x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Cum a grăbit Guvernul Boc jaful de la ANRP. Topul celor 30 care au luat despăgubiri de peste un miliard de euro

Cum a grăbit Guvernul Boc jaful de la ANRP. Topul celor 30 care au luat despăgubiri de peste un miliard de euro

de Oana Stancu Zamfir    |    03 Aug 2015   •   09:48
Cum a grăbit Guvernul Boc jaful de la ANRP. Topul celor 30 care au luat despăgubiri de peste un miliard de euro

Un document extrem de important, semnat de toți greii Guvernului Boc, iese la lumină. El dovedește premeditarea unei hoții de miliarde de euro, scurse rapid în buzunarele mafiei imobiliare.

Cercul dezvăluirilor legate de mafia retrocedărilor se închide astăzi cu documentul care dovedește că Emil Boc și membrii Guvernului său au luat măsurile care să dreneze rapid sumele uriașe de bani sau acțiunile la Fondul Proprietatea către mafia imobiliară și nu să-i ajute pe adevărații proprietari. În iunie 2010, CEDO, asfixiată de plângerile venite din România, decide să inițieze o procedură-pilot în cauzele care au ca obiect încălcarea dreptului de proprietate de către statul român. Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, informează Guvernul că situația este gravă și că trebuie luate urgent măsurile pe care Curtea însăși le sugerase atât în hotărârile emise, cât și într-o serie de întâlniri informale cu reprezentanții statului român.

Ce a făcut Guvernul?


Pasul 1: Pentru amorțirea acțiunii CEDO, se constituie un „grup de lucru privind identificarea unor soluții pentru reducerea numărului de plângeri și condamnări la CEDO în materia retrocedării proprietăților”. În mare, acestea vizează instituirea unor termene extrem de scurte în soluționarea revendicărilor: zece zile în care entitățile învestite cu soluționarea revendicărilor să dea un răspuns, zece zile în care primarii să trimită documentele prefectului, 45 de zile în care prefectul să trimită la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Și aici stop joc. Tocmai aici unde, din 2005, rapoartele arată că se adunaseră 22.000 de dosare nesoluționate.

Pasul 2: Emiterea Ordonanței de Urgență din mai 2011 prin care ANRP primește dreptul de a stabili că unii pot primi cu prioritate acţiuni la Fondul Proprietatea, cele 36% din acţiunile Fondului pe care le mai deţinea Ministerul Finanţelor, evaluate la 640 de milioane de euro! Asta dacă erau invocate „cazuri medicale, cazuri sociale etc.“. Or, procurorii DNA arată că această stabilire a unor dosare ca fiind „cazuri speciale“ este parte a mecanismului penal, întrucât pentru asta dădeau șpăgile de sute de mii, ba chiar milioane de euro Cocoș și ai lui: ca să fie dosarele soluționate în câteva zile, în timp ce peste 22.000 de dosare așteptau să le vină rândul din 2005. Doar 1.407 dosare au fost soluţionate „la ordine”, potrivit numărului de înregistrare al dosarelor la Secretariatul Comisiei. 2.269 de dosare au fost soluţionate cu prioritate, fiind considerate „cazuri speciale”. Dintre ele, 131 de dosare au fost soluţionate în favoarea cesionarilor de drepturi litigioase, membrii consacratei mafii imobiliare. Puține la număr, aceste dosare sunt cele care au secat bugetul acordat pentru despăgubiri și Fondul Proprietatea, fiind umflate cu zeci și zeci de milioane de euro la câte un dosar!

Documentul este semnat de toți greii Guvernului Boc: Vasile Blaga, Cătălin Predoiu (în fapt, pentru el secretarul de stat Rodica Constantinovici), Sebastian Vlădescu (ministrul de Finanțe), Teodor Baconschi, Laszlo Borbely.


Care erau măsurile urgente, potrivit notei trimise de Baconschi Guvernului?
1. Problematica restituirii să facă obiectul unei dezbateri și coordonări de interes național între actorii responsabili (Guvern, Parlament, CSM).
2. Adoptarea unei singure legi în materia restituirii proprietăților, care să aibă drept scop implementarea unor proceduri simplificate și eficiente și care să prevadă compensații realiste, suportabile de către buget, eventual prin eșalonarea despăgubirilor.
3. Reconsiderarea nivelului compensației (eventual 50% din valoarea actuală a bunului), criza economică fiind o bună justificare pentru o asemenea soluție.
4. Executarea rapidă a deciziilor în materie de restituire.

Ce s-a ales de propunerile CEDO? Nimic!
1. În locul unei dezbateri naționale, deciziile au aparținut unei clici de indivizi în conexiune strânsă cu mafioții. Dosarele DNA probează asta! Din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despă¬gubirilor, Diacomatu lua milioane în biroul lui Cocoș, Crinuța Dumi¬trean le primea în mapa adusă de șofer de la același Cocoș, Cocoș o mai avea și pe Bica, Vișoiu îl avea pe Pricop, îl avea pe Nicolescu care îl avea pe Ionuț Popescu, omul pus de Boc în fruntea Fondului Proprietatea etc. etc. etc.
2. În locul reconsiderării compensației și la 50% numai să li se restituie tuturor drepturile, despăgubiri umflate chiar și cu 400% (în rapoarte de evaluare făcute de firma dlui Paul-Vass), cu zeci de milioane de euro (62 în cazul Stelu, 84 în dosarul lui Horia Georgescu)
3. În locul executării rapide a deciziilor pentru vechii proprietari, executarea rapidă pentru rechinii imobiliari, cesionarii de drepturi litigioase, beneficiari ai rapoartelor de evaluare ultraumflate. Primele 30 de poziții din lista dosarelor de retrocedare din perspectiva valorii despăgubirii acordate probează acest lucru indubitabil. O listă înțesată cu numele rechinilor deveniți acum celebri: Gheorghe Stelian, Valentin Vișoiu, Gabriel Gheorghe, Horia Simu Șchiopu, Adrian Andrici, Pricop Radu, Banu Octavian, Barbu Florin Șerban, Mihai Rotaru și Irina Nisiparu, Ionel Popescu (Ionuț Popescu) etc. Totalul celor 30 de poziții, printre care sunt strecurați și câțiva moștenitori ai vechilor familii de industriași interbelici, însumează 4.628.784.829 de lei, așadar puțin peste un miliard de euro!

Topul celor 30 care au luat despăgubiri de peste un miliard de euro
 

×