AUR vrea să extindă infracțiunea de înaltă trădare și la nivelul cetățeanului obișnuit

Dacă, în forma actuală a legislației, înalta trădare vizează președintele României și zona militară, în proiectul propus ar putea fi vizat orice cetățean român. Mai mult, se incriminează și orice formă de propagandă, inclusiv prin presă, care ar putea aduce atingere siguranței naționale, în viziunea inițiatorului acestui proiect de act normativ. Legea aduce, însă, unele adăugiri – chiar excesive – care, dacă ar intra în vigoare, ar putea avea efectul contrar celui scontat, așa cum rezultă dintr-un raport extins al Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectul a fost respins, săptămâna trecută, de Senat și a ajuns la Camera Deputaților, pentru vot final.

Proiectul de lege a fost inițiat de către ex-deputatul AUR Nicolae Roman (FOTO) și este susținut, cu semnături, de foștii săi colegii de partid Dănuț Aelenei, Ciprian Ciubuc și Daniel Gheorghe Rusu, precum și de deputata neafiliată Ana Maria Gavrilă și are ca scop nici mai mult, nici mai puțin decât modificarea Titlului X din Codul penal, care vizează partea specială a incriminării infracțiunilor contra siguranței naționale.

Unul dintre articolele vizate de acest proiect de lege este 394, care se referă la fapta de trădare, articol pe care autorul inițiativei legislative vrea să îl modifice, în sensul că „fapta cetățeanului român care intră în legătură sau se pune în înțelegere cu un guvern străin sau cu agenții acestuia ori cu un partid politic străin, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului se pedepsește cu închisoarea de la 15 la 25 de ani”. De asemenea, „dacă înțelegerea nu și-a atins scopul, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani”.

Apare infracțiunea de aservire față de o putere străină

Pentru a fi incriminate, aceste fapte trebuie, în viziunea inițiatorului, să fie săvârșite prin patru modalități. Respectiv: „provocarea de război contra țării sau înlesnire a ocupației militare străine”; „subordonare economică, politică sau a capacității de apărare a statului”; „ajutarea unei puteri sau organizații străine pentru desfășurarea de activități ostile împotriva securității naționale” și „aservire față de o putere sau organizație străină”.

De asemenea, proiectul de lege urmărește și modificarea articolului 395, care incriminează infracțiunea de trădare prin transmiterea de informații secrete de stat. În forma propusă de AUR, „colectarea de date sau documente ce constituie informații secrete de stat sau informații clasificate care au fost transmise României de către un stat străin în baza unui acord internațional, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora de către un cetățean român (…), se pedepsește cu închisoarea de la 15 la 25 de ani”.

Se pedepsesc doar faptele săvârșite prin teroare, teamă sau dezordine publică

Alt articol vizat de aceste modificări este 397, alineat 2, care incriminează acțiunile împotriva ordinii constituționale. În forma propusă, „întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor, săvârșite de mai multe persoane împreună, care produc teroare, teamă ori dezordine publică, executate cu scopul schimbării ordinii constituționale sau a împiedicării exercitării puterii de stat și care pun în pericol securitatea națională se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani”.

Aceeași pedeapsă ar trebui aplicată și pentru „constituirea sau organizarea de grupuri paramilitare sau baze de antrenament ale acestora, cu sau fără caracter internațional”, pentru „intrarea în legătură cu persoane, asociații sau organizații cu caracter internațional, din țară sau din străinătate, cu scopul de a primi instrucțiuni sau ajutoare de orice fel, pentru pregătirea răsturnării ordinii constituționale a statului”, pentru „înscrierea ca membru al vreuneia dintre aceste organizații sau asociații, urmată de acțiuni fasciste, politice, militare sau paramilitare în favoarea acestor organizații, a membrilor lor sau a scopurilor urmărite de acestea”, precum și pentru „susținerea în orice mod a unei grupări paramilitare, a unei asociații sau organizații din țară și din străinătate, care luptă contra ordinii economice sau sociale a României, prin mijloace ascunse sau la vedere”.

Și închisoare, și amendă

Tot la articolul 379, parlamentarul ex-AUR vrea să introducă un alineat 2 indice 1, prin care să fie pedepsite cu închisoarea de la 5 la 10 ani, dar și cu amendă de a 10.000 la 50.000 de lei persoanele care „fără a face parte din acele grupări, organizații sau asociații, fac propagandă în favoarea acestora, a membrilor lor sau susțin prin orice mijloace scopurile urmărite de ele, inclusiv prin intermediul unui sistem informatic, spre incitarea la ură, violență și discriminare sau spre dezbinare națională, teritorială, etnică, rasială sau religioasă”.

Înalta trădare, o faptă care ar putea viza membrii CSAT, orice funcționar, dar și populația generală

Cel mai interesant capitol al acestui proiect de lege îl reprezintă modificările aduse Codului penal cu privire la incriminarea infracțiunii de înaltă trădare. Articolul 398, în viziunea deputatului inițiator, ar trebui să incrimineze „acele fapte săvârșite de președintele României sau de către un alt membru al CSAT care a adus atingere securității naționale”, fapte care „constituie infracțiunea de înaltă trădare” și care se vor a fi pedepsite „cu detențiunea pe viață sau cu închisoarea de la 15 la 25 de ani”. De asemenea, se propune ca aceeași pedeapsă să fie aplicată și pentru „faptele săvârșite după încetarea funcției deținute”.

Proiectul de lege introduce, la același articol, un indice 1, conform căruia „constituie acte de înaltă trădare fapta cetățeanului român săvârșită în scopul de a distruge unitatea statului prin relațiile întreținute cu reprezentanți ai unei puteri străine”, dacă aceste fapte se soldează cu mai multe rezultate. Cum ar fi „încercarea de a supune teritoriul statului sau o parte din el suveranității altui stat străin sau de a se suprima ori știrbi independența statului”, „îndeplinirea unor acte care să tindă a angaja statul român la declararea sau menținerea neutralității sau la declarație de război”, precum și „determinarea altor persoane, trusturi de presă interne sau externe de a comite aceste fapte printr-o propagandă mass-media”.

După articolul 398 indice 1, propunerea legislativă dorește să introducă și un indice 2, potrivit căruia „constituie acte de înaltă trădare față de țară și fapta săvârșită de funcționarul Guvernului, al unei autorități sau al unei structuri militare care procură și transmite unui guvern străin, agenților săi sau oricăror persoane, fără a avea calitatea de a le deține: acte, planuri, schițe, desene, fotocopii, microfilme, documente diplomatice secrete, informații secrete care interesează apărarea teritoriului, siguranța statului, hărți geografice referitoare la apărarea națională, ce privesc concentrarea și mobilizarea rezerviștilor, pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare sau resursele naturale de interes strategic”.

CSM: Erori majore în proiectul de lege, care ar lăsa nepedepsite o serie de fapte la adresa siguranței statului

Acest proiect de lege a fost înaintat, înainte de a ajunge la vot în prima cameră sesizată, și instituțiilor avizatoare. Una dintre aceste instituții este Consiliul Superior al Magistraturii, care, la data de 19 iulie 2022, a transmis legiuitorului un punct de vedere din care rezultă clar că „propunerea legislativă nu ar putea fi adoptată în forma propusă”. CSM explică, in extenso, de ce acest proiect de lege nu doar că este plin de erori, dar el poate avea chiar efectul contrar celui urmărit de inițiatori. Mai exact, se arată că expunerea de motive nu răspunde exigențelor normative, având un caracter generic, fără a constitui o fundamentare temeinică în sensul impus de legiuitor.

CSM subliniază că, „deși proiectul își propune reglementarea unei palete mai largi de situații care pot genera răspunderea penală pentru fapta de trădare sau de înaltă trădare, urmărind eliminarea posibilităților de scăpare a unor infractori, în realitate modul în care sunt formulate reglementările propuse ar conduce, în mai multe cazuri, la un efect contrar scopului declarat”. Un exemplu în acest sens este acela că „propunerea restrânge semnificativ sfera de incidență a incriminării faptei de trădare prin transmiterea de informații secrete de stat. Reglementarea actuală protejează toate informațiile secrete de stat care ar putea fi transmise unei puteri sau organizații străine. În reglementarea propusă, ar urma să fie protejate doar informațiile clasificate care au fost transmise României de către un stat străin, în baza unui acord internațional”.

Reglementare deficitară, nespecifică legislației penale

CSM are considerente similare și în privința modificărilor aduse alineatului 2 al articolului 397, întrucât „prin introducerea unei cerințe esențiale noi - «care produc teroare, teamă ori dezordine publică» - se ajunge la excluderea din sfera incriminării a tuturor acțiunilor care sunt săvârșite fără a produce teroare, teamă sau dezordine publică, deși acestea ar crea o stare de pericol major pentru securitatea națională”.

Iar criticile nu se opresc aici. În ceea ce privește propunerea referitoare la introducerea a două articole noi vizând incriminarea unor noi acte de înaltă trădare, CSM arată că „extinderea sferei subiectului activ, prin includerea oricărui cetățean sau a oricărui funcționar al Guvernului nu este în acord cu concepția Codului penal referitoare la infracțiunea de înaltă trădare”.

De asemenea, în documentul CSM se mai subliniază că reglementarea „este deficitară și din perspectiva faptului că, într-o abordare nespecifică legii penale, detaliază excesiv categoriile de informații vizate, fapt care sporește riscul omiterii altor categorii de acte, poate la fel de importante pentru securitatea națională, și care, astfel, nu ar mai beneficia de protecția legii penale”.

Avize negative pe linie și un vot covârșitor pentru respingere, la Senat

Și Consiliul Legislativ, în avizul favorabil acordat proiectului de lege, are unele observații identice cu cele din punctul de vedere transmis de Consiliul Superior al Magistraturii. Singurul organism care a avizat favorabil, fără alte comentarii, proiectul de lege al AUR a fost Consiliul Economic și Social. În rest, la Senat, toate comisiile au „trântit” legea: Comisia pentru Administrație Publică, Comisia pentru Comunicații, Comisia pentru Politică Externă, dar și Comisia Juridică, organism care a înaintat Plenului Senatului un raport de respingere a inițiativei legislative. 

Proiectul a ajuns la vot, în Plenul Senatului, la data de 12 septembrie 2022. Dintre cei 113 senatori prezenți, 101 au votat pentru adoptarea raportului de respingere a acestui proiect de lege. Este vorba despre 33 de liberali, 39 de social-democrați, 6 parlamentari de la UDMR, 4 neafiliați și 19 senatori de la USR.

Împotriva raportului de respingere și, în consecință, pentru adoptarea proiectului de lege au votat doar 11 senatori AUR. S-a abținut de la vot Diana Șoșoacă.

Legea respinsă de Senat a ajuns, la data de 19 septembrie, la Camera Deputaților, care este și for decizional. Comisia Juridică are termen pentru depunerea raportului final data de 6 octombrie.