Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dosarul lui Gelu Cazacioc, patronul incineratorului din comuna tulceană Smârdan, care, în loc să ardă leșurile oilor moarte scoase de pe nava Queen Hind, răsturnată din cauza supraîncărcării la sfârșitul anului 2019 în Portul Midia, le-a aruncat pe câmp, a ajuns pe masa judecătorilor. În cadrul acestui dosar, instrumentat de procurorul Teodor Niță de la Parchetul Curții de Apel Constanța, au fost formulate împotriva acestuia trei capete de acuzare, el riscând, în total, 12 ani de pușcărie. Gelu Cazacioc este acuzat de încălcarea Legii privind regimul deșeurilor (eliminarea de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale și care pot provoca daune semnificative mediului), a Legii apelor (evacuarea sau injectarea în apele subterane de deșeuri, reziduuri care conțin substanțe, bacterii sau microbi în cantități ce pot pune în pericol mediul) și a OUG 195/2005, privind protecția mediului (poluarea prin evacuarea în sol de deșeuri sau substanțe periculoase). De asemenea, procurorul a reținut caracterul continuu al acestora în perioada 2010-2021. Pe lângă noul dosar, pe numele lui Gelu Cazacioc a mai fost deschis unul pentru furt de curent, în această cauză fiind deja trimis în judecată, iar un altul este încă în lucru.
Potrivit Gărzii Naționale de Mediu, firma CAZACIOC&CO SRL, avându-l administrator pe Gelu Cazacioc, a eliminat în mod continuu deșeurile de animale sacrificate și livrate de abatoarele din țară, respectiv o cantitate estimată la aproximativ 20.000 tone/an, începând cu 2010. Acestea au fost abandonate efectiv, fiind aruncate pe un teren din vecinătatea incineratorului, provocându-se daune semnificative atât calității aerului, cât și solului și apei freatice. De asemenea, în timpul anchetei conduse de procurorul Teodor Niță, s-a descoperit că nu erau respectate nici prevederile legale referitoare la spațiile de stocare temporară a deșeurilor ce urmau să fie incinerate și nu erau respectate nici fazele tehnologice ale procesului de incinerare.
S-au incinerat cantități de deșeuri mai mici decât s-a declarat
Cercetările la fața locului au arătat că administratorul incineratorului a declarat că a incinerat cantități mult mai mari de deșeuri animaliere decât în realitate. În urma verificărilor s-a ajuns la concluzia că în anul 2019 o cantitate de aproape 19.000 de tone nu a fost în realitate incinerată, concluzionându-se că a fost aruncată pe câmp. De asemenea, în 2020 circa 16.000 de tone de deșeuri animaliere au ajuns pe câmp, în loc să fie incinerate. Prin extrapolare, începând cu anul 2011, când a fost autorizată instalația de incinerare, nu există răspuns pentru modul în care a fost eliminată o cantitate de deșeuri animaliere de cel puțin 150.000 de tone, arată anchetatorii.
26 de transporturi s-au făcut pentru a aduce leşurile celor 14.230 ovinelor de pe nava eşuată Queen Hind la incineratorul de la Smârdan.
Imagini apocaliptice, mirosuri pestilenţiale
Deşi a primit banii pentru incinerarea oilor moarte, circa 1,5 milioane de euro, Gelu Cazacioc a ales varianta cea mai ieftină, dar ilegală. O mare parte dintre ele au fost îngropate. Anchetatorii au descoperit imagini apocaliptice când au început să escaveze terenul unde erau îngropate animalele. Gropi de 6-8 metri adâncime în care erau aranjate în straturi animalele. Aflate deja în descompunere, ele emanau un miros îngrozitor de cadavru, greu de suportat de cei aflaţi în zonă.
La incineratorul de la Smârdan sunt aduse deşeurile animaliere din 11 judeţe, 9 din Moldova şi 2 din Dobrogea, existând un flux foarte mare de cadavre. Asta explică de ce în gropile de pe terenul învecinat crematoriului s-au descoperit şi cadavrele altor animale, nu doar ale oilor de pe nava Queen Hind.
Concentrația de amoniu din apă, de peste 3.000% mai mare decât limita admisă
Probele de apă prelevate din mai multe puncte din interiorul şi din apropierea societăţii Cazacioc & CO SRL au fost de-a dreptul şocante. De exemplu, o probă de apă care a fost prelevată din incinta societăţii Cazacioc&Co SRL, de la o adâncime de trei metri, din imediata apropiere a terenului pe care au fost îngropate cadavrele de animale, arată că indicatorul amoniu avea o concentraţie de 3.000% peste concentraţia admisă pentru apele subterane. În termeni de specialitate, indicatorul amoniu (simbolul chimic NH4) înregistra în zona respectivă valoare de 90,2 mg/litru, iar limita maximă prevăzută pentru apele subterane este de 3 mg/litru, depăşindu-se astfel de 30 de ori valoarea maximă admisă de standardele legale în vigoare. Toţi indicatorii analizaţi pentru această probă au arătat depăşiri foarte mari ale valorilor maxime admisibile. De exemplu, concentraţia de azot total a fost de 800% peste limita admisă, indicatorul suspensii (MTS) a depăşit de 300% valoarea admisă, iar valoarea indicatorului consum biochimic de oxigen (CBO5) a fost de 200% peste normă. În total, toţi cei şase indicatori analizaţi de specialiştii Apelor Române arătau depăşiri foarte mari ale valorilor admise.
Cazacioc&Co producea Terrafertil fără autorizaţie
O altă descoperire făcută de anchetatori este legată de produsele destinate fertilizării solului făcute de firma Cazacioc&Co din resturile rămase după incinerarea animalelor. Un astfel de produs este îngrăşământul natural pentru sol denumit Terrafertil. Materiile prime folosite sunt 100% de origine animală, neavând în compoziție nici un ingredient vegetal, dar verificările la faţa locului au arătat că acest produs este realizat ilegal de firma Cazacioc&Co, neexistând o autorizație. Pe de altă parte, anchetatorii au reținut și faptul că societatea nu a putut prezenta Acordul de Mediu pentru instalația utilizată la fabricare acestui îngrășământ și nici a investițiilor realizate, inclusiv a cărții tehnice și a facturii de achizitionare a acestei instalații.
Gelu Cazacioc, trimis în judecată pentru furt de curent
În luna aprilie a acestui an, Gelu Cazacioc era trimis în judecată de către procurorul Teodor Niță pentru furt de curent. Mai precis, el a fost trimis în judecată pentru trei capete de acuzare: furt, deteriorare/modificare fără drept a echipamentului de măsurare a energiei electrice, executarea și folosirea de instalații clandestine pentru ocolirea echipamentelor de măsurare a energiei electrice. Aceleași acuzații au fost reținute și în sarcina firmei Cazacioc&Co. Totul a pornit de la o plângere formulată la începutul lunii mai a anului 2019 de E-Distribuție Dobrogea SA, în care se arăta că în cadrul unui control efectuat la incineratorul din localitatea Smârdan s-a descoperit că transformatorul de putere fusese schimbat, fiind găsite, totodată, și două cabluri trifazate necontorizate. Potrivit calculelor făcute de distribuitorul de energie, prin evitarea contorizării, fuseseră consumați ilegal 430.848 KWh, valoarea prejudiciului fiind de circa 237.000 de lei.
