Banii pensionarilor, sifonaţi de Poşta Română

Aberaţie marca Guvernul Boc: în timp ce pensiile sunt tăiate în numele "economiei" şi al salvării bugetului asigurărilor sociale în 2011, nu mai puţin de 112,5 milioane de euro ajung de la Casa Naţională de Pensii la Poşta Română drept comision pentru livrarea pensiilor către populaţie. Asta în condiţiile în care Poşta Română înregistrează pierderi anuale de multe milioane de euro, dar banii proveniţi din pensii alimentează contractele cu firmele de casă ale PDL.

Comisionul perceput de Poştă, care este o companie de stat, pentru livrarea pensiilor către pensionari a fost subiect de dispută şi în anii în care criza nu adusese bugetul de stat în faliment. Fostul ministru liberal al Muncii, Paul Păcuraru, a acuzat în mai multe rânduri faptul că acest comision, de 1,3% din valoarea sumei virate pentru fiecare pensionar, este "inadmisibil de mare", mai ales în condiţiile în care, spre exemplu, comisionul plătit de stat băncilor pentru transferul pensiilor către beneficiari este de numai 0,15%. Guvernul Tăriceanu a cerut renegocierea comisionului şi înfiinţase chiar şi o comisie interministerială în acest sens, pro­punând reducerea la un procent de 0,7 din suma fiecărei pensii.

Nu s-a întâmplat însă nimic, pentru că partenerii de guvernare ai PNL la vremea respectivă, şi anume PDL-iştii, s-au opus vehement sto­pării virării unor sume astronomice de la bugetul de asigurări sociale către bugetul fără fund al SN Poşta Ro­mâ­nă. Comisionul pentru distribuirea pen­siei la domiciliu a rămas de 1,3% din valoarea sumei virate, şi este su­por­tat din bugetul asigurărilor so­ci­a­­le. Adică fix din bugetul de pensii.

Conform bugetului SN Poşta Română pe anul 2011, publicat în Monitorul Oficial din 11 aprilie, nu mai puţin de o treime din veniturile societăţii provin anul acesta din comisionul perceput pentru virarea pensiilor. Mai precis, este vorba de­s­pre 112,5 milioane de euro. O sumă enormă, care este suportată de bugetul de asigurări sociale, adică acelaşi din care se plătesc şi pensiile. Pentru o mai bună înţelegere a aberaţiei bugetare, să ne amintim că în luna ianuarie, când au fost tăiate pensiile militare, Guvernul a justificat măsura antisocială prin faptul că se realizează o economie de 30 de milioane de euro pe an, economie absolut necesară pentru evitarea intrării în incapacitate de plată a pensiilor. Deci din tăierea pensiilor militare s-a realizat o economie de patru ori mai mică decât s-ar fi realizat dacă, sub aceeaşi justificare a crizei şi a pericolului intrării în incapacitate de plată a sistemului de pensii, s-ar fi suspendat, măcar pe o perioadă determinată, plata comisionului către Poştă.

Pierderi mari sub conducerea PDL
Dacă SN Poşta Română ar fi o societate profitabilă a statului român, probabil că mutarea unei sume atât de mari din bugetul pensiilor în bugetul companiei administrat de clanul Anastase-Brânză din PDL nu ar fi atât de strigătoare la cer. Însă, în ultimii trei ani, de când Poşta Ro­mâ­nă este condusă de o reţea de familie politică portocalie, compania a trecut brusc de la profit şi cifre de afaceri mari la pierderi uriaşe. Dacă în 2007 Poşta a înregistrat profit de 27 de mi­li­­oane de lei, în 2008 a scăzut la un profit ridicol de 30.000 de lei, pentru ca în 2009 să raporteze primele pierderi – uriaşe – de după ’89, pier­deri care s-au ridicat la 43 de mili­oa­ne de euro. În 2010, pierderile au cres­cut până la aproape 60 de mili­oa­ne de euro, deşi, din comisionul în­ca­sat de la bugetul de pensii, Poşta a câştigat peste 120 de milioane de euro chiar în anul care a marcat tăierea masivă a pensiilor, din cauza aceleiaşi crize. Şi, potrivit estimării bugetare pentru 2011, nu se va schimba situa­ţia nici anul acesta, compania ur­mând să facă în continuare gaură în bugetul naţional, aşa cum face gaură şi bugetul de pensii.

Una dintre explicaţiile oferite de guvernanţi pentru situaţia falimenta­ră a Poştei Române este legată de "con­tractele de achiziţii" încheiate în anii trecuţi, adică de acele contrac­te de zeci de milioane de euro în­che­ia­­te cu firmele de casă ale PDL. Chiar în strategia de restructurare şi moder­ni­­zare a SN Poşta Română, adoptată în iunie anul trecut de Guvern, se ara­­­tă că "premisele unui colaps financiar iminent" au fost create prin sem­na­­rea unor contracte de achiziţii în 2008 de peste 300 de milioane de eu­ro, care depăşesc capacitatea finan­cia­ră de plată a companiei, creşterea nu­­mă­rului de personal şi a cheltuie­li­lor salariale aferente. Cu toate acestea, creşterea numărului de personal a continuat şi în 2010, sub conduce­rea companiei numite de PDL, fiind an­­-
­g­a­jate peste 2.000 de persoane în plus faţă de numărul de posturi bugetate. La fel, în ciuda documentului adop­tat de Guvernul Boc, contractele de achi­ziţii hrănite în cea mai mare par­te cu banii proveniţi din fondul de pen­sii au continuat sub mandatul di­rec­to­rului general, Daniel Neagoe, im­­­pus la şefia Poştei de Roberta Anas­ta­se.

Cine se hrăneşte din banii pensionarilor
Daniel Neagoe, fost consilier judeţean al PDL la Prahova, a fost impus de şefa sa de partid Roberta Anastase mai întâi la conducerea Regionalei de Poştă Prahova, pentru ca în iunie 2010 să fie trimis la Bucureşti, ca şef al întregii companii.

Rezultatul a fost imediat şi de natură să îi mulţumească pe colegii şi pe prietenii săi de la PDL. Imediat ce Neagoe a fost instalat în funcţie, Socie­tatea Alfa Medical Center din Ploieşti a primit prin negociere directă un contract de servicii medi­ca­le de 5,8 milioane de euro de la Poşta Română. Conform datelor de la Registrul Comerţului, asociată în fir­ma prahoveană de servicii medi­cale este o altă firmă, All Plan Construction, al cărui principal acţionar este Vasile Todosia, fost consilier judeţean al PDL, culmea, tot la Prahova. Acţionar al aceleiaşi firme era, la momentul primirii contractului cu Poşta Română, şi soţia primarului PDL de la Sectorul 6 al Capitalei, Cristian Poteraş. Vasile Todosia, binecuvântat de colegul său de la şefia Poştei cu 5,8 milioane de euro, nu este numai un sponsor darnic al PDL, ci şi asociat cu Dorin Cocoş în firma Zenith Business Group&Partners, care a primit de la acelaşi Poteraş contractul de realizare a Pieţei Crângaşi în Bucureşti.

Pe acelaşi tipar s-a desenat, timp de doi ani, un alt contract păgubos pentru Poşta Română, încheiat între aceasta şi firma vărului deputatului PDL Wiliam Brânză, originar, coinci­den­ţă, tot din Prahova, şi bun prie­ten, tot coincidenţă, cu aceeaşi familie Udrea-Cocoş. Brânză, şef al organiza­ţi­ei PDL Diaspora, a înfiinţat împreună cu vărul său, Daniel Ioniţă, firma PoştaRapid Castellon-Spania, firmă care apoi a încheiat un contract cu SN Poşta Română, contract reziliat de-abia în 2010, după un raport al Direcţiei de Control al companiei, care arăta că această afacere a adus Poştei Române costuri de circa 700.000 de euro şi venituri doar de 30.000 de euro. Achiziţiile dubioase continuă şi în 2011, în luna martie Poşta Română încredinţând un contract de aproape 400.000 de euro pentru implementarea unor sisteme IT unei.... ONG pentru protecţia han­di­capaţilor. Asociaţia Semper Excelsius a primit contractul, deşi nu este o firmă, ci o organizaţie nonprofit ca­re se ocupă de persoanele cu handi-cap. Printre fondatorii asociaţiei figu­rea­ză George Petruşan, angajat al MAE, secretar economic al Amba­sa­dei României la Cairo.