Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce, săptămâna trecută, a avut loc un al doilea interviu cu procuroarea în cauză, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a înaintat președintelui României, Klaus Iohannis, propunerea de numire, iar șeful statului a semnat decretul. Același lucru s-a întâmplat și în legătură cu Remus Iulian Popa, propus de ministrul Justiției, respins de CSM, dar numit de președintele României în funcția de procuror-șef al Secției de Urmărire Penală din Parchetul General. Ei bine, aceste numiri sunt atacate din toate pozițiile de către cei de la USR, care acuză PNL și pe Klaus Iohannis de faptul că au capturat justiția, numind în funcții de conducere procurori cu ignorarea avizelor CSM. Conducerea USR dă dovadă de ipocrizie politică, întrucât ei au susținut-o, în ultimii opt ani, pe Laura Codruța Kovesi, cea pe care CSM a respins-o, în 2009, pentru reînvestirea în funcția de procuror general al României. Ministrul Justiției de atunci și fostul președinte al României, Traian Băsescu, au ignorat avizul și au mers mai departe cu această numire a lui Kovesi, pentru un al doilea mandat. Astăzi, USR este aliat cu partidul lui Traian Băsescu, PMP, în ceea ce se autointitulează „Alianța de Dreapta”, în vederea alegerilor care vor avea loc anul acesta.
Mihaiela Moraru-Iorga, rivala cea mai aprigă, din sistemul procuraturii din România, a Laurei Codruța Kovesi, este noua șefă a Secției pentru Combaterea Corupției din DNA, lucru care i-a făcut pe cei de la USR să sară ca arși. Liderul formațiunii progresiste, Cătălin Drulă, a reacționat pe contul său de socializare, scriind o postare conform căreia „PNL și Klaus Iohannis își continuă planul de capturare și de subminare a Justiției”.
„De data aceasta, o fac cu mâna Alinei Gorghiu, ministrul Justiției. Numirile de la Secția de Combatere a Corupției din DNA și de la Secția de Urmărire Penală a Parchetului General, ignorând complet avizul Consiliului Superior al Magistraturii, arată clar obiectivul lor: vor să transforme instituțiile în unelte politice. Doresc să decidă ei, în ședințele de partid, la fel ca pe vremea Rodicăi Stănoiu, ce dosare se deschid și se închid. Noi, USR, am luptat constant pentru o justiție independentă. Însă, vedem cum, pas cu pas, justiția este subordonată lui Klaus Iohannis și PNL, așa cum au visat mereu”, mai adaugă Drulă.
La rândul său, Stelian Ion, fostul ministru al Justiției de la USR, a postat, pe contul său de Facebook, o postare similară, intitulată „Ministru marionetă, candidați marionete”, în care susține că: „Ministra Gorghiu merge mai departe cu procedura de numire a celor doi procurori cu aviz negativ de la CSM. Propunerile vor ajunge acum la păpușarul-șef Klaus Iohannis, doar de semnătura lui mai fiind nevoie ca Mihaiela Iorga-Moraru să conducă cea mai importantă secție din DNA – Secția de Combatere a Corupției -, iar Remus Iulian Popa Secția de Urmărire Penală a Parchetului General. Obiectivul coaliției conduse de Iohannis de a pune cruce combaterii corupției reale și de a controla justiția este evident. O bătaie de joc fără margini! Justiția e făcută praf pas cu pas”.
Memoria le joacă feste celor de la USR
Atitudinea celor de la USR ar putea fi una fermă, dacă nu ar fi una ipocrită. Cătălin Drulă vorbește despre un nod de numire care amintește de vremurile în care Rodica Stănoiu conducea Ministerul Justiției, dar se fac că uită de faptul că protejata lor, Laura Codruța Kovesi, a fost numită în aceeași manieră, în funcția de procuror general al României, cu ignorarea totală a avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, printr-un decret semnat de actualul lor aliat „de dreapta”, Traian Băsescu.
Reamintim că, la data de 24 septembrie 2009, Secția pentru Procurori de la CSM, chemată să avizeze propunerea înaintată de ministrul Justiției de la acel moment de reînvestire a Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a avizat negativ această propunere.
„Jurnalul” se află în posesia acestui aviz, din care cităm: „Analizând propunerea formulată, Secția pentru Procurori a CSM constată că activitatea desfășurată de doamna Laura Codruța Kovesi, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a caracterizat prin lipsa de performanță în exercitarea atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă a activității în cadrul Ministerului Public și inconsecvență în propunerile de reorganizare a acestui minister”.
Citește pe Antena3.ro
CSM s-a opus, mult mai dur, reînvestirii lui Kovesi
Conform acelui aviz negativ, „se reține că, în exercitarea mandatului său, doamna procuror general, în condițiile creșterii numărului de dosare soluționate, nu a reușit identificarea măsurilor necesare pentru obținerea unui număr crescut de cauze cu finalitate judiciară, acestea scăzând continuu”. Se mai precizează că „din raportul prezentat și interviul susținut, se desprinde lipsa unei viziuni manageriale privind organizarea și eficientizarea activității instituției pe care o conduce”.
Mai mult, în documentul citat se arată că „Secția pentru procurori a CSM constată existența unor disfuncționalități majore în relația dintre doamna procuror general și Consiliul Superior al Magistraturii, rezultate în lipsa de implicare în adoptarea unor decizii de substanță vizând activitatea Ministerului Public, inclusiv prin neparticiparea, în mod constant, la ședințele Consiliului”.
Lucrurile nu se opresc aici. Avizul negativ din 2009 mai arată că „anumite puncte de vedere exprimate pe parcursul mandatului său au denaturat multe demersuri și activități desfășurate cu bună credință de către Consiliul Superior al Magistraturii, atât în domeniul politicii de resurse umane, al controalelor efectuate de Inspecția Judiciară, cât și în materie disciplinară”.
Ei bine, pentru toate aceste motive, în 24 septembrie 2009, Secția pentru Procurori a CSM a înaintat ministrului Justiției avizul negativ, nefiind de acord cu reînvestirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror general al României.
Băsescu a ignorant și el avizul CSM. Astăzi, este partenerul politic al progresiștilor
Ce s-a întâmplat cu acest aviz al CSM? Exact ceea ce, astăzi, USR acuză că s-a întâmplat cu avizele negative ale CSM privind propunerile de numire a Mihaielei Moraru-Iorga și a lui Remus Iulian Popa în funcțiile de procuror-șef al Secției de Combatere a Corupției din DNA, respectiv al Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ministrul Justiției de atunci a ignorat, în aceeași manieră înfierată, astăzi, de cei de la USR, avizul CSM și a înaintat președintelui României de la acel moment, Traian Băsescu, propunerea de reînvestire a Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror general a României.
Traian Băsescu a emis, la data de 2 octombrie 2009, Decretul nr. 1369/2009, potrivit căruia, în temeiul articolului 94 litera „c” și 100 alineat 1 din Constituție, al articolului 54 alineat 1 din Legea 303/2004, precum și al articolului 40 litera „h” din Legea 317/2004 privind CSM, dar având în vedere și propunerea ministrului Justiției și avizul CSM, președintele României decretează: „doamna Laura Codruța Kovesi se reînvestește în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru o perioadă de trei ani”.
Traian Băsescu este, în 2024, liderul de facto al Partidului Mișcarea Populară (PMP), formațiune care, alături de USR și de Forța Dreptei (partid condus de Ludovic Orban), alcătuiește așa-zisa alianță de dreapta, pentru cele patru scrutinuri de alegeri de anul acesta.
Vina procuroarei Moraru-Iorga este că e rivala Laurei Kovesi
Alina Gorghiu a reluat, la 10 ianuarie 2024, interviurile cu cei doi procurori respinși de CSM, iar pe data de 11 ianuarie, a înaintat președintelui României, Klaus Iohannis, propunerile de numire a Mihaielei Moraru-Iorga și a lui Remus Iulian Popa în cele două funcții vacante. În aceeași zi, Klaus Iohannis a semnat decretele de numire.
Mihaiela Moraru-Iorga a fost, practic, singurul candidat la șefia unei secții din DNA care a refuzat, în anii de „glorie” ai acestui parchet, să se comporte ca o unealtă a Laurei Codruța Kovesi, pe care a contrat-o fără ocolișuri.
Reamintim că, în 2017, Mihaiela Moraru-Iorga a intrat în conflict cu fosta şefă a DNA, după ce şi-a exprimat dezacordul cu privire la politica de management abuzivă a „zeiţei anticorupţie”, fiind chiar şi autoarea unei sesizări la Inspecţia Judiciară îndreptată împotriva lui Kovesi. Drept răzbunare, Kovesi a solicitat şi obţinut revocarea Mihaielei Moraru-Iorga din calitatea de procuror DNA şi, în paralel, prin intermediul găştii de la Ploieşti, denumită „Unitatea de Elită a DNA”, i-a fabricat procuroarei un dosar penal de corupţie. Acest dosar a picat în instanţă, însă Mihaiela Moraru-Iorga a „beneficiat” de o amplă campanie de denigrare şi de hărţuire.
De asemenea, când a luat fiinţă Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), Mihaiela Moraru-Iorga a decis să activeze chiar la această structură a Parchetului General. În paralel, a chemat-o în judecată pe Kovesi în mai multe dosare din instanţă. Cum, însă, SIIJ a fost desființată, anul trecut, printr-o decizie politică mai mult decât controversată a Guvernului şi a Parlamentului, toate dosarele secţiei au fost preluate de o nouă structură de parchet înfiinţată la nivelul Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mihaiela Moraru-Iorga a activat, până la numirea ei la DNA, în această structură.
