Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea de Apel Bucureşti cere pentru a doua oară Ministerului Justiţiei să-i pună la dispoziţie documentele întocmite de autorităţile judiciare irakiene privind motivele care au stat la baza achitării lui Mohammad Munaf, la Bagdad, în dosarul „Răpirii”. Actele sunt necesare pentru judecarea contestaţiei în anulare împotriva condamnării, în România, la zece ani de închisoare a petentului. În paralel, însă, Omar Hayssam, care formulase, la rândul său, o cerere de revizuire a condamnării de 20 de ani de închisoare, şi-a retras cererea la nicio lună de zile de când Judecătoria Sectorului 5 a decis redeschiderea urmăririi penale a lui Traian Băsescu pentru implicarea sa în dosarul „Răpirii”.
Au trecut aproape trei luni de când Curtea de Apel Bucureşti a cerut Ministerului Justiţiei să pună la dispoziţia instanţei documentele emise de autorităţile judiciare irakiene referitoare la achitarea, la Bagdad, a lui Mohammad Munaf, în dosarul „Răpirii”. Direcţia pentru Cooperare Internaţională în materie penală a Ministerului Justiţiei nu a înaintat nici până la această oră documentele cerute, necesare în procesul privind contestaţia în anulare formulată de Munaf împotriva deciziei prin care a fost condamnat, în România, la zece ani de închisoare pentru complicitate la răpirea, în anul 2015, a celor trei jurnalişti români în Irak.
Prima solicitare, fără răspuns
La data de 29 septembrie, judecătorii au trimis o adresă către Direcţia de Cooperare Internaţională în materie penală din cadrul Ministerului Justiţiei, solicitând pentru prima dată înaintarea unei cereri către autorităţile irakiene, în vederea comunicării unui duplicat al hotărârilor pronunţate în cauză cu referire la Mohammad Munaf, inclusiv cu precizarea duratei în care acesta a fost privat de libertate atât în dosarul „Răpirii”, cât şi în alte eventuale cauze penale cercetate sau judecate pe teritoriul statului irakian. Docu-mentele cerute pot schimba cu totul situaţia în ceea ce priveşte vinovăţia lui Munaf în dosarul „Răpirii”. În anul 2006, Mohammad Munaf a fost condamnat, de către Tribunalul Penal Central din Bagdad, la moarte prin spânzurare, într-un dosar ce privea aceeaşi speţă a răpirii jurnaliştilor români. Doi ani mai târziu, sentinţa a fost anulată de către Curtea de Casaţie din Irak, din cauza unor vicii de procedură.
Procesul va fi reluat la jumătatea lunii ianuarie
Ministerul Justiţiei tergiversează transmiterea acestor adrese. Completul învestit cu judecarea contestaţiei în anulare a reluat judecarea cererii formulate de Munaf la o lună de zile de la prima solicitare adresată ministerului, respectiv la 27 octombrie 2015. Cauza s-a amânat, însă, din nou, pentru data de 24 noiembrie, când instanţa a revenit cu adresă către Direcţia de Cooperare Internaţională în materie penală a Ministerului Justiţiei, în vederea efectuării demersurilor de înaintare a relaţiilor solicitate de la autorităţile judiciare din Republica Irak. Noul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 15 ianuarie 2016.
În anul 2011 Mohammad Munaf a fost achitat definitiv de justiţia de la Bagdad, fiind exonerat de vinovăţie în dosarul ce privea exact faptele pentru care, în România, a primit o condamare de zece ani de închisoare.
S-a răzgândit fără să explice de ce
Un alt amănunt extrem de interesant în această afacere este acela că Omar Hayssam, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru organizarea răpirii jurnaliştilor, a formulat, la rândul său, o cerere de revizuire a deciziei de condamnare. Hayssam a depus solicitarea tot la Curtea de Apel Bucureşti pe 12 noiembrie 2015. Dosarul a fost luat în discuţie zece zile mai târziu, când a fost admisă cererea de abţinere formulată de judecătoarea Elena Băjan Adrian. În 27 noiembrie, când instanţa urma să judece pe fond cauza, Omar Hayssam s-a răzgândit, magistraţii luând act de retragere a cererii de revizuire.
O coincidenţă cel puţin ciudată
„Sucirea” lui Hayssam a avut loc la nicio lună de zile de când Judecătoria Sectorului 5 a confirmat redeschiderea urmăririi penale a lui Traian Băsescu, solicitată de Parchetul General, în ceea ce priveşte implicarea fostului preşedinte în operaţiunea „Răpirii din Irak”. Mai exact, este vorba despre o plângere, soluţionată, iniţial, cu NUP, dar infirmată în martie 2015 de procurorul general Tiberiu Niţu, formulată de Corneliu Vadim Tudor încă din anul 2009, care l-a acuzat pe Traian Băsescu de faptul că, împreună cu Vasile Blaga, şi-a însuşit o parte din banii pentru răscumpărarea jurnaliştilor din mâinile răpitorilor.
La data de 30 octombrie, Judecătoria Sectorului 5 a confirmat redeschiderea urmăririi penale doar în ceea ce-l priveşte pe Traian Băsescu. În ceea ce-l priveşte pe Vasile Blaga, instanţa a considerat că cererea a rămas fără obiect.
