Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O noua specie de "baieti destepti" a luat nastere dupa ce Uniunea Europeana a impus Romaniei ca, pana in anul 2020, 24% din cantitatea de energie sa fie produsa din surse regenerabile. Pentru a bifa aceasta cerinta europeana, baronii locali au pus mana pe toate raurile din tara pentru a construi microhidrocentrale. Prin captarea apelor curgatoare, impactul asupra mediului reprezinta un adevarat dezastru ecologic, in fata caruia Apele Romane, Agentia si Garda de Mediu asista complice si paseaza problema de la una la alta.
Jurnalul National a demarat in august 2011 o campanie de presa prin care atragea atentia asupra modului prin care a fost distrus mediul in zona Muntilor Fagarasului, iar ariile protejate la nivel national si international din zona au fost lasate fara apa, motiv pentru care se vor usca sub privirile neputincioase ale autoritatilor romane. In zona Muntilor Fagaras, pionierii afacerilor cu microhidrocentrale au fost fiii Argesului, Gheorghe Badea si Valentin Visoiu, reuniti sub umbrela firmei Imob Expert Consulting. Pentru producerea energiei verzi, cei doi au captat paraurile Capra, Buda si Otic, pentru a asigura necesarul de apa functionarii a zece microhidroncetrale amenajate pe cursul celor trei ape. Nenorocirea a inceput o data cu demararea lucrarilor in albia minora a raurilor, desi legislatia interzice cu desavarsire acest aspect. Pentru ca dezastrul sa fie complet, unele dintre lucrarile pentru construirea si functionarea microhidrocentralelor au fost executate in aria protejata, incadrata in reteaua Natura 2000, ca sit de importanta comunitara. Proiectul a fost elaborat de Aqua-Invest SRL, iar finantarea lucrarilor a fost garantata de CEC Bank. Inspectorii si comisarii de la Mediu au inchis ochii, desi ei sunt platiti din bani publici pentru a veghea la respectarea legislatiei.
Dupa zece luni de la aparitia primului articol, Comisia Europeana a demarat o actiune-pilot impotriva Romaniei. In cazul in care se constata ca Romania nu a respectat legislatia de mediu a comunitatii europene este foarte posibil ca sa fie demarata procedura de infringement. "In lumina noilor informatii sunt suficiente elemente pentru a cere clarificari autoritatilor romane cu privire la aplicarea legislatiei de mediu comunitara", se precizeaza intr-un document al Comisiei Europene.
Complicitatea autoritatilor
Profesorul Ovidiu Mihut este unul dintre cei care militeaza pentru salvarea de la distrugere a Muntilor Fagaras. El sustine ca proiectul pentru cele zece microhidrocentrale "a fost aprobat fara respectarea in totalitate a legislatiei, cel mai important aspect fiind lipsa «studiului de evaluare adecvata» care e obligatoriu in Sit Natura 2000 si se refera exclusiv la impactul lucrarilor asupra factorilor de biodiversitate". Agentia de Protectia Mediului Pitesti (ARPM Pitesti) sustine in documentele oficiale ca nu e necesar un astfel de studiu, dar Comisia Europeana, prin organismul UE Pilot care investigheaza in acest moment proiectul, l-a cerut cu fermitate. "Suntem curiosi daca ARPM Pitesti incearca sa produca retroactiv acest document care nu exista in luna august 2011, dupa cum, chiar institutia sustinea oficial", a mai spus profesorul Mihut. In paralel, o echipa de experti din cadrul Asociatiei Romane de Mediu (ARM) a constatat ca cele mai mari probleme din punct de vedere al respectarii legislatiei de mediu sunt cele legate de activitatile desfasurate direct in albia minora a raurilor unde au fost amplasate, de regula, conductele de apa pentru microhidrocentrale. "S-a putut constata ca lucrarile au dus la afectarea grava a ecosistemului acvatic, ca urmare a cantitatilor mari de materii in suspensie, a utilizarii de materiale explozive pentru derocari si executarii lucrarilor cu utilaje si echipamente direct in albia raurilor", a precizat Ioan Gherghes, presedintele ARM. In tot acest timp, fostul ministru al Mediului Laszlo Borbely sustinea cu tarie ca Romania este una dintre cele mai prietenoase tari din Uniunea Europeana privind energia regenerabila. "La acest capitol, acordam subventii importante de la Ministerul Economiei pentru proiecte deja depuse, dam subventii de la Fondul de Mediu", a precizat Borbely. Asadar, distrugerea mediului este finantata din fonduri publice.
Citește pe Antena3.ro
