Boagiu a aruncat în aer 400 de milioane euro de dragul lui Neluțu Iordache

Tronsoanele de autostradă Nădlac-Arad și Orăștie-Sibiu au făcut obiectul unor licitații aranjate în 2011 în favoarea asfaltatorului de casă al PDL, Nelu Iordache. Acesta se regăseşte într-o sesizare depusă la DNA de către Guvern încă din decembrie 2012. Între timp, lotul trei din Orăștie-Sibiu s-a închis din cauza fisurilor repetate, iar situația trebuie remediată până la 31 decembrie, altfel România riscă să dea înapoi Uniunii Europene banii pentru întregul tronson: 400 de milioane de euro. Până acum, Anca Boagiu nu a dat nicio explicație procurorilor în legătură cu această sesizare a Guvernului.

Contracte reziliate, licitații repetate, fisuri, alunecări de teren, iar acum și o premieră: o autostradă deschisă circulației este închisă la câteva luni de la inaugurare pentru că se surpă. Toate acestea au un punct de pornire: anul 2011, când au fost atribuite contractele pentru Nădlac-Arad și Orăștie-Sibiu. Un raport al Autorității Naționale de Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice acuză mânărirea acestor licitații în mandatul Ancăi Boagiu. Pe 6 decembrie 2012, în conferință de presă, președintele ANRMAP, Dan Vlădescu, anunța că Guvernul a sesizat DNA.

„Au fost depuse șapte oferte de către şapte operatori economici principali, iar din acestea șase au fost respinse fiind considerate inacceptabile sau neconforme. Ceea ce este şi mai interesant, pentru aceeaşi procedură de atribuire nu au fost înregistrate contestaţii pe rolul Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, lucru cel puţin bizar având în vedere miza acestor proceduri de atribuire”, a spus preşedintele ANRMAP.

El a mai precizat că fiecare dintre cele șase societăţi respinse la procedura Nădlac-Arad au primit contracte pentru autostrada Orăştie-Sibiu.

Așadar, ceea ce fusese găsit neconform pentru Nădlac-Arad a fost tocmai bun pentru Orăștie-Sibiu. Beneficiarul acestei operațiuni a fost, potrivit descrierii de mai sus a Guvernului, firma Romstrade a lui Nelu Iordache.

Construcţia autostrăzii Nădlac-Arad a fost împărţită în două loturi, pe o distanţă totală de aproape 39 kilometri. Primul a fost adjudecat de asocierea româno-portugheză Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane de euro, iar lotul al doilea a revenit companiei germane Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane euro.

La momentul în care Guvernul făcea această sesizare la DNA, Nelu Iordache tocmai fusese arestat preventiv pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad, delapidare, fals în înscrisuri şi spălare de bani.

Guvernul anunța în același timp și rezilierea contractului cu asocierea al cărei lider era Romstrade. Noua procedură de achiziție publică a fost urcată pe SEAP abia pe 10 aprilie 2013. Ea arăta că Romstrade realizase circa 40% din lucrări.

Pe 19 decembrie 2013, era anunțat noul câștigător: asocierea Astaldi - Max Boegl, cu termen de finalizare 12 luni pentru proiectare și execuție. Un an mai târziu, au fost deschiși circulației cei 22,2 km de autostradă ai Lotului 1, împreună cu încă șase km din Lotul 2.

35,5 milioane de euro ar urma să plătească Guvernul pentru lucrările suplimentare cerute de italienii de la Impregilo pentru a încheia astfel reparațiile până la 31 decembrie și a nu pierde întreaga finanțare de 400 de milioane de euro, conform unui document deţinut de Jurnalul Naţional.

Încă o reziliere

Lotul 2 a fost atribuit și el tot în 2011. Constructorul austriac Alpine reușise să finalizeze aproape 80% din lucrare în iulie 2013 când a dat faliment și contractul a fost reziliat și pentru acest lot. Abia pe 26 septembrie 2014 avea să fie semnat un nou contract, tot cu asocierea Astaldi - Max Boegl de la Lotul 1.

Bomba cu ceas de pe Orăștie-Sibiu

Această istorie tumultuoasă a tronsonului Nădlac-Arad avea să fie nimic în comparație cu ce se întâmplă astăzi cu tronsonul Orăștie-Sibiu. Un document al Guvernului, intrat în posesia Jurnalului Național, arată că Executivul este în situația de a plăti din bani publici lucrările suplimentare cerute de italienii de la Impregilo pentru a încheia astfel reparațiile până la 31 decembrie și a nu pierde întreaga finanțare de 400 de milioane de euro.

Cât ar urma să plătească Guvernul? Până la 20% din contract, adică 35,5 milioane de euro, potrivit unei decizii a Comisiei de Adjudecare a Disputelor, care a admis argumentele constructorului italian cum că s-a confruntat cu situații imprevizibile legate de alunecările de teren. Situația solului era cunoscută însă și din studiul de fezabilitate, și din studiul geotehnic, iar proiectarea a fost în mâinile constructorului, care era obligat, la rându-i, să-și facă propriile studii.

Guvernul poate acum să execute garanția de 15 milioane de euro și să repare cei 200 de metri pentru care s-a închis circulația pe Orăștie-Sibiu. Numai că problemele sunt mult mai multe. Cei 22 de kilometri traversează o zonă recunoscută pentru instabilitatea ei: terenul dintre dealurile Aciliu și Apoldu. „Era suficient ca antreprenorul să consulte câțiva ciobani ca să afle cum e solul”, spune directorul CNADNR, Narcis Neaga, subliniind că nici stâne nu sunt pe aceste dealuri din cauza alunecărilor. De ce tocmai pe aici a fost ales traseul autostrăzii devine astfel o întrebare-cheie. Din cei 22 de km, șase sunt afectați de alunecările de teren. În reparații acum intră însă doar 200 de metri care se crapă din cauza infiltrării apei la 8-10 metri sub autostradă . CNADNR are însă o listă lungă de defecte constatate care să facă riscantă situația acestui lot dincolo de reparația celor 200 de metri.

În zona km 60+500 - 60+700, corpul autostrăzii s-a fisurat plecând din banda de staționare sub forma unui arc de cerc. În zona km 59+900 - 60+000, o denivelare plecată din banda de urgență avea să ajungă și pe banda 1, și pe banda 2, apoi și pe calea 2.

La km 44, altă denivelare. La km 62, alta, la 64, alta. La km 60, o fisură de 25 metri și crăpături de 20-30 cm și adâncime de un metru.
Toate acestea, se arată în documentul CNADNR, pentru că italienii nu ar fi respectat propriul proiect.

Ca atare, documentul arată că Guvernul are pe masă inclusiv varianta rezilierii contractului. Una care înseamnă însă adio bani europeni, pentru că e de necrezut, având în vedere istoria rezilierilor expusă mai sus, că vreun metru va putea fi făcut până la 31 decembrie anul acesta.