Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Telegramă din 10 aprilie 2009
ID: 09BUCHAREST247
Tipul: CONFIDENTIAL
Sursa: Embassy Bucharest
Declasificabilă la 9 aprilie 2019
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Daniel Morar, anunţă că vor mai veni şi alte alte cazuri-bombă din partea instituţiei pe care o conduce.
Şeful DNA, Daniel Morar, a avertizat oficiali ai ambasadei că pachetul de reforme ale Codurilor Civil şi Penal dezbătute în Parlament este deficitar, date fiind consultările inadecvate şi amendamentele care vor reduce sau elimina pedepsele pentru corupţie, reducerea perioadelor de prescriere a faptelor şi definirea inadecvată a infracţiunilor financiare complex. Morar a avertizat şi că adoptarea unui nou Cod Penal ar putea duce la abrogarea bazei legale sub care operează DNA şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). El a indicat că urmau noi dosare pe numele unor ofiţeri operativi din cadrul serviciilor de informaţii ale Ministerului de Interne.
Detaliere
Consilierul politic al ambasadei şi analistul Biroului de Informaţii şi Cercetare (INR) al Departamentului de Stat Elisabeth Brocking s-au întâlnit la 9 aprilie cu procurorul-şef al DNA, Daniel Morar. El s-a declarat nemulţumit că pachetul de reforme al Codurilor Civil şi de Procedură Penală făcut la repezeală de Ministerul Justiţiei progresează lent şi noile coduri sunt deficitare. Mai rău, adoptarea codurilor ar putea duce la abrogarea Legii Speciale privind Corupţia (Legea 78/2000) care a fost baza legală pentru activitatea DNA şi a DIICOT, atât timp cât oponenţii acestor două agenţii ar putea susţine că Legea 78 este redundantă. Morar a declarat că multe dintre obiecţiile la proiectele Codurilor sunt discutate în Parlament. Acestea includ prevederi care pot diminua sau elimina pedepsele pentru corupţie; reducerea perioadelor de prescriere a faptelor până într-acolo încât investigaţii privind cazuri de corupţie n-au putut fi realizate la timp; definiri inadecvate pentru delicte financiare complexe, cum ar fi fraudarea Bursei sau evaziunea fiscală. Morar a declarat că are sprijinul procurorului general Laura Codruţa Kovesi în această privinţă şi că recentele comentarii ale doamnei Kovesi pe marginea proiectelor Codurilor postate pe site-ul acesteia s-au bazat în parte pe informaţiile furnizate de DNA.
Întrebat în legătură cu poziţia ministrului Justiţiei, Daniel Morar a răspuns că în timp ce Ministerul Justiţiei a anunţat că este de acord cu propunerile DNA, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, avea mâinile legate, pentru că ministerul nu a putut amenda proiectul original al Codului, pentru că acesta fusese aprobat deja de Cabinet. Astfel, orice comentarii ale ministerului pe marginea proiectelor Codurilor a trebuit să fie interpretate ca fiind doar cu caracter de recomandare. Morar a adăugat că dezbaterile parlamentare pe marginea Codurilor reprezentau un proces deficitar, dat fiind faptul că, potrivit sondajelor neoficiale pe care le deţine, 80% dintre magistraţii români n-au citit încă proiectul Codului, iar audierile din Parlament nu prezentau punctele de vedere ale unor importanţi actori ai vieţii publice, inclusiv societatea civilă. Morar a criticat şi pasivitatea – aparent deliberată – a reprezentantului Ministerului de Justiţie desemnat să asiste la audierile parlamentare.
Morar a declarat că sprijinul pentru Coduri şi opoziţia faţă de revizuirile Codului nu au fost întotdeauna pe aceeaşi linie cu politica partidelor. De exemplu, în timp ce ministrul PSD pentru Relaţia cu Parlamentul Victor Ponta conducea comisia ad-hoc care examina Codul Penal (şi a promis că urma să aibă Codurile gata până la 15 mai), liderul PSD Mircea Geoană părea că oscilează. Se pare că Geoană a întrebat la Comisia Europeană dacă aceasta ar fi o problemă ca aceste Coduri să nu fie aprobate la timp, până la prezentarea raportului periodic al UE privind justiţia şi reformele în justiţie: răspunsul lor a fost că sunt de preferat nişte Coduri bune, în locul unora rapide. Morar a adăugat că ideea potrivit căreia Codurile au fost adoptate din cauza presiunii UE, sau că aceste Coduri reprezintă introducerea standardelor "europene" în România, este înşelătoare. Era evident că planul de a aproba cele patru Coduri – Penal, de Procedură Penală, Civil şi de Procedură Civilă – într-o perioadă fără precedent de scurtă, de numai două luni, a venit în totalitate din interiorul României. În acelaşi fel, Morar a afirmat că susţinătorii au eşuat în justificarea afirmaţiilor lor potrivit cărora proiectele Codului reprezintă cele mai bune standarde ale jurisprudenţei "europene" moderne. "O s-o cred când o să-mi arate dovada", a spus Morar.
Întrebat dacă DNA este afectată de aceleaşi presiuni bugetare imediate, de genul celor care afectează în prezent alte agenţii specializate în lupta cu infracţionalitatea (Agenţia Antidrog, Serviciul de Combaterea Traficului de Persoane şi unităţile de luptă împotriva cybercriminalităţii), Morar a răspuns că DNA are întreg bugetul alocat cel puţin până la sfârşitul lunii iulie. În timp ce exercitarea rectificării bugetare de la mijlocul anului ar putea avea un impact negativ asupra operaţiunilor DNA, adevărata ameninţare la adresa agenţiei este dacă Legea 78 va fi sau nu păstrată după revizuirea Codurilor Penale. El a avertizat că desfiinţarea celor două agenţii şi reintegrarea serviciilor privind crima organizată şi investigarea corupţiei în cadrul biroului procurorului general s-au mai încercat în trecut şi au eşuat.
Lupta împotriva acestor delicte complexe necesită experienţă în domeniu, mijloacele potrivite, autonomie instituţională şi finanţare care vin o dată cu munca pentru o organizaţie a cărei existenţă continuă depinde de măsura în care oamenii ei îşi fac treaba.
Morar a fost critic şi faţă de propunerile Ministerului de Justiţie privind revitalizarea propriului serviciu de informaţii – SIPA – care a fost desfiinţat de ministrul de atunci al Justiţiei, Monica Macovei, în 2005-2006. El a declarat că o astfel de structură nu este necesară în Ministerul Justiţiei şi nu este în consonanţă cu misiunea ministerului, dat fiind că tipul de informaţii obţinute de acesta nu ar putea fi folosite drept probe în justiţie.
Morar a arătat că "lucrurile merg bine" pentru "cazuri interesante care implică oameni importanţi". El a explicat că este de aşteptat curând acuzarea mai multor persoane din cadrul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) şi de la Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) care au fost implicate în mai multe activităţi de "poliţie politică", precum interceptări şi diverse tipuri de supraveghere.
Aceste violări ale vieţii private au avut loc, în ciuda faptului că nu au existat în realitate cazuri de punere sub acuzare. Mai degrabă diverse persoane au făcut aceste lucruri pentru a obţine avantaje personale sau pentru a obţine informaţii cu care să-i şantajeze pe alţii. E şocant faptul că la atâţia ani de la căderea comunismului astfel de practici ale vechiului sistem continuă. "Putem dovedi asta", a adăugat acesta.
Comentariu
Acuzaţiile împotriva unor ofiţeri operativi Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă şi Direcţia Generală Anticorupţie din Ministerul de Interne (aşa-zisul caz Popoviciu) au fost ca o bombă al cărei impact încă se simte în viaţa politică românească. În acest caz, câţiva procurori DNA au dat vina pe ofiţeri operativi DGA despre care s-a spus că au încercat să mituiască oficiali ai DNA pentru a zădărnici cercetarea unor cazuri de transferuri ilegale de teren de la Universitatea Agricolă către un dezvoltator imobiliar americano-român.
Cazul s-a ramificat acum în alte zone, producând acuzaţii şi contraacuzaţii timp de mai multe săptămâni din partea taberelor PSD şi PDL. Presa scrie că – ceea ce observatorii locali au caracterizat drept o "preluare ostilă" de către organele de informaţii din Ministerul de Interne – un fost şef al SRI a fost numit interimar în postul de adjunct al şefului DGIPI.
Credem că acest caz Popoviciu este fără precedent: în timp ce DNA a ţintit politicieni de rang înalt în trecut, este pentru prima oară când şi-a îndreptat atenţia asupra unei alte agenţii executive. Morar a admis că investigaţiile agenţiei sale privind comportamentele inadecvate din Ministerul de Interne au atras acuzaţii că DNA este angajată în acţiuni motivate politic programate să le confere susţinătorilor avantaje în timpul campaniei electorale. El a insistat că scopul său era doar de a aduce activităţile Ministerului de Interne sub supravegherea justiţiei, a procurorilor şi a procedurilor judiciare adecvate pentru a impune domnia legii. Acuzaţiilor potrivit cărora s-ar amesteca în campania electorală, Morar le-a răspuns: "Ce ar fi trebuit să facem? În fiecare an sunt alegeri în România". Sfârşitul comentariului.
Citește pe Antena3.ro
