Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anunțul a fost făcut oficial de ministrul moldovean al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, care a subliniat că activitatea de consultant a Ancăi Boagiu este finanțată de delegația Uniunii Europene din Chișinău. Boagiu nu este singurul demnitar de rang înalt de la București care activează, de la finalul anului trecut, în Republica Moldova. Ex-președintele USR al Senatului României, Anca Dragu, a devenit, prin votul Parlamentului de la Chișinău, guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Moldova, pentru un mandat de șapte ani. Interesant este că, atât Dragu, cât și Boagiu, au condus Senatul României, prima - în 2021, ca președinte, a doua - în 2010, ca vicepreședinte, iar ambele au susținut proiectul lui Traian Băsescu de transformare a Legislativului de la București într-un parlament unicameral, cu maximum 300 de parlamentari.
Anca Boagiu, unul dintre cei mai importanți demnitari ai epocii Băsescu, o apropiată a fostului președinte, a intrat, după guvernarea „portocalie”, într-un relativ con de umbră, dar a reușit, într-un mod spectaculos, să se mențină în funcții bugetare provizorii până la finalul anului trecut. După ce, în toamna trecută, a fost numită, pentru a cincea oară consecutiv, în calitatea de administrator provizoriu al companiei naționale de transport aerian TAROM, Anca Boagiu a fost desemnată drept expert consultant al Uniunii Europene pentru integrarea Republicii Moldova.
Anunțul a fost făcut chiar de Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale la Chișinău, care a precizat, într-un interviu acordat pentru „Vocea Basarabiei”, că Anca Boagiu lucrează în ministerul său pentru a sprijini pregătirea Republicii Moldova în vederea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. „Noi mobilizăm toate resursele și pregătim echipa să fie gata de negocieri. Dar trebuie să precizăm că și România, și Uniunea Europeană sunt alături de noi. În decembrie, a început să lucreze un consultant finanțat de delegația Uniunii Europene în Republica Moldova. Este un consultant din România, Anca Boagiu, care a stat în spatele procesului de negociere a României cu Uniunea Europeană. Anca Boagiu lucrează la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ca să ne ajute să ne mișcăm pe aceste trei capitole. Împreună cu Anca Boagiu, facem planul de pregătire și căutăm inclusiv alte persoane din România care să vină să ne ajute”, a declarat ministrul Andrei Spînu.
Republica Moldova a primit, în luna decembrie a anului trecut, „undă verde” pentru a lansa negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, iar în prezent se află în curs de evaluare a legislației naționale în ceea ce privește compatibilitatea cu cadrul legal european. După finalizarea etapei de evaluare, vor demara, propriu-zis, negocierile de aderare, pe 35 de capitole.
Crescută în „pepiniera” politică a lui „Petrov”
Anca Boagiu este unul dintre cei mai cunoscuți demnitari din perioadele în care Traian Băsescu s-a aflat la conducerea României, însă și-a început cariera chiar înainte ca „Petrov” să devină președinte. Conform CV-ului postat pe site-ul Companiei Naționale TAROM, unde Anca Boagiu activează, oficial, aceasta a ocupat, în perioada 1994 - 1995, funcția de asistent al directorului general al Administrației Naționale a Străzilor, iar între 1995 și 1996 a devenit diriginte de șantier în cadrul aceleiași administrații. După care, între 1996 și 1997, Anca Boagiu a ocupat funcția de expert al Departamentului de Contracte din cadrul Administrației Naționale a Străzilor.
Între 1997 și 1998, când Băsescu era ministru al Transporturilor, Anca Boagiu a devenit expert în achiziții PHARE la Ministerul Transporturilor și, ulterior, între 1999 și 2000, a devenit director al aparatului de proiecte cu finanțare externă din cadrul Ministerului Transporturilor. Pentru ca, între iunie și decembrie 2000, să devină chiar ministru al Transporturilor.
În legislaturile 2000 - 2004 și 2004 - 2008, Anca Boagiu a avut calitatea de deputat în Parlamentul României, aleasă fiind pe listele fostului Partid Democrat, devenit, ulterior, Partidul Democrat-Liberal, iar între august 2005 și aprilie 2007 - mandatul guvernului Alianței DA PNL-PD -, a ocupat funcția de ministru al Integrării Europene.
Anca Boagiu a ocupat, în legislaturile 2008 - 2012 și 2012 - 2016 funcția de senator, iar în 2010 a fost chiar vicepreședinta Senatului României.
Mandate provizorii, fără număr, la TAROM
Din 2017, Anca Boagiu și-a câștigat existența din calitatea de director de proiecte europene în cadrul Camerei de Comerț și Industrie Ilfov, însă după 2021, când la guvernare au ajuns PNL împreună cu USR, fostul demnitar băsist a revenit în forță. Mai întâi, a fost numită în funcția de administrator provizoriu al Fondului Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, după care a fost numită, ca membru provizoriu, în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale TAROM.
„Jurnalul” a dezvăluit, recent, că Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor companiei TAROM a decis, în toamna anului trecut, să o numească, pentru a cincea oară într-un interval de doi ani, pe celebra Anca Boagiu, ex-demnitar PDL, în funcția de administrator provizoriu. Decizia AGA a fost publicată în Monitorul Oficial al României abia pe data de 7 decembrie 2023.
Din 2021 și până anul trecut, mandatul Ancăi Boagiu la TAROM a fost prelungit de patru ori, prin votul unanim al acționarilor. Remunerația pentru activitatea prestată de fostul ministru băsist la compania națională de transport aerian este de 12.500 de lei brut lunar.
La 23 octombrie 2023, AGA a luat act de încetarea celui de-al patrulea mandat al Ancăi Boagiu ca administrator provizoriu al Companiei TAROM și a numit-o, pentru a cincea oară, administrator provizoriu, cu un mandat, de această dată, de cinci luni, cu posibilitatea prelungirii până la șapte luni.
Al doilea om în stat din România conduce Banca Națională de la Chișinău
Anca Boagiu este al doilea ex-demnitar român care a fost selectat de autoritățile de la Chișinău, în decembrie 2023, să ocupe funcții de importanță strategică în Republica Moldova. Anterior, Anca Dragu, ex-ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș și, ulterior, președinte al Senatului României, din partea USR, a fost aleasă de Parlamentul Republicii Moldova să ocupe, pentru viitorii șapte ani, funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere și de guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova.
Alegerea a avut loc pe 22 decembrie 2023, când 58 de voturi au fost exprimate, în Legislativul de la Chișinău, în acest sens. Fotoliul de guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova a devenit vacant după ce, în luna decembrie a anului trecut, Octavian Armașu a fost revocat din funcție de către Parlamentul de la Chișinău.
Cu doar o zi înainte ca Anca Dragu să fie desemnată oficial pentru această înaltă funcție, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a remis decretul 1257-IX din 21 decembrie 2023, prin care Ancăi Dragu i-a fost acordată cetățenia Republicii Moldova. Ulterior, Anca Dragu a demisionat din funcția de senator al României.
Proiect comun - referendumul lui Băsescu privind înjumătățirea Parlamentului
Interesant este că atât Anca Boagiu, cât și Anca Dragu au fost selectate să activeze pentru autoritățile de la Chișinău după ce, în România, s-au făcut remarcate de la cel mai înalt nivel politic, cel parlamentar. Anca Boagiu a fost vicepreședintă a Senatului, iar Anca Dragu a fost chiar președinta Senatului, ceea ce înseamnă a doua funcție în statul român.
Mai mult, pe vremea când Anca Boagiu activa în cadrul fostului partid prezidențial PDL, formațiunea i-a făcut campanie lui Traian Băsescu, susținându-i acestuia celebrul referendum consultativ privind reducerea de la două la o singură Cameră a Parlamentului României și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300.
Acest referendum al lui Traian Băsescu a fost „resuscitat” parțial, în 2021, de Anca Dragu, care a propus, imediat după preluarea mandatului de președinte al Senatului, un proiect de lege privind transpunerea în practică a rezultatelor acelui referendum inventat de Traian Băsescu.
