Deputatul demisionar al UDMR Marko Attila Gabor, dat în urmărire generală, deoarece se sustrage mandatului de arestare preventivă emis, în lipsă, pe numele său, încasează în continuare bani de la statul român. Nu direct, ci prin intermediul rudelor sale, pe care le-a propulsat în funcții parlamentare și guvernamentale.
Marko Attila Gabor este căsătorit cu Marko Magdolna, o femeie cu zece ani mai tânără. Înainte de căsătorie, aceasta se numea, potrivit informațiilor aflate în baza de date a Direcției de Evidență Informatizată a Persoanei, Magdalena Ferencz, născută în București și domicilată într-un apartament la bloc, în sectorul 4 al Capitalei.
La aceeași adresă își mai are domiciliul și fratele Magdolnei Marko, Robert Ferencz. Conform unor informații din arhiva Oficiului Național al Registrului Comerțului, Marko Magdolna, împreună cu fratele ei, Robert Ferencz, și cu actualul urmărit general pentru fraude la ANRP, Marko Attila Gabor, au înființat, la data de 8 iulie 2004, firma Emira-Tours SRL, cu sediul în comuna Zetea, județul Harghita, având ca obiect de activitate agenții de voiaj și touroperator.
Umbra lui Kelemen
Începând cu anul 2006, pe vremea când Marko Attila Gabor deț inea funcț ia de secretar de stat în Guvernul României – Departamentul pentru Relații Interetnice, soția sa a fost angajată în funcția de șef de cabinet al chestorului Camerei Deputaților din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, de la vremea respectivă, Kelemen Hunor. În anul 2010, Marko Magdolna a devenit șefă de cabinet tot al chestorului Camerei Deputaților, Seres Denes, funcție pe care o ocupă și în prezent, potrivit ultimei declarații de avere depuse pe site-ul Camerei Deputaților.
Soția lui Marko Attila a alternat însă locul de muncă de la Parlament cu poziții-cheie în Ministerul Culturii. Odată cu ruperea Uniunii Social-Liberale și cu ieșirea Partidului Național Liberal de la guvernare, în anul 2014, în Executiv a fost cooptată Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, al cărei președinte, Kelemen Hunor, a primit portofoliul Ministerului Culturii. Cu această ocazie, Marko Magdolna a primit, la rândul ei, funcția de consilier personal al ministrului Culturii.
Căutat pe site-ul Poliției Române
La începutul lunii mai, fostul deputat Marko Attila Gabor a fost dat în urmărire de Poliția Română și apare pe site-ul Inspectoratului General al Poliției Române, la „Persoane urmărite”, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, pe 29 aprilie, arestarea sa preventivă în lipsă pentru 30 de zile, fiind acuzat în dosarul ANRP, alături de fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu. Instanța supremă a admis propunerea procurorilor DNA de arestare preventivă în lipsă a lui Marko Attila, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului - Departamentul pentru relații interetnice la data comiterii faptelor.
El este acuzat de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul (3 infracțiuni). În 9 aprilie, Marko Attila a fost trimis în judecată alături de alți șapte inculpați, printre care Horia Georgescu, care la data faptelor făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Pe listă figurează și patru inculpați care aveau calitatea de experți evaluatori autorizați.
Fostul deputat UDMR figurează pe lista celor mai căutate persoane. Informația apare chiar pe site-ul Poliției Române. Pe numele său, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis un mandat de arestare preventivă în lipsă. Respingând acuzaţiile, Marko Attila Gabor a fugit în Ungaria, unde s-ar afla sub protecţia premierului Viktor Orban.
Cumnații, același traseu profesional garantat
Scandalos este însă faptul că nu doar soția lui Marko Attila Gabor a beneficiat de pe urma relațiilor acestuia cu conducerea UDMR. Astfel, Robert Ferencz, fratele Magdolnei Marko, precizează pe contul său de facebook faptul că lucrează în prezent la Departamentul pentru Relații Interetnice, adică exact instituția aflată în subordinea Guvernului României, unde Marko Attila Gabor a ocupat, în perioada 2005 - 2012, funcția de secretar de stat.
Pentru ca nepotismul să atingă apogeul din acest punct de vedere, tot de pe pagina de facebook a lui Robert Ferencz aflăm că acesta este căsătorit, din 21 februarie 2010, cu Krisztina Ferencz. Aceasta din urmă lucrează, în prezent, ca și consilier parlamentar la cabinetul chestorului Camerei Deputaților, Seres Denes, fiind, astfel, subalterna soției lui Marko Attila Gabor.
Potrivit declarației de avere depuse pe site-ul Camerei Deputaților de Krisztina Ferencz la data de 2 iunie 2014, soțul acesteia, Robert Ferencz, lucrează, de fapt, la Regia Autonomă - Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), Serviciul Teritorial București Nord, instituție aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului.
Alte probleme cu legea, dar cu suspendare
În cursul anului 2002, fostul Parchet Naţional Anticorupţie i-a trimis în judecată, într-un alt dosar, pe Marko Attila Gabor, subsecretar de stat la acea dată la Oficiul Regional pentru Relaţii Interetnice din cadrul Ministerului Informaţiilor Publice, pe Marosan Tamas, reprezentantul Eparhiei Reformate din Ardeal, și pe Silviu Clim, reprezentantul Ministerului Justiţiei, care au făcut parte din comisia specială de restituire a unor bunuri imobile proprietate a comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, înfiinţată prin Ordonanţă de Urgenţă, în anul 1999.
În această calitate, cei trei inculpaţi au întocmit, la data de 14 mai 2002, o Notă de constatare în care au arătat, contrar realităţii, că un imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfântu Gheorghe și l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. Imobilul în discuţie a avut destinaţia de școală din momentul edificării construcţiei și în prezent include două instituţii de învăţământ: Liceul Teoretic „Szekely Miko” Sf. Gheorghe și Liceul Teologic Reformat.
12 ani de procese, 1,3 mil. euro prejudiciu
Această retrocedare a fost posibilă cu încălcarea atribuţiilor celor trei în cadrul comisiei, având competenţe în privinţa examinării legalităţii cererilor de restituire, de analizare a documentelor depuse în susţinerea cererilor și de adoptare a deciziilor în concordanţă cu aceste documente.
De asemenea, în cursul lunii aprilie 2002, Ministerul Administraţiei Publice stabilise că imobilul respectiv nu putea fi retrocedat în baza O.U.G. nr. 83/1999. În principal, retrocedarea s-a efectuat în baza unui extras de carte funciară nevalabil, emis în 1990, cât și a cărţii funciare care nu avea traducere autorizată în limba română, documente ce fuseseră depuse în fotocopie de Eparhia Reformată din Ardeal.
Prin această modalitate, cei trei au prejudiciat statul român cu suma de aproximativ 1.300.000 euro, reprezentând valoarea imobilului. Interesant este faptul că Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe nu s-a constituit parte civilă în dosar. Procesul s-a aflat pe rolul instanţelor judecătorești mai bine de 12 ani.