Ancheta - Statul, sluga la vanatori

Politia si Prefectura Calarasi trudesc din greu pentru bunastarea sefilor AGVPS. Miza e lacul Tataru, aflat in mijlocul unui teren de vanatoare foarte "gustat".

O balta mica de langa comuna Frumusani din judetul Calarasi este dorita de conducerea vanatorimii romane. Poate ca aceasta nici nu s-ar fi uitat la balta cu pricina daca ea nu ar fi existat pe un fond de vanatoare de protocol indragit de Neculai Selaru, seful vanatorilor.

Intreprinderea Piscicola Calarasi a inchiriat in 1982 pentru 20 de ani Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania (AGVPS) exploatarea piscicola de la Balta Tataru. Una dintre conditiile contractuale era ca AGVPS sa intretina exploatarea. In scurt timp, sefii de atunci ai vanatorilor au constatat ca nu aveau banii necesari pentru intretinere, asa ca au facut demersuri pe langa autoritatile statului in vederea includerii acestor fonduri in planul de investitii de stat din 1983. Astfel, AGVPS a devenit un simplu beneficiar al unor investitii facute de catre stat. In 1994, Piscicola Calarasi, mostenitoarea Intreprinderii Piscicole, a modificat contractul initial, in care nu se prevedea plata vreunei chirii, si a decis ca AGVPS sa plateasca chirie pentru luciul de apa exploatat. AGVPS nu s-a sinchisit sa achite niciodata chiria, incalcand astfel obligatiile contractuale, Piscicola hotarand in 1999 sa inchirieze balta firmei Romimpex ’96 SRL. Contractul incheiat intre cele doua societati este valabil pana in 2006, dar acest amanunt nu a impiedicat Agentia Domeniilor Statului sa concesioneze exploatarea piscicola AGVPS.

HOTARARE. Agentia Domeniilor Statului (ADS) este o institutie de interes public subordonata Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, avand ca scop de activitate privatizarea societatilor comerciale agricole si concesionarea terenurilor proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola, administrate de aceste societati. In perioada in care ADS initia concesionarea catre AGVPS, Ministerul Agriculturii era condus de Ilie Sarbu, vicepresedinte al AGVPS. In noiembrie 2000, terenurile administrate de catre Piscicola au trecut la ADS, printre acestea aflandu-se si Balta Tataru. La scurt timp, directorul general al ADS a incheiat un contract de concesionare, prin care terenul amenajat pentru piscicultura este lasat in grija AGVPS pentru 49 de ani. Acest demers a fost facut deoarece AGVPS isi incercase norocul in instanta, revendicand contravaloarea lucrarilor efectuate de-a lungul timpului. Judecatoria Oltenita hotarase in februarie 2000 ca AGVPS nu are drept de proprietate asupra acestor lucrari, deoarece ele au fost facute in baza unui contract, fiind obligatorii. Nici Tribunalul Calarasi nu a dat castig de cauza AGVPS, magistratii decizand ca nu exista nici un document care sa ateste ca s-au facut investitii in numele si pentru AGVPS la amenajarea Tataru.

INTERVENTIE. Intre timp, exploatarea Tataru a trecut in domeniul public al comunei Frumusani prin Hotararea de Guvern 1.349/2001. Foarte interesant este faptul ca si Administratia Lacurilor si Agrement Bucuresti nu a stat de-o parte, cerand si ea in instanta sa se constate ca balta apartine de fapt Primariei Municipiului Bucuresti in baza unei hotarari a Consiliului General al Municipiului Bucuresti din 2001. Tot in 2001, la doi ani dupa incheierea contractului, Piscicola trimite o adresa catre Romimpex prin care ii pune in vedere faptul ca actul de inchiriere este nul de drept, pentru ca exista un contract anterior cu AGVPS. Tot atunci i se aduce la cunostinta administratorului Romimpex ca ADS a preluat in patrimoniu SC Piscicola SA, prin protocolul 292/22.04.2000, si a incheiat un contract de concesiune cu AGVPS sapte luni mai tarziu. ADS a facut cadou AGVPS Balta Tataru, nefiind anuntata intentia de negociere directa. Fostul ministru Sarbu a stabilit ca daca specialistii desemnati de el vor dovedi ca proprietarul este statul roman, cu toate ca amenajarea a apartinut intotdeauna statului, atunci Directia Agricola si Dezvoltare Rurala Calarasi are dreptul de a anula autorizatia acordata Romimpex SRL. Reprezentantii ministerului n-au mai avut rabdare ca instanta sa se pronunte definitiv in acest caz si au anulat autorizatia firmei gestionare. In adresa trimisa societatii s-a precizat ca anularea autorizatiei a fost determinata de verificarile efectuate in evidentele cadastrale si in teren de catre specialisti din minister, constatandu-se ca, de fapt, Lacul Tataru nu exista, ci doar o amenajare piscicola. Ca urmare, autorizatia de exploatare incheiata intre Piscicola SA si Romimpex SRL nu are obiect. Aceeasi adresa precizeaza ca verificarea efectuata de catre specialisti este pertinenta, deoarece a existat si o sesizare adresata de cineva ministerului.

INTERESE. In martie 2003, Consiliul Judetean Calarasi a trimis o adresa AGVPS prin care accepta faptul ca asociatia este titulara dreptului de proprietate asupra constructiilor hidrotehnice, dar nu si asupra terenului ocupat de luciul de apa, iar in urma adoptarii Hotararii de Guvern 45/2003 s-au facut demersurile necesare catre ADS in ceea ce priveste situatia Baltii Tataru. AGVPS a mers pe ultima carte si a intentat proces chiar institutiei care a incercat sa o ajute sa puna mana pe exploatare, Agentia Domeniilor Statului. Tribunalul Calarasi a confirmat inca o data prin decizia 415/A din 2003 ca AGVPS nu avea fonduri necesare sa faca constructiile de rigoare in perioada de dinainte de 1989, cand a exploatat balta, fondurile venind din bugetul de stat. Instanta a mai constatat ca nu exista nici un document din care sa rezulte ca AGVPS a facut investitii majore, ceea ce rezulta si din evidentele contabile ale asociatiei. In timpul procesului, cand reprezentantii ADS au tinut sa precizeze ca lucrarile la bazinele hidrotehnice de la Balta Tataru administrata de AGVPS au fost efectuate de catre aceasta din urma din fonduri private si a cerut instantei sa constate calitatea de proprietar a AGVPS. De curand, nou-infiintata Companie Nationala pentru Administrarea Fondului Piscicol a preluat si litigiile ADS. Florin Dumitrescu a depus si aici, si la minister memorii in care cere rezolvarea situatiei. Memoriul trimis celor de la piscicultura a ajuns la 6 mai 2005, conform spuselor lui Adrian Tibu, purtatorul de cuvant al Ministerului Agriculturii, la cei indreptatiti sa rezolve problema si este in lucru.

CERERE. In timp ce Asociatia Generala a Vanatorilor conlucra cu institutiile statului pentru a pune mana pe Balta Tataru, din comuna Pantelimon a venit o alta bomba ce avea sa zdruncine putin planurile conducerii vanatorilor si ale celor dispusi sa-i ajute. Gheorghe Enache a cerut retrocedarea baltii. Initial, Enache ceruse in februarie 2003 Comisiei Judetene Calarasi pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor sa ii retrocedeze cea mai mare parte a baltii, o mica padure si o valcea pe care le detinea. Comisia Locala Frumusani si Comisia Judeteana Calarasi i-au respins cererea lui Enache, invocand trei motive: nu poate dovedi ca este mostenitor, nu poate dovedi continuitatea proprietatii si ca, ce este cel mai interesant, "dreptul de proprietate nu poate fi reconstituit pentru balti si valcele, ci numai pentru terenuri arabile".

DECIZIE. Disperat ca nu poate sa-si redobandeasca ce i se cuvine de drept, omul s-a adresat Judecatoriei Oltenita, solicitand sa fie repus in drepturi. In instanta a dovedit cu acte faptul ca este mostenitor, dar mai ales ca bunicul sau cumparase balta in 1929 de la generalul Gheorghe Moruzzi. Omul a prezentat toate documentele necesare in instanta, iar judecatorii i-au dat dreptate si au obligat comisiile care trebuie sa aplice legea retrocedarilor sa-si faca datoria, constatand totodata modul defectuos in care acestea interpreteaza legile. Astfel, instanta a dispus prin sentinta civila 666/16.04.2003 ca lui Enache sa-i fie retrocedat ceea ce ceruse, exceptand cazul in care reconstituirea in natura nu mai poate fi facuta. Cu alte cuvinte, daca balta nu mai exista, trebuia sa-i fie dat omului ceva la schimb, drept despagubire.

DISPERARE. Neculai Selaru, seful vanatorilor, simtind ca de aceasta data nu mai este o joaca, ca si cu Florin Dumitrescu, pentru ca proprietatea nu e o gluma, a trimis rapid o adresa lui Tudor Constantin, prefectul de atunci al judetului Calarasi, in care spune ca "hotararea pronuntata de catre judecatorul Cazacu Viorel, cu incalcarea prevederilor legale, afecteaza interesele AGVPS" si ca "intentioneaza sa intervina in faza de apel, la Tribunalul Calarasi, in sprijinul Comisiei Judetene de aplicare a legilor de fond funciar". In perioada in care Selaru trecea peste hotararile instantelor, avocatul care reprezenta AGVPS prin instante era Aurica Taracila, sotia senatorului PSD de Calarasi, Doru Ioan Taracila. Ca sa fie sigur ca nu pierde Balta Tataru, Selaru intervine si ii pune in vedere prefectului Tudor Constantin "sa declare in termen legal apelul cuvenit pentru deplina respectare a legii". Siguranta manifestata de imputernicitul proprietarului ca va castiga procesul si va fi repus in drepturi l-a determinat pe Selaru sa il roage pe prefect sa urmareasca "personal declararea apelului la timp si corect motivat". Consiliul Judetean Calarasi venise deja in ajutorul lui Selaru si prin adresa nr. 1.284/17.03.2003, acceptand calitatea de proprietar al constructiilor de la Tataru, ignorand sentintele judecatoresti.

REFUZ. In iulie 2003, Enache se adreseaza prefectului pentru ca, in urma sentintei ramase definitive si irevocabile, sa i se restituie balta, valceaua si padurea. Sentinta avea titlu executoriu, asa ca trebuia pusa in aplicare. In recursul facut de Prefectura se precizeaza ca este inutil sa se discute despre dreptul de proprietate pentru terenul solicitat, deoarece Enache nu a prezentat acte de stare civila din care sa rezulte ca este mostenitor direct, desi acesta facuse acest lucru in fata judecatorilor. Mai mult, membrii comisiei considera ca din moment ce balta face parte din domeniul public al comunei Frumusani, ea nu mai poate fi retrocedata. Ulterior, atunci cand procesul a ajuns la Curtea de Apel, se precizeaza ca "punerea in posesie este atributul exclusiv al autoritatilor locale", cu alte cuvinte sentintele judecatoresti sunt apa de ploaie in fata hotararilor unei comisii ale administratiei publice locale. Prefectura Calarasi, ca sa faca jocul AGVPS, a ignorat sentintele judecatoresti mentionate anterior si explica proprietarului ca Balta Tataru este concesionata pentru 49 de ani AGVPS si ca urmare nu se poate face executarea silita. Atunci cand executorul judecatoresc a venit sa puna in aplicare sentinta instantei, prefectul Constantin Tudor, care avea si functia de presedinte al Comisiei pentru stabilirea drepturilor de proprietate, si Jenel Serban, in calitate de secretar, au contestat executarea, sustinand ca executorul judecatoresc nu avea competenta teritoriala, cerand totodata anularea oricarei executari silite. Aceasta deoarece sentinta 666 a Judecatoriei Oltenita are "caracter declarativ", neobligand la nimic Prefectura si implicit comisia. Membrii comisiei isi manifesta surprinderea in legatura cu faptul ca o instanta a anulat decizia lor de a nu retroceda terenul. Mai mult, zice fostul subprefect, "balta face parte din domeniul public al judetului Ilfov, iar Agentia Domeniilor Statului stabileste ca nu este posibila reconstituirea in natura a baltii, ci numai prin teren echivalent". Prefectul a ignorat astfel o hotarare judecatoreasca care s-a bazat pe actele originale prin care Enache si-a dovedit calitatea de proprietar. Mai mult, comisia a dat un titlu de proprietate lui Gheorghe Enache pe un teren arabil, cu toate ca balta exista si are aceleasi coordonate cu cea pe care o cumparasera predecesorii sai. Acum, noul prefect este fostul secretar Jenel Serban, care este totodata si finul fostul prefect Tudor Constantin, care evita sa dea ochii cu el, motivand ca balta nu exista.

SELARU TRAGE TARE LA RECLAMATII

Intre timp, Neculai Selaru (foto) a facut plangere penala impotriva unor angajati ai Regiei Generale de Apa Bucuresti si Primariei Bucuresti la Serviciul de Investigare a Fraudelor din Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti. Practic, inspectorul principal Gabriel Goicea dispune efectuarea unor diferite expertize pentru a se stabili situatia Baltii Tataru, cu toate ca exista o sumedenie de sentinte judecatoresti ramase definitive in aceasta problema. Tot politistul Goicea da voie "in afara obiectivelor dispuse prin prezenta ordonanta si alte cereri formulate de catre parti, expertul este imputernicit sa stabileasca si alte eventuale aspecte pe care sa le analizeze in vederea stabilirii cu certitudine a situatiei de fapt". Balta Tataru este foarte dorita de AGVPS, intrucat ea este amplasata pe fondul de vanatoare gestionat de catre Pompiliu Craiveanu, un foarte bun prieten al lui Selaru. "Aici nu a pus piciorul vreun vanator obisnuit. E un fond foarte bun si ii inteleg de ce le stau ca un ghimpe in coasta. Sus, pe deal, se afla tentativa de poligon si ferma de magari ai lui Craiveanu. Pai, cand te uiti de acolo la balta, nu te lasa inima sa o vezi a altuia", spune Florin Dumitrescu.

TERGIVERSARI IN CAZUL POLITISTILOR ACUZATI DE LOVIRE

Pentru a mai potoli avantul lui Florin Dumitrescu, administratorul Romimpex, in instanta, Valentin Gainus si Valeriu Nitoi, doi politisti de la IGP de la Serviciul Arme si Munitii impreuna cu Ilie Marian, juristul AGVPS, au descins la Balta Tataru si, motivand un furt de peste, a luat la scarmaneala doi paznici angajati ai Romimpex. Actiunea, spune Dumitrescu, a fost supervizata de pe dealul din apropiere chiar de Neculai Selaru, presedintele executiv al AGVPS. Nu e de mirare faptul ca initial politistii au fost absolviti de orice vina. Ulterior, dosarul a fost redeschis, in urma deselor reclamatii ale lui Dumitrescu. Inspectorul principal Valentin Gainus nu este la prima actiune de acest fel, el fiind acuzat de un om de afaceri ca in 2003 i-a facut o perchezitie ilegala, ridicandu-i cateva arme. Nici pana acum dosarul in care cei doi politisti sunt acuzati ca i-au batut pe paznicii Baltii Tataru nu este finalizat, cu toate ca au trecut mai bine de doi ani, iar procurorul din Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti care se ocupa de caz a uitat cu desavarsire sa mai invite victimele pentru cercetari.

Prefectura raspunde

In urma solicitarii dvs., va transmitem punctul de vedere al institutiei prefectului - judetul Calarasi cu privire la problema ridicata de petentul Enache Gheorghe.

1). In urma Sentintei Civile nr. 666/2003 pronuntata de Judecatoria Oltenita, reclamantului Enache Gheorghe i se recunoaste dreptul pentru reconstituirea a 43,125 hectare balta si 0,7683 ha valcea - sau prin teren arabil echivalent (in conformitate cu dispozitiile art. 4 (alin. 1) din Legea 1/2000 modificata si completata - in situatia in care reconstituirea in natura nu mai este obiectiv posibila.

2). Prin Decizia Civila nr. 319/ 2003 a Tribunalului Calarasi, Hotararea Judecatoreasca 666/2003 a Judecatoriei Oltenita a ramas definitiva si irevocabila.

3). Comisia Judeteana de Aplicare a Legilor Fondului Funciar ia act de cele doua hotarari judecatoresti si emite o hotarare prin care statueaza doua variante de reconstituire a dreptului reclamantului, si anume: unul pentru 43,93 ha de balta care se afla pe teritoriul administrativ al comunei Frumusani, si in administrarea ADS, precum si pentru aceeasi suprafata de teren arabil, in conditiile in care balta nu putea fi reconstituita in natura.

4). Intrucat punerea in posesie nu se poate realiza decat asupra unor suprafete care sunt in proprietatea privata a statului si administrarea ADS, am solicitat punctul de vedere al acestei agentii, respectiv daca balta poate fi reconstituita fostului proprietar.

5). ADS, prin adresa nr. 100.692/2003, ne comunica faptul ca trebuie tinut cont de dispozitiile Sentintei Civile nr. 666/16.04.2003, in sensul ca reconstituirea in natura sa se realizeze prin teren arabil echivalent, intrucat balta la momentul respectiv se afla in litigii juridice pentru stabilirea dreptului efectiv de proprietate. Avand in vedere procedura stabilita de legile fondului funciar, ADS emite Protocolul de predare-primire nr. 101.485/2003 prin care preda Comisiei locale de fond funciar din comuna Frumusani suprafata de 43,2933 ha teren arabil. In baza acestui protocol de predare-primire, Comisia locala de fond funciar emite fisa de punere in posesie pe aceasta suprafata, in baza careia a fost emis Titlul de Proprietate nr. 127723/ 2004.

6). Consideram ca din punct de vedere legal si procedural au fost respectate toate prevederile legilor fondului funciar privind restituirea proprietatii.

Pentru clarificarea situatiei juridice a baltii, petentul poate solicita informatii de la ADS, cu privire la actiunile judecatoresti care au ca obiect aceasta suprafata de luciu de apa de care se face vorbire.

Prefect
Jenel Serban