x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cei trei pași pentru întoarcerea României în vremea lui Kovesi

0
Autor: Ion Alexandru 22 Mar 2021 - 07:30
Cei trei pași pentru întoarcerea României în vremea lui Kovesi
Vezi galeria foto


Aparent independent unul de celălalt, trei demersuri succesive ale actualei majorități parlamentare vizează repunerea în drepturi totale a practicilor săvârșite pe vremea regimului Băsescu. Și nu orice practici, ci cele mai odioase. Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și preluarea, din nou, de către DNA a anchetelor cu judecători și procurori este doar una dintre mizele acestor demersuri, iar legea va intra, cel mai probabil, la vot final în Camera Deputaților în cursul acestei săptămâni. În paralel însă, 23 de senatori și deputați de la USR-PLUS au inițiat un proiect de lege prin care să se reducă la șapte ani vechimea în magistratură pentru a putea deveni anchetator la DNA sau DIICOT, cu doar un an mai mult decât pe vremea Binomului. Iar a treia acțiune directă, care, teoretic, n-ar avea legătură cu celelalte două, este respingerea de către Senat, pe data de 8 martie 2021, a proiectului de lege care le interzice, pe de o parte, magistraților să activeze ca agenți acoperiți ai serviciilor de informații sau să lucreze în echipe mixte, alături de acestea, în baza unor protocoale secrete, și, pe de altă parte, care le-ar fi interzis serviciilor de informații să racoleze magistrați.

 

Revenirea la perioada de tristă amintire din epoca Băsescu-Kovesi-Coldea este mai aproape ca oricând. Asta, deoarece trei atacuri simultane date de actuala putere la adresa modificărilor aduse legilor justiției se produc cu o viteză aiuritoare. Una dintre acțiuni vine pe linie guvernamentală, avându-l ca inițiator pe ministrul Justiției, Stelian Ion, a doua vine pe linie parlamentară, de la Camera Deputaților, din partea unui grup de 22 de aleși ai USR și PLUS, iar a treia s-a petrecut deja în Plenul Senatului, la începutul acestei luni. Puse cap la cap, aceste acțiuni au scopul de a reinstala în forță toate practicile abuzive, nepractice și neconstituționale din regimul Băsescu.

 

Procuror cu 7 ani vechime care să poată ancheta judecători de Înaltă Curte

 

În plină operațiune de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, inițiată de Stelian Ion de la USR-PLUS și asumată de Guvernul condus de Florin Cîțu, inclusiv prin programul de guvernare, chiar dacă acest demers nu se bucură de susținerea CSM și a asociațiilor profesionale reprezentative ale magistraților, partidele conduse de Dacian Cioloș și de Dan Barna pun la cale, din Parlament, „recrutarea” de forțe proaspete pentru DNA, structură care urmează să preia dosarele de corupție care îi vizează pe procurori și pe judecători.

Luna trecută, fără prea mare tam-tam, 22 de deputați ai USR-PLUS, la care se adaugă senatoarea Elena Simona Spătaru, de la același grup politic, au inițiat și depus un proiect de lege, denumit PLX 125/2021, pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, și a Legii 304/2004, privind organizarea judiciară. Printre deputații inițiatori îi regăsim pe Mihai Alexandru Badea, care este președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, dar și pe Mihai Polițianu, ales la primul mandat, dar despre care presa a relatat că este un foarte apropiat al Monicăi Macovei.

Sub pretextul punerii în aplicare a unor decizii ale CCR, acești aleși USR-PLUS urmăresc modificarea a două articole din Legea privind Organizarea Judiciară. Mai exact, „pentru a fi numiți în cadrul DIICOT sau DNA, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 7 ani în funcția de procuror sau de judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop (în cazul DIICOT – n.red.) sau în urma unui concurs organizat de comisia constituită în acest scop (în cazul DNA – n.red.)”.

 

Lipsă de „forță de muncă” calificată

 

Anterior modificărilor aduse legislației, la DNA sau DIICOT puteau fi încadrați procurori cu 6 ani vechime în magistratură, care să ancheteze, să rețină sau să trimită în judecată judecători de Înaltă Curte. Lucru nu doar imoral, dar și complet aberant. Numai că inițiatorii de la USR-PLUS ai acestei propuneri legislative doresc revenirea exact la acele practici. Lucru care reiese evident din expunerea de motive.

„Una dintre modificările operate (de către fosta majoritate parlamentară - n.red.) a vizat majorarea vechimii necesare pentru numirea procurorilor în cadrul celor două direcții specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la 6 ani, la 10 ani. Creșterea vechimii necesare pentru numirea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT a condus la reducerea bazei de selecție a candidaților ce ar fi putut participa la procedurile de numire a procurorilor în cadrul celor două direcții specializate, astfel că, la data de 12 ianuarie 2021, există la DNA un număr de 14 posturi vacante de conducere și un număr de 41 de posturi vacante de execuție (un procent de 26,7% din posturile de execuție)”, se arată în această expunere de motive. Comentariile sunt de prisos.

Liber la colaborări secrete între servicii și procurori

 

A doua operațiune care, așa cum arătam mai sus, aparent este independentă de cea descrisă anterior, s-a petrecut, în data de 8 martie 2021, în plenul Senatului României.

Pentru a înțelege despre ce este vorba, reamintim că foștii deputați PSD Liviu Pleșoianu și Cătălin Marian Rădulescu au inițiat, în 2019, un proiect de lege, denumit Legea 161/2019.

Conform acestui proiect, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex al instanțelor de judecată și al parchetelor „nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți ai vreunui serviciu de informații, nu pot desfășura activități de cooperare cu lucrători sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații, în baza unor protocoale sau a unor alte documente cu caracter secret și nu își pot exercita activitatea profesională în cadrul unor echipe mixte împreună cu lucrători sau colaboratori ai serviciilor de informații, în baza unor proceduri stabilite prin protocoale sau prin alte documente cu caracter secret”.

De asemenea, propunerea mai viza faptul că încălcarea acestor dispoziții să conducă la eliberarea din funcția deținută, inclusiv din cea de judecător sau de procuror. „Această încălcare este infracțiune împotriva independenței justiției și se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracțiunea este comisă de un magistrat cu funcții de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate”, se arată în această inițiativă. Mai mult, proiectul preciza că serviciilor secrete le este interzis să racoleze judecători, procurori și alt personal din justiție și parchete ca lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori. De asemenea, serviciilor secrete urma să le fie interzis să semneze protocoale secrete sau orice alt tip de documente cu caracter secret cu aceste persoane din justiție, precum și să își desfășoare activitatea în cadrul unor echipe mixte împreună cu magistrații. În caz contrar, săvârșind, de asemenea, infracțiunea împotriva independenței justiției.

Ce să vezi? Legea a trecut, tacit, de Camera Deputaților, în 8 aprilie 2019, însă, de atunci, până luna aceasta, a zăcut la Parlament. Noua putere, ușor majoritară în Senat, a reușit să avizeze negativ proiectul în Comisia Juridică, la data de 5 februarie, după care au existat trei tentative de introducere pe ordinea de zi a Plenului – 15 februarie, 17 februarie și 8 martie.

Ultima a și reușit, iar, cu 72 de voturi pentru respingere, 61 de voturi împotriva respingerii și o abținere, legea a picat definitiv. Cu consecința care decurge din această respingere. Demn de menționat este că, împreună, în acest moment, PNL și USR-PLUS au doar 66 de senatori, față de cei 72 de senatori care au votat pentru respingerea legii. Teoretic, la acest vot de respingere au contribuit și cei 9 parlamentari UDMR. Sau alții?

Decisiva pregătită - desființarea SIIJ. Proiect care primește avize negative pe bandă rulantă

 

Nu în ultimul rând, al treilea demers care, coroborat cu celelalte două, dau imaginea completă a țintei urmărite, vine de la Guvern și va fi tranșată în Parlament săptămâna aceasta. Este vorba despre proiectul lui Stelian Ion privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Proiectul urmărește revenirea anchetelor privind procurorii și judecătorii la DNA și DIICOT, prin eliminarea unei structuri independente, numită de CSM, care să investigheze astfel de dosare.

Proiectul nu oferă niciun fel de garanții că judecătorii și procurorii nu ar putea fi hăituiți, așa cum s-a întâmplat în nenumărate cazuri, pe vremea Binomului SRI-DNA și al celebrelor plicuri galbene plimbate de generalul Dumitru Dumbravă pe la instanțele de judecată. Legea merge înainte, cu toate că nu există aproape nicio susținere pentru ea. CSM a avizat negativ proiectul. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, dar cu observații care reprezintă, în fapt, o respingere mascată. Comisia pentru Drepturile Omului din Camera Deputaților a dat aviz negativ, iar la finalul săptămânii trecute și Comisia pentru Muncă a avizat negativ proiectul. Stelian Ion trece peste orice și în ședința de vineri a Comisiei Juridice a declarat că orice formă de garanții pentru magistrați ar însemna că „România nu mai are încredere în DNA”. Scandalul din timpul dezbaterilor s-a soldat cu un fapt fără precedent. Președinții Înaltei Curți de Casație și Justiție și Consiliului Superior al Magistraturii au părăsit lucrările ședinței, apreciind că acestea nu sunt potrivite cu calitatea lor de magistrați.

În final, se pare că lucrurile s-au terminat în „coadă de pește”. UDMR și-a impus amendamentul conform căruia trimiterea în judecată a unui magistrat să se poată face doar cu avizul conform al secțiilor CSM.

Stelian Ion a declarat, după această ședință, că „s-a văzut că un argument important a fost activitatea DNA. Eu sunt absolut convins că DNA trebuie susţinut în activitatea sa, DNA trebuie să-şi desfăşoare activitatea în continuare în mod corect, are acest sprijin şi a veni cu soluţii legislative care ciuntesc practic din competenţa DNA nu ar fi deloc un semn bun, ar fi un semn în care dorim să atacăm această instituţie. Trebuie găsită o soluţie astfel încât obiectivul principal, cel asumat şi în Programul de guvernare, cel argumentat foarte bine pe atâtea pagini, cel pe care l-am prezentat foarte transparent de ani de zile, să fie atins - acela al desfiinţării secţiei şi al continuării combaterii acestui fenomen, din fericire, de mică amploare, referitor la infracţiunile săvârşite de către magistraţi”. Din nou, comentariile sunt de prisos.

 

Citeşte mai multe despre:   desfiintare siij,   Stelian Ion

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României

Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României
Galerie Foto Toți parlamentarii AUR, inclusiv cei plecați din partid, cer modificarea legislației privind participarea la ceremoniile oficiale și introducerea pe lista celor care pot depune coroane de flori în timpul acestor...

Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă

Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă
Galerie Foto Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, ar putea fi subiect al unui referendum pentru demiterea sa, după ce Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) a anunțat că a inițiat procedurile pentru a demara această...

Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica

Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție și-a trimis, tocmai de la București, procurorii, dar și luptători ai Brigăzii Speciale de Intervenții a Jandarmeriei, pentru a „călca”, ieri, biroul primarului PNL de...

PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare

PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare
Galerie Foto În toiul campaniei coaliției de guvernământ de împărțire a sinecurilor prin consiliile de administrație ale companiilor cu capital de stat pentru oamenii de partid, mai mulți parlamentari PSD au pregătit un...

Un caz rar în lumea civilizată: România nu știe ce populație are

Un caz rar în lumea civilizată: România nu știe ce populație are
Câți locuitori are România? Răspunsul pare simplu, dar nu este chiar așa! Recensământul populației dă o cifră, Institutul Național de Statistică, altă cifră, Ministerul de Interne are altceva în evidențe,...

PSD a vrut să transforme sponsorizarea dintr-un act benevol într-unul obligatoriu

PSD a vrut să transforme sponsorizarea dintr-un act benevol într-unul obligatoriu
Galerie Foto Sponsorizarea este considerată un act de responsabilitate socială, iar ea este definită de lege ca fiind actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor...

Angajații din industria de apărare, în stradă, cei din sectorul energetic, în șomaj

Angajații din industria de apărare, în stradă, cei din sectorul energetic, în șomaj
Deși de mai bine de un an de zile guvernanții promit că vor găsi soluții pentru rezolvarea problemelor din industria de apărare, acest lucru încă nu s-a întâmplat, generând o situație din ce în ce mai...

Studiu: Vindecații de COVID nu au nevoie de vaccin 

Studiu: Vindecații de COVID nu au nevoie de vaccin 
Persoanele care au trecut deja prin infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu obțin beneficii suplimentare în urma vaccinării anti-COVID, în timp ce persoanele care nu au avut boala beneficiază maxim de vaccinare, arată...

Recomandările de mediu ale Consiliului Europei, ignorate la București

Recomandările de mediu ale Consiliului Europei, ignorate la București
Galerie Foto Poluarea din România a ajuns din nou în presa occidentală, după ce jurnaliștii de la publicația franceză Libération au realizat un reportaj despre poluarea cauzată de fabricile de ciment. La Fieni, în județul...

Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad

Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad
Galerie Foto Raportul MCV, prin care Comisia Europeană a anunțat că nu ridică mecanismul de monitorizare pe Justiție, în ceea ce privește România, precum și atentatul de la Arad, în urma căruia și-a pierdut viața...

Cluj-Napoca, dotată cu indicatoare rutiere de o companie amendată, anul trecut, pentru trucarea unor licitații

Cluj-Napoca, dotată cu indicatoare rutiere de o companie amendată, anul trecut, pentru trucarea unor licitații
Galerie Foto Autoritățile locale din Cluj-Napoca au cumpărat, la începutul acestei luni, peste 5.000 de indicatoare rutiere, la bucată, la care se adaugă o suprafață totală de 1.750 de metri pătrați de asemenea produse,...

Comunitatea LGBT dă si ea o gaură la bugetul public

Comunitatea LGBT dă si ea o gaură la bugetul public
Un incident de la o manifestare LGBT din 2013 a devenit obiectul unei plângeri împotriva statului român la CEDO, încheiată cu satisfacerea parțială a reclamanților. Aproape 60.000 de euro plătiți din bugetul pu...

Oamenii speriați de urs cred că autoritățile așteaptă să fie victime

Oamenii speriați de urs cred că autoritățile așteaptă să fie victime
Locuitorii din nordul județului Dâmbovița sunt terorizați de prezența unui urs care le intră în gospodării. Deși mai mulți au semnalat prezența animalului, autoritățile se limitează la a da doar...

Înmormântarea omului de afaceri din Arad ar putea fi cheia rezolvării cazului

Înmormântarea omului de afaceri din Arad ar putea fi cheia rezolvării cazului
Galerie Foto Unul dintre cei mai buni criminaliști din România, colonelul în rezervă Andrei Banu, explică ce eroare se face în cazul anchetei de la Arad. Andrei Banu a condus Serviciul Investigații Criminale din cadrul IPJ Pra...

Cascada Bigăr ar putea „crește” la loc în 100 de ani

Cascada Bigăr ar putea „crește” la loc în 100 de ani
Considerată unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din țară, cascada Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, s-a prăbușit, luni seară, generând un imens scandal. Inițial, Romsilva a...
Serviciul de email marketing furnizat de