Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De asemenea, de creșterea salariului vor urma să beneficieze și personalul agențiilor județene pentru protecția mediului și cel al agenției pentru protecția mediului municipiul București, acestea urmând să fie corelate cu salarizarea corespunzătoare funcțiilor publice de stat prevăzute la nivelul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Ministerul Muncii a pregătit deja proiectul ordonanței de urgență care va ajunge în curând pe masa Guvernului, astfel încât prima majorare salarială să fie operată rapid, în condițiile în care creșterea pregătită de Executiv va fi făcută în două tranșe. Astfel, prima creștere salarială va fi acordată în luna iunie, când au loc alegeri locale și europene, iar a doua - în luna septembrie, când sunt programate alegerile parlamentare și prezidențiale.
Costurile cu noua majorare salarială se ridică anul acesta la 1,127 de miliarde de lei, iar acoperirea lor va fi realizată din procesele de reorganizare instituțională, din creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și a plății contribuțiilor la BASS și a impozitului pe venit, din creșterea gradului de colectare, precum și din reducerea unor cheltuieli cu bunurile și serviciile, se precizează în actul normativ. Proiectul pregătit de Ministerul Muncii prevede și înființarea Comisiei Centrale pentru Drepturi Salariale. Ea se va constitui prin ordin comun al ministrului Muncii, ministrului Finanțelor și ministrului Justiției, iar sarcina sa va fi „soluționarea unor aspecte de natură tehnică în vederea corectei aplicări a situațiilor semnalate și pentru dezlegarea unor chestiuni privind drepturile de natură salarială”.
Proiectul mai prevede că Guvernul va acorda posibilitatea angajatorilor de a putea deconta lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un calculator pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru achiziția de ochelari sau alte dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 de lei/persoană.
Se pregătește o nouă lege a salarizării
Noile majorări salariale pentru categorii importante de bugetari vin în contextul în care Guvernul spune că lucrează la o nouă lege a salarizării. Până în prezent au fost realizate consultări în cadrul dialogului social cu organizațiile sindicale și au fost înaintate o serie de propuneri privind coeficienți și grile de salarizare. Potrivit Guvernului, acestea se află în analiză, făcându-se după o metodologie elaborată de Banca Mondială, care este consultantul guvernamental pentru acest proiect. Legea salarizării este un jalon foarte important în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - Jalonul 420, care trebuie să fie îndeplinit de România. Ministrul Muncii, Simona Bucura, anunța anul trecut că termenul pentru adoptarea noii legii este luna martie a acestui an, dar termenul este depășit și încă nu există un acord între partenerii sociali și Guvern pe această temă. Reprezentanții marilor confederații sindicale spun că în cel mai fericit caz noua lege se va aplica de la 1 ianuarie 2025.
Numărul bugetarilor a scăzut cu 0,04%
Potrivit ultimei statistici publicate de Ministerul Finanțelor, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în martie 2024, de 1.289.540, cu 425 mai puţine comparativ cu luna anterioară (minus 0,04%), aproape 63,9% dintre acestea fiind în administraţia publică centrală. Datele arată că administrația publică centrală avea, în martie, 823.890 de angajaţi (cu 1.155 mai puțini faţă de luna anterioară), iar administraţia publică locală avea 465.650 de angajați (cu 730 mai mulți față de luna anterioară). În administraţia publică centrală 606.862 de angajați lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat, în timp ce în administrația publică locală lucrau 286.040 de angajați în instituţii finanţate integral din bugetele locale şi alți 179.610 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii.
Înghețarea salariilor, exclusă în 2024
Ultimele date disponibile arată că datoria publică a României a crescut puternic în februarie față de luna ianuarie, cu circa 40 de miliarde de lei, ajungând la 841,29 de miliarde de lei. În prezent, gradul de îndatorare se situează peste 50% din PIB și potrivit Legii 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, Guvernul ar trebui să adopte automat unele măsuri de reducere a cheltuielilor pentru a ţine deficitul sub control, măsuri care includ și înghețarea salariilor din sectorul bugetar. O astfel de măsură este inacceptabilă într-un an electoral pentru coaliția PSD-PNL și toate tensiunile bugetare vor fi pasate anului 2025, când se așteaptă ca Guvernul să vină cu măriri de taxe și impozite.
În ciuda măsurilor fiscale adoptate în toamna anului trecut pentru a reduce cheltuielile statului, guvernul a introdus treptat, ulterior, o serie de excepții ori a amânat aplicarea unor măsuri anunțate.
