Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președinția României nu a formulat nicio cale de atac în procesul pierdut, pe fond, la finalul lunii trecute, în care Traian Băsescu a obținut plata a peste 754.000 de lei reprezentând pensia specială de fost președinte și pe care a pierdut-o, în martie 2022, după ce ÎCCJ l-a declarat, definitiv, turnător la Securitate. Curtea de Apel București a obligat Administrația Prezidențială la plata din urmă a acestei sume, încă din 2022, cu toate că, la baza hotărârii, a stat o decizie a CCR publicată în Monitorul Oficial abia la data de 1 august 2025. Constituția prevede că deciziile CCR sunt obligatorii doar de la data publicării lor și au putere numai pentru viitor. Chiar și în aceste condiții, la aproape 3 săptămâni de la sentință, Președinția nu a formulat recurs. Atitudine complet diferită față de cea a lui Nicușor Dan pe vremea când era primar general. Acesta a atacat în instanță zeci de amenzi emise de Inspectoratul de Stat în Construcții. Deși a pierdut pe fond în majoritatea, Nicușor Dan nu s-a lăsat și a atacat hotărârile cu apel.
La 18 zile de a pronunțarea de către Curtea de Apel București a Hotărârii nr. 116 din 28 ianuarie 2026, prin care instanța a obligat Președinția României să-i plătească lui Traian Băsescu, zis și „Petrov”, suma de 754.234,84 lei, reprezentând indemnizația lunară netă acordată persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român aferentă perioadei 23 martie 2022 – 31 iulie 2025, Administrația Prezidențială, sub atenta coordonare a lui Nicușor Dan, nu și-a exercitat calea de atac legală împotriva acestei decizii.
Conform informațiilor furnizate de Portalul Instanțelor de Judecată, până ieri nu fusese formulat niciun recurs împotriva acestei hotărâri a Curții de Apel București, nici măcar nu a fost consemnat faptul că Administrația Prezidențială ar fi invocat intenția de a face uz de calea legală de atac pe care o are la dispoziție.
Potrivit minutei soluției adoptate de către Curtea de Apel București în această speță, hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. De altfel, minuta a fost comunicată părților, deci și Administrației Prezidențiale, de către grefa instanței.
Pentru Băsescu, este retroactiv
La data de 23 martie 2022, ÎCCJ s-a pronunțat definitiv în Dosarul nr. 3160/2019, menținând, tot definitiv, acțiunea formulată de CNSAS și a constatat calitatea de colaborator al Securității a fostului președinte al României, Traian Băsescu.
La acel moment, articolul 1 alineat 3 modificat din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au deținut funcția de șef al statului român prevedea faptul că „nu beneficiază de prevederile acestei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că au avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”.
Cu toate acestea, instanța a admis să-i dea lui Traian Băsescu înapoi, și încă din urmă, beneficiile retrase în baza unei legi aflată, la acel moment, în vigoare de către Administrația Prezidențială. Este vorba despre plata unei indemnizații lunare, pe viață, egală cu 75% din indemnizația în plată a președintelui României în funcție.
La CCR, din februarie 2023
Președinția României nu a formulat recurs în acest dosar, cu toate că pot fi identificate motive temeinice. În primul rând, Traian Băsescu a reușit, prin intermediul Curții de Apel București, la data de 7 februarie 2023, să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 243/2021, care a modificat articolul 1 alineat 3 din Legea nr. 406/2001, în ceea ce privește strict sintagma „și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”. Instanța a dispus, în aceeași zi, suspendarea cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.
Este adevărat, însă, că, la data de 1 iulie 2025, Curtea Constituțională a admis aceste excepții de neconstituționalitate și că a declarat neconstituțională sintagma criticată de Traian Băsescu, dar nu este vorba despre o excepție de neconstituționalitate ridicată în procesul cu Administrația Prezidențială, ci într-un alt litigiu similar, îndreptat împotriva Serviciului de Protecție și Pază. Acțiunea de la CCR în procesul cu Administrația Prezidențială a fost respinsă ca inadmisibilă prin Decizia CCR nr. 374 din 16 septembrie 2025. Decizia din procesul cu SPP, cea admisă, a fost publicată în Monitorul Oficial din 1 august 2025.
Calcule preferențiale
Deși decizia CCR din dosarul cu SPP a produs efecte asupra Legii nr. 406/2001, în sensul că sintagma criticată a fost declarată neconstituțională, deciziile CCR sunt definitive de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial al României. În acest sens, este halucinant de observat că instanța Curții de Apel București a dispus restituirea către Băsescu, din fondurile Administrației Prezidențiale, a pensiei speciale de fost președinte începând cu 23 martie 2022, până în 31 iulie 2025, adică pentru o perioadă de 3 ani și 4 luni, perioadă în care sintagma criticată de Băsescu și desființată de CCR era perfect legală, în vigoare, și producea efecte juridice.
Băsescu poate beneficia de reluarea plății pensiei speciale doar de la momentul în care decizia CCR a devenit obligatorie, adică de la data de 1 august 2025, odată cu publicarea motivării ei. Articolul 147 din Constituție stabilește că „dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun în acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției”.
Astfel, reluarea plății pensiei speciale pentru Băsescu putea fi făcută începând cel mai devreme cu data de 1 august 2025 și cel mai târziu cu data de 15 septembrie 2025. În niciun caz pentru trecut, deoarece, la alineatul 4 al aceluiași articol 147, Constituția prevede că „deciziile CCR se publică în Monitorul Oficial al României, iar de la data publicării, acestea sunt obligatorii și au putere numai pentru viitor”.
Schimbare de atitudine a lui Nicușor Dan, față de perioada când era primar general
Cu toate acestea, Curtea de Apel București a aplicat, în cazul lui Traian Băsescu, decizia CCR, producând efecte pentru trecut, adică pentru perioada 23 martie 2022 – 31 iulie 2025, obligând Administrația Prezidențială să-i plătească lui „Petrov”, din urmă, suma de 754.234,84 lei, iar Administrația Prezidențială nu a contestat aceste dispoziții.
Atitudinea Administrației Prezidențiale, sub mandatul lui Nicușor Dan, în această speță „băsistă”, este total contrarie modului de acțiune a lui Nicușor Dan pe vremea când conducea primăria Capitalei.
Pe rolul instanțelor de judecată există zeci de procese în care, în dublă calitate (de primar general și de persoană fizică), Nicușor Dan a dat în judecată Inspectoratul de Stat în Construcții, cerând anularea proceselor-verbale de amendă pe care ISC i le-a aplicat lui Nicușor Dan pentru refuzul de a semna certificate de urbanism sau autorizații de construire.
Majoritatea acestor procese au fost respinse, pe fondul cauzelor, însă, atât Nicușor Dan, ca persoană fizică, cât și instituția primarului general al Capitalei au formulat apeluri în toate aceste litigii. Unele apeluri se judecă și în prezent.
Citește pe Antena3.ro
