cu privire la faptul că o mină marină ar fi explodat în zona Mării Negre, în sudul stațiunii Costinești. La fața locului au fost direcționate toate patrulele din cadrul dispozitivului de ordine publică. În urma evenimentului semnalat nu a fost rănită vreo persoană și nu au fost constatate pagube materiale. În cauză, polițiștii continuă verificările”, transmitea atunci IPJ Constanța. Dar până în acest moment nu a fost soluționat dosarul. Purtătorul de cuvânt al IPJ Constanța a explicat, pentru Jurnalul, că încă se așteaptă finalizarea urmăririi penale de către Parchet, în acest caz. Surse din localitatea Costinești spun că explozia ar fi fost provocată de o dronă, nu de o mină marină.
