Ministerul Justiției și Ministerul Apărării Naționale au pus în dezbatere publică, la finalul săptămânii trecute, un proiect de hotărâre de guvern privind stabilirea ținutei vestimentare a judecătorilor, a procurorilor, a grefierilor judiciari și a grefierilor de ședință din cadrul curților de apel, al tribunalelor și al judecătoriilor, precum și a parchetelor de pe lângă aceste instanțe, dar și a grefierilor de ședință din cadrul instanțelor militare, în ședințele de judecată.
Conform proiectului de HG în discuție, „în ședințele de judecată, judecătorii, grefierii judiciari și grefierii de ședință, precum și procurorii au obligația de a purta ținuta vestimentară stabilită prin acest act normativ”. Această ținută este compusă din robă, bavetă și insignă. Grefierii de ședință din cadrul instanțelor militare vor purta uniformă militară fără grade militare.
Roba care va fi purtată de judecători și de procurori va fi, obligatoriu, confecționată din stofă de culoare neagră, se va încheia cu nasturi netransparenți, va avea croiala lungă - model raglan, închis la gât, cu guler gen tunică, îngust. De asemenea, mânecile vor fi largi și cu garnituri paralele din mătase de culoare neagră, cu lățimea de 8 centimetri, lungimea robei va fi până la 5 - 10 centimetri sub genunchi, în partea din față, începând de la umăr și până la poale, va avea două garnituri din mătase de culoare neagră, cu lungimea de 8 centimetri.
Culoarea arată gradul
Mai departe, proiectul mai arată că roba purtată de grefierii judiciari și de grefierii de ședință va fi, de asemenea, confecționată din stofă de culoare neagră, având același model și aceeași linie cu cea a judecătorilor, fără a fi prevăzută cu garnituri.
Totodată, judecătorii, procurorii, grefierii judiciari și grefierii de ședință vor purta, obligatoriu, bavetă, din mătase plisată, de formă trapezoidală, având baza mare de 12 centimetri, baza mică de 6 centimetri și înălțimea de 25 de centimetri. „Baveta se prinde la baza gâtului cu capse netransparente. Baveta purtată de procurori este de culoare albă, cea purtată de grefierii de ședință și de grefierii judiciari este de culoare albastru închis. Baveta purtată de judecătorii de la curțile de apel este de culoare violetă, cea purtată de judecătorii de tribunal este de culoare roșu-ciclamen, iar cea purtată de judecătorii de judecătorii este de culoare albă”, se mai precizează în documentul citat.
Actul normativ mai prevede că judecătorii și procurorii vor purta pe piept „o insignă reprezentând însemnul puterii judecătorești în statul de drep”. „Insigna purtată de judecători este de formă rotundă, cu diametrul de 5 centimetri, fiind compusă dintr-o cunună aurie cu lauri, în mijlocul căreia se află balanța, cu două talere, sprijinită de o spadă și Constituția, pe care sunt înscrise cuvintele «JUS» și «LEX», iar în partea de jos, în formă de triunghi, tricolorul. Fondul insignei este de culoare violet pentru curțile de apel, de culoare roșu-ciclamen pentru tribunale și de culoare albastru deschis pentru judecătorii”, stabilește acest proiect de HG.
Insigna procurorilor, diferită de cea a judecătorilor
Lucrurile nu se opresc aici. Actul normativ aflat în dezbatere publică mai dorește să reglementeze faptul că insigna purtată de procurori are formă de scut, cu lungimea de 4,5 centimetri, cu înălțimea de 8 centimetri, fiind compusă dintr-o semicunună aurie cu lauri, în mijlocul căreia se află balanța cu două talere, sprijinită pe o spadă, și Constituția, pe care sunt înscrise cuvintele „JUS” și „LEX”, iar în partea de jos se află tricolorul. Fondul imaginii va avea culoarea albastru deschis. În acest act se face mențiunea că „insigna va fi purtată de către toți procurorii”.
„Ținuta vestimentară stabilită mai sus se utilizează numai în ședințele de judecată”, se mai arată în proiectul de hotărâre de guvern, iar durata de folosință normală a componentelor ținutei vestimentare, pentru judecători, pentru procurori, pentru grefierii judiciari și pentru grefierii de ședință este de cinci ani pentru robe, de doi ani pentru bavetă și nelimitată pentru insigne. În continuare, se mai arată că ținuta vestimentară va fi pusă la dispoziția judecătorilor, procurorilor, grefierilor judiciari și grefierilor de ședință în mod gratuit, din fondurile prevăzute, după caz, în bugetele Ministerului Justiției și ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În legătură cu ținuta vestimentară a grefierilor de ședință din cadrul instanțelor militare, aceasta este asigurată, tot în mod gratuit, din bugetul Ministerului Apărării Naționale.
Ținuta vestimentară, acordată gratuit
Conform aceleiași surse, ținuta vestimentară pusă la dispoziția judecătorilor, procurorilor, grefierilor judiciari și grefierilor de ședință „constituie proprietatea instanței sau a parchetului la care aceștia funcționează”. La eliberarea din funcție, aceștia au obligația de a o preda instituției.
Mai mult, în cazul în care procurorii, judecătorii, grefierii judiciari și grefierii de ședință sunt transferați, la cerere sau în interes de serviciu, la o altă instanță sau la un alt parchet, aceștia își păstrează vestimentația.
Se mai arată că toate cheltuielile cu aplicarea prevederilor acestui proiect de HG se asigură din bugetul Ministerului Justiției, Ministerului Apărării Naționale și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar reglementările avute în vedere urmează să intre în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2025.
Nu s-a mai umblat la aceste „uniforme” de peste trei decenii
În nota de fundamentare, semnată de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, și de ministrul Apărării Naționale, Angel Tâlvăr, se precizează că ultima actualizare a legislației cu privire la vestimentația magistraților datează din 27 ianuarie 1997, care a completat o reglementare din 1993, iar având în vedere că de la adoptarea acelei hotărâri au trecut peste trei decenii, se impune o revizuire și o actualizare a reglementărilor existente, în acord cu legislația în domeniu.
În contextul Legii nr. 11/2024, care introduce o nouă ținută vestimentară pentru grefierii judiciari și grefierii de ședință, este esențial să se asigure o tranziție eficientă de la vechea ținută vestimentară, prevăzută în HG 725/1993, la noua ținută”, se mai precizează în nota de fundamentare.