x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

65 de milioane de euro pentru marcaje rutiere

0
Autor: Iulia Barbu 03 Feb 2011 - 18:47
65 de milioane de euro pentru marcaje rutiere Alexandru Molovata/Jurnalul Naţional Încă din 2004, DN 1 avea un trafic cu mult peste capacitate. În 2011, odată ce fluidizarea circulaţiei a fost "rezolvată", Compania se orientează spre siguranţă rutieră, investind cu sârg în treceri de pietoni, intersecţii, pasarele şi semnalizări. Alte contracte pentru firmele de casă ale CNADNR!


DN1 este coşmarul oricărui şofer care merge la munte sau vrea să iasă din ţară pe la vama Borş. Drumul are 640 de kilometri, leagă Capitala de Ungaria şi a înghiţit bani pe măsură. La începutul lunii ianuarie, Ministerul Transporturilor a anunţat că va investi în DN 1 alte 88 de milioane de euro, din care în jur de 23 de mili­oane de euro sunt fonduri europene. Celelalte 65 de milioane sunt bani de la buget. Nu mai departe de anul 2005, cu proiecte aprobate şi licitaţii încheiate, CNADNR a pierdut, de această dată bani de la Banca Mondială, tot pe un proiect privind siguranţa traficului pe DN 1.

Milioanele aprobate de curând nu vor fi folosite pentru fluidizarea tra­ficului cu vreo bandă de circulaţie în plus. Fluidizarea traficului pe DN1, "rezolvată" de alfel cu alte milioane de euro, trece de această dată pe locul doi în favoarea siguranţei. Astfel, cum DN 1 aliniază sistematic sute de ma­şini, iar viteza de deplasare spre sta­ţi­u­nile montane depăşeşte orice bun simţ, Ministerul Transporturilor vrea să se asigure că vom circula mai încet! Prac­tic, în cele 65 de milioane de euro se vor identifica "punctele negre" de pe DN 1. Compania de drumuri va ame­na­ja astfel în zonele cu probleme in­tersecţii, scuaruri sau treceri de pie­toni. Zonele identificate ca fiind peri­cu­loase vor fi semnalizate corespun­ză­tor şi vor fi montate de asemenea şi opritoare de viteză. Se vor face, bi­ne­în­ţe­les, şi unele exproprieri, acolo unde este necesară o mai bună vizi­bi­li­tate. Cum CNADNR ne-a obişnuit cu licitaţii grandioase pentru câteva in­dicatoare de circulaţie, proiectul, fi­nan­ţat în parte şi din bani europeni, va fi o afacere bună tot pentru clienţii de casă ai Companiei. Suma de 65 de milioane de euro, care va fi folosită pentru semnalizări şi amenajări de in­ter­secţii, ar fi făcut posibilă, spre exemplu reabilitarea a aproximativ 100 de kilometri de drum. Proiectul adus la viaţă în acest moment de Mi­nis­­terul Transporturilor, zace însă de ani buni în sertarele CNADNR, fon­durile europene de aproape 23 de milioane de euro fiind bani alocaţi României pentru pre-aderare. Interesant este că, în loc să fie demarate şantiere serioase cu lucrări ample care să angreneze cât mai multe lo­curi de muncă, rămânem la lucrări de nişă: semnalizări, borduri, scuaruri şi treceri de pietoni. 

DN 1 a avut de altfel mai multe în­cercări de modernizare. Ultima re­a­bi­li­tare, care abia s-a încheiat, a durat vreo patru ani. CNADNR a împărţit în trei sectoare, cei 100 de kilometri ai DN 1 dintre Braşov şi Sibiu. 60 de mi­li­oane de euro au fost plătiţi pentru reabilitarea porţiunii care leagă cele două judeţe.

Finanţarea a fost asigurată atât de banii de la buget cât şi de la Uniu­nea Europeană. Cum proiectul s-a de­rulat prin fonduri ISPA, CNADNR a pierdut bani frumoşi şi pe claim-uri (n. red. – pretenţii, solicitări). Astfel că, la sumele iniţiale date pe lucrări se mai adaugă alte 10 milioane de euro. Banii au fost plătiţi de Companie pentru pretenţiile cerute de con­structori. În urma solicitărilor, an­treprenorul care s-a ocupat de re­a­bilitarea DN1, porţiunea dintre Bra­şov – Şercaia, a fost "despăgubit" de Com­panie cu aproape 5.000.000 de euro. Porţiunea imediat următoare a DN 1, între Şercaia şi limita ju­de­ţe­lor Braşov şi Sibiu a costat statul ro­mân alte 2.300.000 de euro, fără TVA. Aproape 2.600.000 de euro s-au dat pentru aceleaşi claimuri pe DN1, în apropiere de Vestem. Consultanţa pentru supervizarea lucrărilor a scos alţi bani frumoşi. Printr-un act adi­ţi­o­­nal din 2008, serviciile de consultanţă pentru Pro­iec­ta­rea şi Supervizarea Lu­cră­ri­lor de Reabilitare a DN 1 Braşov – Si­biu, realizate de SC SPEA IN­GI­NE­RIA EUROPEA SA au fost evalu­a­te la aproape 1 milion de euro.

Mai departe, bani frumoşi s-au plă­­tit pe amenajarea DN 1 în nordul Bucureştiului. Porţiunea din Capitală a dat multe bătăi de cap CNADNR. Zeci de milioane de euro a în­ghi­ţit drumul na­ţi­o­nal pentru consultanţă şi flui­di­zarea traficului. Astfel, în 2006, Search Corporation asista CNADNR pentru "fluidizarea trafi­cu­lui pe DN1 dar şi reabilitarea unei porţiuni a centurii rutiere a munici­piu­lui Bucureşti". Pentru aceste servicii, Compania a plătit 400.000 de euro. În 2009, un act adiţional pentru aceleaşi lucrări scotea din bugetul Companiei alte 2 500.000 de euro. În 2007, re­abi­l­i­tarea unui pod de pe DN1, afectat de inun­daţii, era plătită cu 2.700.000 de euro. Tot în 2007 era atribuit contractul de 12 milioane de euro prin care firma Lena se angaja să fluidi­zeze traficul în zona de nord a Bu­cureştiului, prin lărgirea DN 1 între Aeroportul Băneasa şi Pasajul Oto­peni. În 2008, printr-un act adiţional Lena mai primea 2.100.000 euro pentru aceleaşi lucrări. Pe raza DRDP Bucureşti, DN 1 a fost plombat în ur­mă cu aproape doi ani, va­loarea lu­crărilor a fost estimată la aproape 500.000 euro. Pentru servicii de pro­iec­tare a două poduri, aflate tot pe raza DRDP Bucureşti, Iptana primea în 2009 în jur de 20.000 de euro. SC Com­pania de Construcţii în Trans­por­turi SRL a consolidat versantul de pe DN 1 şi a refăcut zidul de sprijin de la Sinaia pentru 1.700.000 euro.

600.000 de lei, uscaţi pe marginea drumului
CNADNR a plătit cu vârf şi îndesat fluidizarea traficului pe DN 1, la ie­şirea din Bucureşti. 14 milioane de euro au costat lucrările şi consul­tan­ţa. Ulterior, Compania s-a gândit să amenajeze peisagistic cei 3,7 ki­lometri ai DN 1 din nordul Bu­cu­reş­tiu­lui. Lena s-a angajat să se ocupe de proiect şi a plantat în fericire 325 de arbuşti. Pentru investiţia peisa­gis­tică s-au dat 600.000 de lei! Cel mai scump arbust tuia de pe piaţa din România a fost cel de pe DN 1: 600.000 de lei pentru amenajare pe­is­agistică, 325 arbuşti tuia uscaţi. Final de ecuaţie: 18 milioane de lei bucata. Între timp arbuştii s-au us­cat şi au dispărut, CNADNR a tăcut, Lena şi-a văzut de treabă. Jurnalul Naţional a relatat în vara anului 2009 modul în care Compania a aruncat banii pe amenajarea peisa­gistică. Cum recepţia aşa-zisei lu­crări a avut loc din birourile Compa­niei, amenajarea peisagistică s-a re­dus de la jardiniere şi arbuşti fo­ioşi la câţiva arbuşti plătiţi la supra preţ. Iniţial autorităţile au refuzat să ne răs­pundă la două întrebări simple: cât au costat aceşti arbuşti şi câţi au fost plantaţi. Pe atunci, ne trimiteau să îi numărăm! Şi chiar am făcut as­ta! Vestea proastă este că am găsit doar 325 de tuia. Şi aceş­tia uscaţi. Ci­frele noastre nu s-au prea potrivit cu ale lor. Astfel, pe hârtiile au­to­ri­tă­ţilor, lucrurile ară­tau destul de roz, poate chiar verzi. DN 1 părea mai verde decât cea mai deasă pă­du­re! "În total, au fost plantaţi 550 de arbuşti răşnoşi şi 2.655 de ar­buşti foioşi iar su­pra­fa­ţa pe care a fost plantată iarbă este de 5.183 metri pătraţi", preciza un comunicat al CNADNR. Lucrarea ne­re­cep­ţi­o­nată şi pentru care ni­meni nu îşi asumă nici o obligaţie sfidează rea­li­­tatea. Între miile de copaci de pe hârtie şi arbuştii uscaţi pe marginea DN 1 sunt diferenţe de câteva zeci de mii de lei! Pentru DN 1, arbuştii tuia au venit la pachet cu un contract de reabilitare semnat de CNADNR cu Lena Construct. La doi ani de la "afacerea tuia", co­pă­ce­ii s-au uscat. Aici sunt banii dumneavoastră!
Citeşte mai multe despre:   mişcarea de rezistenţă,   aici sunt banii dvs!

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Fiul lui „Corruption! Corruption!”, protector al coruptului din Băneasa

Fiul lui „Corruption! Corruption!”, protector al coruptului din Băneasa
Galerie Foto Presa americană a dat publicității un plan de afaceri, promovat de fiul fostului vicepreședinte al SUA Joe Biden, Hunter Biden, în sprijinul unui megaconcern chinez care dorea să dezvolte business-uri majore în ma...

Dr. Elena Ciupercă: În 60% din cazuri, medicamentele antisecretorii sunt folosite nejustificat

Dr. Elena Ciupercă: În 60% din cazuri, medicamentele antisecretorii sunt folosite nejustificat
Galerie Foto Medicamentele de tipul Omez/Omeran/Controloc sunt foarte populare, iar mulți oameni le consideră un fel de panaceu pentru orice fel de problemă a stomacului. Fie că sunt prescrise de medic, recomandate de farmacist...

Cu masca pe față, călcând pe Dealul Mitropoliei. „Am ajuns să-mi fie frică că mă îmbolnăvesc sfinții?”

Cu masca pe față, călcând pe Dealul Mitropoliei. „Am ajuns să-mi fie frică că mă îmbolnăvesc sfinții?”
Galerie Foto La Sfântul Dimitrie s-a mers ca la secţia de votare. Cu buletinul la vedere şi recitând CNP-ul. Jandarmii au fost mulţumiti: nu au existat fraude. Dar au existat bătrâni triști: erau sub...

Fractura de claviculă nu se repară cu ghips

Fractura de claviculă nu se repară cu ghips
Fost preşedinte al României, profesorul doctor Emil Constantinescu a căzut în casă pe o podea spălată şi udă. S-a ales cu un traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula,...

Afacerile „greilor” sistemului. Coldea și-a deschis firmă de consultanță. Foștii săi adjuncți fac profituri pe piața privată

Afacerile „greilor” sistemului. Coldea și-a deschis firmă de consultanță. Foștii săi adjuncți fac profituri pe piața privată
Galerie Foto Celebrul general Florian Coldea, fostul șef militar al Serviciului Român de Informații, de numele căruia sunt legate, printre altele, protocoalele încheiate de serviciul secret și instituțiile din justiție și pr...

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări
Galerie Foto Într-un document oficial emis, în data de 13 octombrie, de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, se arată că succesul luptei polițiștilor de penitenciare în lupta cu pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 rep...

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară
Galerie Foto Dr. Tarek Nazer, chirurg ortoped, este președintele Asociației Europene de Artroscopie și Chirurgie Minim Invazivă. Trăiește în România de 30 de ani. Avea 5 ani când familia lui s-a mutat din Siria la...

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a achiziționat două softuri informatice pentru testarea viitorilor agenți care urmează să păzească demnitarii în tehnici de condus a autovehiculelor instituției, dar și...

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”
Galerie Foto Cu sânge de bănățean curgând prin vene, Erwin Lucian Bureriu le-a făcut pe toate: profesor, jurnalist și secretar de redacție, biliotecar, proprietar de librărie, muzician, grafician, dar mai ales poet și...

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală
Există o polemică între reumatologi şi ortopezi, legat de când este bine să se implanteze o proteză în articulaţia suferindă: de la primele simptome, cum zic chirurgii ortopezi, sau mai târziu, după...

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!
Galerie Foto Diferențe majore între numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, pentru toate subcategoriile de alegeri care însumează alegerile pentru autoritățile publice locale și numărul...

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc
Galerie Foto Nici nu s-a uscat bine tușul pe buletinele de vot de la alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, că proaspătul liberal, fost PSD-ist, Mihai Chirica, de la Iași, reales primar, a și atribuit un contact de...

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor
Galerie Foto Fata cea mare a lui Traian Băsescu și-a cooptat, cu o lună înainte de alegerile locale, soțul în cadrul companiei de consultanță pe care o deține. Odată cu intrarea lui Radu Petru Pricop în această...

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii
Galerie Foto Numit, prin semnătura lui Ludovic Orban și a Secretarului General al Guvernului Antonel Tănase, în funcția de consilier de stat, Eduard Andi Manciu, cel care conduce celebrul Grup de Comunicare Strategică, nu...

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi
De multe ori observăm că unii oameni se plâng de ochi, aceştia par chinuiţi, se înroşesc, lăcrimează, au mâncărimi. Multă lume crede că se pricepe și îndeamnă cu sfaturi greşite pe cel cu ochii în...
Serviciul de email marketing furnizat de