Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Apărării al Marii Britanii a amănat fără motiv in ultimii doi ani intrunirea comitetului mixt director stabilit să monitorizeze derularea programului de offset, in urma achiziţiei de către Forţele Navale a fregatelor britanice.
Ministerul Apărării de la Londra tărăgănează programul de offset
Ministerul Apărării al Marii Britanii a amănat fără motiv in ultimii doi ani intrunirea comitetului mixt director stabilit să monitorizeze derularea programului de offset, in urma achiziţiei de către Forţele Navale a fregatelor britanice.
Comitetul mixt director a fost creat in anul 2002, ca un organism de management al programului fregatelor şi este format din reprezentanţii ministerelor apărării din Romănia şi Marea Britanie, cei doi parteneri semnatari ai acordului de achiziţie a vaselor de luptă. Acest comitet are rolul de a discuta deciziile de indrumare şi direcţionare referitoare la programul fregatelor.
CONFIRMARE. Ministerul Apărării romăn a confirmat informaţiile Jurnalului Naţional, potrivit cărora acest comitet nu s-a mai intrrunit din 2005. "După sosirea in ţară a celor două fregate, respectiv anul 2004 şi anul 2005, partea romănă a avut mai multe iniţiative pentru organizarea unor noi intruniri care să se concentreze pe sprijinul pe care cele două ministere ale apărării, din Romănia şi Marea Britanie, il pot acorda pentru impulsionarea părţilor, la nivel executiv, respectiv compania BAE Systems şi Ministerul Economiei şi Comerţului, in realizarea de progres pe linia tranzacţiilor comerciale, in contul programului de offset aferent achiziţiei fregatelor", se arată in răspunsul Ministerului Apărării către Jurnalul Naţional. Mai mult, conform acestuia, "la solicitarea Ministerului Apărării al Marii Britanii, şedinţa comitetului director mixt a fost amănată. Stadiul indeplinirii obligaţiilor de offset a fost analizat periodic de reprezentanţii ambelor părţi". Ministerul Apărării din Marea Britanie continuă să tacă asupra motivelor pentru care a tot amănat intălnirea cu colegii romăni.
MOTIVUL. Intrunirea comitetului mixt director era foarte importantă pentru că astfel nu s-ar mai fi ajuns la acuzaţii nefondate aduse Romăniei de către compania BAE Systems şi lucrurile acestea ar fi fost lămurite intre cele două părţi. Chiar dacă BAE Systems n-a vrut să semneze acordul de offset. Gigantul de pe piaţa mondială de armament a aruncat pisica pe Romtehnica şi pe Ministerul Economiei şi Comerţului că nu le-au fost aprobate peste 50 de proiecte, in valoare de aproximativ 500 de milioane de euro. De fapt, in urma investigaţiilor noastre, am descoperit că proiectele lor sunt special fantasmagorice pentru ca industria romănească să nu le poată face şi Romănia să nu exporte plus-valoare şi au ocolit premeditat Ministerul Economiei. Am solicitat BAE Systems desecretizarea proiectelor pentru a vedea şi specialiştii romăni care sunt exact acestea şi căt de realizabile sunt. Bineinţeles, BAE Systems nu ne-a răspuns. Amănarea intălnirilor de către Ministerul Apărării din Marea Britanie este de natură să ingrijoreze Romănia asupra indeplinirii obligaţiilor asumate de britanici in acordul de achiziţie a fregatelor.
Perfidul BAE Systems
PRESIUNI - Compania britanicĂ de armament acuzĂ nefondat RomĂnia
"BAE are obligaţii de offset cu 40 de ţări, cu o valoare de 8,5 miliarde euro, dar probleme au apărut doar in cazul Romăniei. Ne-am achitat de toate obligaţiile de offset in alte ţări, mai puţin in Romănia", spune mieros John MacBeath, director executiv pentru Dezvoltare Industrială şi a Afacerilor din compania de armament britanică.
Din sala de conferinţe a superbului Hotel Tylney Hall, unde BAE Systems, unul dintre acei jucători mondiali importanţi de pe piaţa armelor, işi duce invitaţii, cuvintele par avertismente. "BAE nu a reuşit să stabilească nici o relaţie bună cu Ministerul romăn al Economiei şi cu compania Romtehnica", continuă directorul britanic prezentarea sa, gesticulănd uşor, semn de putere. "Au fost inaintate, pănă in acest moment, aproximativ 50 de propuneri şi nu s-a răspuns la nici una in termenul stipulat de contract, adică in 30 de zile de la inaintarea propunerii. Legislaţia offsetului este una dificilă şi confuză. Mai mult, Ministerul Economiei zice una, Agenţia de offset zice alta, deşi obligaţia noastră este să ne raportăm strict la minister. Cred că este nevoie de mai multă flexibilitate la Ministerul Economiei, am făcut propuneri pentru industria sticlei, dar ministerul ne-a respins proiectele". Nu te-ai aştepta la o aşa tiradă de acuze, bine ţintite, de la un gentleman. Dar miza banilor şi simţul negustoresc
l-au făcut să uite să arate cum s-a vărăt compania BAE Systems in afacerea fregatelor pe de-a moaca, după ce guvernele romăn şi britanic au hotărăt afacerea, şi carcasele vaselor de luptă au fost trimise la BAE să fie modernizate.
INŢELEGERILE. In fond, Romăniei i-au dat tărcoale pentru achiziţionarea de fregate şi italienii, şi olandezii, şi nemţii. Ba chiar intenţiile acestora păreau mai avantajoase. Ministrul Apărării de atunci, Ioan Mircea Paşcu, a inceput negocierile cu britanicii, fără să consulte Ministerul Industriilor. La acel moment, compania BAE Systems şi-a arătat disponibilitatea de a face un program de offset, adică de compensare a achiziţiei, in avans. Foarte rapid, au auditat 17 societăţi din industria de apărare a Romăniei şi reprezentanţii companiei s-au arătat, in mod public, foarte incăntaţi de posibilităţile din Romănia. Aşadar, s-a bătut palma pentru achiziţie şi prin hotărăre de guvern, la sfărşitul anului 2002, s-a stabilit şi preţul cumpărării vaselor de luptă: 116 milioane de lire sterline. Ei bine, suma pe care Romănia a procurat-o din imprumuturi externe a fost achitată in aproximativ un an şi jumătate britanicilor, ceea ce nu s-a mai intămplat niciodată după 1989. Să subliniem faptul că, potrivit inţelegerilor iniţiale, graficul de plăţi şi compensările oferite industriei romăneşti era "umăr la umăr".
ACORDUL. "Aş vrea să-mi exprim bucuria că Romănia a hotărăt să achiziţioneze două fregate britanice, cea mai importantă achiziţie din punct de vedere financiar. Nu avem decăt de căştigat prin cooperarea dintre cele două ţări. Este sută la sută sigur că vor fi reinvestiţi aceşti bani in Romănia pentru produsele romăneşti şi pentru tehnologia romănească", declara in decembrie 2003, fiind prezent la Bucureşti, Adam Ingram, ministru de Stat pentru Forţele Armate, incă in exerciţiu. Pe căt de sigur a fost demnitarul britanic, pe atăt de mare este dezamăgirea muncitorilor romăni din industrie. Acordul dintre cele două părţi prevede foarte clar ca programul de offset industrial să se desfăşoare pe o perioadă de cinci ani, fiind la nivelul de 116 milioane de lire sterline, căt au costat fregatele. Tot acordul prevede că 80%-90% este offset indirect, destinat industriei romăneşti, dintre care 60 de procente din valoarea totală au ca beneficiar industria de apărare şi constau in comenzi directe, participare la privatizare, investiţii şi 20-30 de procente au ca beneficiar industria civilă. Apoi, 10-20 de procente reprezintă offset direct, care este adresat atăt Ministerului Apărării, pentru instruire şi documentaţie de mentenanţă, căt şi industriei pentru activităţi de suport logistic şi proiectare. Bineinţeles că offsetul trebuia să fie echilibrat, pe perioada celor cinci ani.
"OPORTUNITATE PIERDUTĂ". "Vreau să precizez că suntem foarte interesaţi să ne indeplinim obligaţiile de offset, pentru că este in joc reputaţia noastră. Iar in afacerile din industria de apărare, reputaţia este extrem de importantă", spune John MacBeath astăzi, cănd mai este un an pănă expiră termenul prevăzut in acord. Probabil că la fel au găndit reprezentanţii BAE Systems şi atunci cănd s-au răzgăndit şi n-au mai semnat acordul de offset, lăsănd toată greutatea pe umerii Ministerului Apărării din Marea Britanie, că doar altfel se negociază lucrurile intre ţări. Pănă in acest moment, potrivit lui John Mac Beath, au fost investite mai puţin de 10 milioane de dolari, in jur de 5 milioane de lire sterline, deşi chiar el recunoaşte că valoarea ar fi trebuit să fie de aproximativ 65 la sută din contract. Reprezentantul BAE Systems invocă faptul că a trimis peste 50 de proiecte de 500 de milioane de euro către Ministerul Economiei, dar nu au fost aprobate. De fapt, conform rezultatului investigaţiilor Jurnalului Naţional, BAE Systems a ocolit sistematic să notifice Ministerului Economiei proiectele. Mai mereu, compania a ales să se adreseze direct firmelor din industria de apărare şi le cerea imposibilul. Ceva de genul: vrem piesa asta de satelit. Cum? Nu puteţi s-o faceţi? Oportunitate pierdută! Tocmai pentru ca opinia publică să vadă care sunt aceste "oportunităţi pierdute" invocate de BAE Systems, Jurnalul Naţional a cerut companiei să ridice clauza de confidenţialitate pusă pe fiecare proiect. Pănă in acest moment, n-am primit nici un răspuns. Tot in urma investigaţiilor Jurnalului Naţional, am descoperit că acel comitet director mixt, stabilit prin acordul de offset să monitorizeze derularea programului de offset şi care este compus din reprezentanţii ministerelor Apărării din Romănia şi Marea Britanie, nu s-a mai intrunit de doi ani. Nici partea britanică şi nici cea romănă nu ne-au răspuns din ce motive.
MIZA. Directorul BAE Systems s-a arătat confuz din cauza faptului că Agenţia de Compensare pentru Achiziţiile de Tehnică Specială (ACATS) ii aprobă proiectele, iar Ministerul Economiei nu. De fapt, după cum ne-a spus Cristian Tarara, preşedintele ACATS, "Agenţia va accepta să preia contractul de offset cu BAE Systems, dar in condiţiile legale, care prevăd, pe lăngă comisionul de unu la sută, penalităţi, in urma nerespectării stricte a acordului pănă acum şi scriisorile de garanţie ce trebuie depuse". Potrivit reglementărilor legale, scrisoarea de garanţie de bună execuţie a acordului este in valoare de minimum 10 la sută din valoarea obligaţiilor existente, adică 11,6 milioane de lire sterline. Mai mult, penalităţile se calculează inmulţind 0,01 la sută din suma neobţinută prin operaţiunea compensatorie pentru fiecare zi intărziere. Dar legea mai spune şi că acel contractant care nu işi execută angajamentele de compensare este exclus de la altă procedură de atribuire a unui contract de achiziţie ce implică executarea unei obligaţii de compensare pe o perioadă de cinci ani. Or, tocmai acum se tot discută contractul de mentenanţă pentru fregate, in valoare de peste 70 de milioane de euro.
Apoi, fregatele trebuie să intre in faza a doua de modernizare, cănd vasele de luptă vor fi dotate cu capabilităţi sporite de apărare antiaeriană, război electronic, sistem de comandă modern etc. Specialiştii consultaţi de Jurnalul Naţional estimează, in acest caz, o afacere pentru contribuabilul romăn de aproximativ 400 de milioane de euro.
Totodată, pentru BAE Systems nu e de neglijat nici scandalul de posibilă mită dată unor oficiali romăni in contul afacerii fregatelor, fapt care, dacă se va dovedi adevărat, conform clauzelor, intreaga sumă din tranzacţie urmează a fi inapoiată Romăniei. De altfel, procurorul Doru Ţuluş, şeful Secţiei a II-a a Direcţiei Naţionale Anticorupţie ne-a confirmat că ancheta in acest caz este in derulare la secţia pe care o conduce.
Citește pe Antena3.ro
