Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anunțată, de două zile că va avea loc ieri, CEDO, în recurs, a respins contestația Guvernului României împotriva unei hotărâri pe fond, din 2024, în speța prin care fostul judecător Cristi Vasilică Danileț a atacat sancționarea sa, în urmă cu cinci ani, cu reținerea a 5% din indemnizație, pentru o perioadă de două luni, după ce, în 2019, a făcut două postări controversate pe pagina sa de Facebook. În pregătirea verdictului, propaganda #rezist a popularizat faptul că o soluție favorabilă finală pentru Danileț, care susține protestele față de Lia Savonea din stradă, echivalează cu o victorie care să însuflețească și mai mult lupta pentru demolarea actualei conduceri a sistemului de justiție din România. În fapt, victoria este o semivictorie sau, dacă vreți, un semieșec. Asta, deoarece Danileț a obținut de la CEDO doar constatarea faptului că, prin sancțiunea disciplinară aplicată a fost adusă atingere articolului 10 din Convenție, privind libertatea de exprimare. Nu a fost însă încălcat articolul 8 din Convenție, menționat de Danileț, cu privire la ingerința statului în viața sa privată. Mai mult, Curtea nu i-a acordat fostului judecător, pensionat la vârsta de 48 de ani, nicio despăgubire morală, ci doar plata de către stat a cheltuielilor de judecată. Motivarea hotărârii pronunțate pe fond mai dezvăluie că în postările pentru care a fost sancționat Danileț critica, în 2019, „linșajul la adresa magistraților” și „destructurarea” Înaltei Curți de Casație și Justiție. Adică exact ceea ce se întâmplă în aceste zile, la protestele din Piața Victoriei.
Canalele de comunicare publică ale mișcării antijustiție reanimate, zilele acestea, au pregătit, pentru ieri, un nou episod al operațiunii îndreptate împotriva președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, operațiune declanșată odată cu apariția, săptămâna trecută, a reportajului Recorder. În rolul de „erou al zilei” a jucat, de această dată, fostul judecător de la Cluj, Cristi Vasilică Danileț, pensionat la 48 de ani, după trei excluderi succesive din magistratură dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii.
„Misiunea” de ieri a avut ca temă câștigarea de către Danileț a unui proces la CEDO împotriva statului român, pe motiv că ar fi fost sancționat disciplinar, în 2019, cu reținerea a 5% din indemnizația de judecător pentru o perioadă de două luni, din pricina a două postări pe care le-a făcut pe Facebook. Inspecția Judiciară l-a anchetat disciplinar, iar Secția pentru Judecători în materie disciplinară de la CSM a admis acțiunea disciplinară și a dispus sancționarea judecătorului Danileț.
Sancționatul a contestat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a pierdut definitiv.
Dublu standard, când este vorba despre linșaj la adresa magistraților
Dubla măsură nu lipsește nici din acest episod preluat de propaganda #rezist ca motiv de continuare a „luptei” împotriva instituțiilor fundamentale ale sistemului judiciar. Asta, deoarece, în timp ce conducerile actuale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții de Apel București sunt supuse unui linșaj mediatic, Cristi Vasilică Danileț, susținător al protestelor din aceste zile, a contestat la CEDO o sancțiune care i-a fost aplicată inclusiv pentru o postare de pe Facebook în care, culmea, critica linșajul la adresa magistraților și atacurile care ar fi avut ca obiectiv destructurarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Relevante, în acest sens, sunt câteva pasaje din hotărârea CEDO, pronunțată, pe fond, la data de 20 februarie 2024. „La momentul faptelor, reclamantul (Cristi Vasilică Danileț - n.red.) era judecător la Tribunalul Cluj. Era cunoscut ca participant activ la dezbaterile privind democrația, statul de drept și justiția și beneficia de o mare notorietate la nivel național în calitate de membru al CSM. (…)”.
„La 9 ianuarie 2019, reclamantul a publicat pe pagina sa de Facebook mesajul următor: «Poate că cineva remarcă totuși succesiunea atacurilor, destructurărilor și decredibilizărilor la adresa următoarelor instituții: Direcția Generală de Informații și Protecție Internă, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Protecție și Pază, Direcția Națională Anticorupție, Jandarmeria, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Înalta Curte de Casație și Justiție, Armata. (…) Ce-ar fi dacă într-o zi am vedea armata pe stradă, păzind… democrația, că tot am văzut azi că e în scădere coeficientul? (…)»”.
Postări succesive pe rețeaua de socializare
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai constatat că, a doua zi, la data de 10 ianuarie 2019, același Cristi Vasilică Danileț a publicat, tot pe contul său de Facebook, un hyperlink spre un articol de presă intitulat „Semnalul de alarmă al unui procuror: E un risc enorm să trăiești în România în momentul de față. S-a trecut linia roșie”. CEDO menționează că este vorba despre un „articol care a fost publicat pe un site național de informații” și că „într-o discuție care a făcut obiectul articolului în cauză, procurorul C.S. și-a exprimat punctul de vedere cu privire la gestionarea cauzelor penale asigurată de Ministerul Public și la dificultățile întâmpinate de procurori în instrumentarea dosarelor pe care le aveau repartizate”.
„Al doilea mesaj publicat de reclamant a fost însoțit de comentariul următor: «Iată, ăsta procuror cu sânge în instalație: vorbește despre infractori periculoși în libertate, despre ideile proaste ale guvernanților în modificarea legilor justiției, despre linșajele împotriva magistraților»”, mai notează CEDO.
Șase ani mai târziu, Cristi Vasilică Danileț a devenit un vector de imagine pentru mișcarea #rezist care încearcă, prin linșaj mediatic la adresa magistraților, să înlăture conducerea legitimă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a celei a Curții de Apel București, a ministrului Afacerilor Interne, a ministrului Justiției și a Consiliului Superior al Magistraturii - garantul independenței justiției.
Două capete de cerere
După ce CSM l-a sancționat pe Cristi Vasilică Danileț, acesta a formulat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acest recurs a fost respins de instanța supremă la data de 18 mai 2020. Înalta Curte a constatat, atunci, că Consiliul Superior al Magistraturii a analizat faptele prin prisma dreptului la libertatea de exprimare a lui Danileț și a obligației de rezervă a magistratului.
Danileț a invocat, astfel, la CEDO, că în cazul său a fost încălcat articolul 10 din Convenția CEDO, susținând că sancțiunea disciplinară dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii la data de 7 mai 2019 și confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 18 mai 2020 constituie o ingerință disproporționată în exercitarea dreptului său la libertatea de exprimare, astfel cum este prevăzut de articolul 10 din Convenție.
Acesta a fost, de altfel, doar unul dintre capetele de cerere. În al doilea capăt de cerere, Cristi Vasilică Danileț s-a mai plâns că ancheta disciplinară „a adus atingere reputației sale profesionale și că sancțiunea disciplinară a prejudiciat reputația sa socială și profesională, cu impact asupra carierei sale”. Danileț a invocat, astfel, articolul 8 din Convenția CEDO, conform căruia „nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă este o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei ori protejarea drepturilor și libertăților acestora”.
Curtea: Lui Danileț nu i-a fost încălcată viața privată prin sancțiunea primită ca judecător
Ei, bine, Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a admis lui Cristi Vasilică Danileț numai capătul de cerere referitor la articolul 10 din Convenția CEDO, apreciind că „instanțele naționale nu au pus în balanță interesele în joc, conform criteriilor enunțate în jurisprudența Curții și nici nu au analizat corespunzător necesitatea ingerinței în exercitarea dreptului reclamantului la libertatea de exprimare. Iar această nepunere în balanță a intereselor concurente este, în sine, o problemă din perspectiva articolului 10 din Convenție”.
În schimb, în ceea ce privește pretinsa încălcare a articolului 8, CEDO a stabilit că „noțiunea de «viață privată» este o noțiune care include integritatea fizică și morală a unei persoane, precum și identitatea sa fizică și socială”. „Litigiile profesionale nu sunt, prin natura lor, excluse din sfera conceptului de viață privată, în sensul articolului 8 din Convenție și pot avea repercusiuni asupra anumitor aspecte tipice vieții private”.
Însă în speța Danileț contra României, Curtea a stabilit că „reclamantului i-a fost impusă, în cadrul procedurii disciplinare împotriva sa, o reducere a indemnizației sale cu 5% pe o perioadă de două luni. Motivele aduse pentru a justifica reducerea temporară a indemnizației se limitau strict la publicarea celor două mesaje în cauză și se refereau la consecințele mesajelor, precum și la atitudinea reclamantului și la expresiile folosite de acesta, care, în opinia instanțelor naționale, au prejudiciat buna imagine și prestigiul justiției. Aceste motive aveau, prin urmare, legătură cu conduita profesională a reclamantului și nu cu viața sa privată. Curtea constată că niciun element în legătură cu viața privată a reclamantului nu figurează în motivele de la baza sancțiunii sale disciplinare”.
Nu în ultimul rând, CEDO reține că sancțiunea disciplinară nu a avut ca efect revocarea sau destituirea reclamantului din magistratură și că acesta a continuat să-și exercite atribuțiile de judecător în cadrul aceleiași instanțe. Curtea consideră, prin urmare, că articolul 8 din Convenție nu se aplică în speța de față.
Fără despăgubiri
Interesant este că, în acest litigiu, Cristi Vasilică Danileț nu a îndrăznit să solicite Curții acordarea de despăgubiri morale pentru „prejudiciul” pe care susține că l-a suferit prin sancționarea sa disciplinară.
În hotărârea Curții se arată că „în observațiile sale din 30 martie 2022, reclamantul a declarat că simpla constatare privind încălcarea articolului 7 și a articolului 10 din Convenție constituie pentru el o reparație suficientă”. Guvernul a solicitat Curții să nu îi acorde lui Cristi Danileț nicio sumă.
Ca atare, CEDO a apreciat că nu este necesar să i se acorde lui Cristi Vasilică Danileț nicio sumă cu acest titlu, însă i-a acordat 5.232 de euro reprezentând cheltuielile de judecată făcute în această speță la Curte.
Iată, astfel, cum un subiect care ar trebui să „însuflețească” și mai mult „oștirea #rezist” în bătălia pentru demolarea conducerii ÎCCJ nu este altceva decât un semieșec al lui Danileț la CEDO, care, chiar dacă i-a dat dreptate pe jumătate, nu înseamnă o „lovitură” administrată de instanța europeană sistemului din România.
Trei magistrați au considerat că, în acest caz, nu a fost încălcat niciun drept prevăzut de Convenție
Hotărârea CEDO, pe fond, din 2024, a fost adoptată cu patru voturi la trei, iar ieri, recursul Guvernului a fost respins cu zece la șapte.
Însă nici la fond lucrurile nu au fost atât de limpezi. Există o opinie dizidentă comună semnată de judecătorii Kucso-Stadlmayer, Eicke și Bormann, în care se constată „cu regret” că „nu pot fi de acord cu concluzia majorității că în speță au fost încălcate drepturile reclamantului garantate de articolul 10 din Convenție”.
„Cauza nu privește ca atare dreptul ca un judecător să exprime critici față de guvern, ci maniera în care aceste critici au fost exprimate și întrebarea dacă reclamantul și-a exercitat libertatea de exprimare cu reținerea și decența de care avea datoria să dea dovadă în calitate de judecător”.
În aceeași opinie dizidentă se mai arată că „sancțiunea aplicată, o reducere cu 5% a indemnizației pentru o perioadă de două luni, nu poate fi considerată ca fiind excesiv de severă”.
Citește pe Antena3.ro
