Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce omul de afaceri Puiu Popoviciu, condamnat la șapte ani de închisoare cu executare, s-a refugiat la Londra, existând șanse minimale de a fi expulzat în vederea executării pedepsei într-un penitenciar din România, problema prejudiciului adus de acesta prin preluarea de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București a celor 224 de hectare de teren din nordul Capitalei rămâne și la această oră incertă. Valoarea acestui prejudiciu este, la rândul ei, neclară. Asta, deoarece există două hotărâri judecătorești, una din anul 2007 și alta din 2015, rămasă definitivă, care stabilesc valori diferite pentru un metru pătrat de teren din cadrul fostei Ferme Băneasa a USAMV. La toate acestea, se adaugă o a treia evaluare, făcută de Ministerul Transporturilor, la începutul anului curent. Diferențele dintre aceste evaluări și prejudiciul calculat, în 2012, de DNA în dosarul prin care Puiu Popoviciu a fost trimis în judecată, sunt cu de la 30% până la de 400% mai mari. Tot neelucidată rămâne și recuperarea acestui prejudiciu, întrucât terenurile în cauză nu au făcut obiectul unei confiscări speciale sau extinse. Asta, deoarece părți din aceste loturi au fost deja expropriate de statul român pentru construcția unor obiective de utilitate publică, dar și pentru că aici Ambasada SUA la București ocupă o suprafață de 4 hectare, pentru o perioadă de 99 de ani.
“Jurnalul Național” a descoperit noi indicii care demonstrează că Direcția Națională Anticorupție a subevaluat prejudiciul din dosarul “Băneasa Park”. Calculat, în 2012, de către procurori, la 150 de euro metrul pătrat, terenul cu pricina valora, în decembrie 2007, peste 240 de euro metrul pătrat. Aceasta a fost valoarea stabilită de o instanță de judecată, în cadrul unui proces civil ce viza 192,22 metri pătrați de teren (din cele 240 de hectare care fac obiectul acestei afaceri frauduloase), expropriate de statul român, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.
Doar statul l-a despăgubit pe Puiu
În data de 30 ianuarie 2007, Băneasa Investments SA, compania controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu, care a pus mâna pe cele 224 de hectare de teren din nordul Capitalei, aflate în administrarea USAMV pentru activități didactice specifice, a acționat în judecată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, după ce statul a decis exproprierea unei suprafețe de 192,22 metri pătrați de teren intravilan din această proprietate. Exproprierea a fost necesară, înrucât terenul în cauză se afla pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național “Fluidizarea traficului pe DN 1, între kilometrul 7 + 535 și kilomerul 11 + 938”. Proiectul a fost validat încă din septembrie 2004, când CNADNR a contractat un credit furnizor în valoare de 30 de milioane de euro în vederea asigurării resurselor financiare necesare contractului de lucrări aferente obiectivului de fluidizare a traficului rutier între Aeroportul Băneasa și Pasajul Otopeni.
Terenul de 192,22 metri pătrați deținut de Băneasa Investments SA și supus exproprierii a făcut obiectul unei hotărâri din 9 iunie 2006 a Comisiei pentru Aplicarea Legii 198/2004 a Consiliului Local al Sectorului 1. În data de 4 decembrie 2007, Tribunalul București a stabilit cuantumul despăgubirilor pe care statul român, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, trebuia să le plătească firmei Băneasa Investments SA la 160.997,153 de lei. Ceea ce însemna câte 240 de euro (la cursul din 2007) pentru fiecare dintre cei 192,22 metri pătrați din terenul vizat spre expropriere.
Citește pe Antena3.ro
Dosarul exproprierii, trimis spre rejudecare
În 11 mai 2011, când deja tărenurile din Băneasa făceau obiectul dosarului penal la DNA, Secția Civilă a Curții de Apel București a admis apelurile declarate împotriva hotărârii Tribunalului București atât de CNADNR, cât şi de SC Băneasa Investments SA, în sensul că a modificat cuantumul despăgubirilor la suma de 60.323 de euro. Ceea ce însemna 313,82 euro pe metrul pătrat. Instanța de apel a efectuat, în acest sens, o nouă expertiză și a reținut că valoarea despăgubirilor trebuia calculată prin raportare la acest preț de piață, astfel încât să fie respectate dispozițiile articolului 26 din Legea 33/1994 (Legea privind exproprierile pentru cauze de utilitate publică).
Potrivit acestui articol, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndereptățite. La calculul cuantumului despăgubiţilor, experții, precum și instanța de judecată vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobile de același fel în aceeași unitate administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză. Mai mult, în cazul exproprierii parțiale, dacă partea de imobil rămasă neexpropriată va dobândi un spor de valoare ca urmare a lucrărilor ce se vor realiza, experții, ținând seama de acest aspect, vor putea propune instanței o eventuală reducere numai a daunelor.
Procesul a ajuns, în cele din urmă, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța Supremă a decis, în 12 februarie 2013 (după ce dosarul Băneasa a fost trimis în judecată de către DNA), să caseze cauza și să o trimită spre rejudecare, la Curtea de Apel București.
Expertul Papasteri, client DNA
La rejudecare, Curtea de Apel a cerut suplimentarea probatoriului prin depunerea la dosar a unor alte acte privitoare la tranzacții cu imobile similare aflate în aceeași zonă. Interesant este și faptul că experții care au alcătuit comisia de evaluare au emis două puncte de vedere complet diferte cu privire la valoarea despăgubirilor pentru terenul expropriat. Prima opinie acredita ideea că valoarea despăgubirii trebuie să fie de 382 de euro pe metrul pătrat, în timp ce cea de-a doua opinie calcula un cuantum al despăgubirilor de 205 euro pe metrul pătrat. Întrucât opiniile experților erau diferite, a rezultat că acestea au fost determinate exclusiv de reținerea unor indici de creștere, ca urmare a evaluărilor realizate în zona în care este situat terenul și a coeficientului de utilizare a terenului. În aceste condiţii, instanța a încuviințat o obiecţiune adusă raportului de expertiză, în urma căreia experții au fost obligați să-și motiveze coeficientul negativ. Deloc surprinzător în acest caz este faptul că la această expertiză a participat și celebrul evaluator Mihai Papasteri, care a redus prejudiciul la zero în dosarul Flora și care a umflat prejudiciul în dosarul “Telepatia” și care, în cele din urmă, s-a ales cu dosar penal într-una dintre spețele ANRP instrumentate de DNA.
La 15 ianuarie 2015, Curtea de Apel București a stabilit cuantumul final al despăgubirilor aferente pentru cei 192,22 metri pătrați la suma de 177.449 de lei, adică la 220 de euro pe metrul pătrat. Potrivit deciziei instanței, “deși experții au calculat valoarea imobilului expropriat inclusiv prin raportare la data exproprierii, Curtea nu va stabili despăgubirile prin raportare la momentul exproprierii, ci raportat la momentul efectuării raportului de expertiză”. Din acest motiv, apelul CNADNR a fost respins și a admis apelul Băneasa Investments SA. Hotărârea a rămas irevocabilă, în data de 24 aprilie 2015, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Trei instanțe de judecată demontează prejudiciul calculat de procurori
Evaluarea despăgubirilor pentru cei 192,22 metri pătrați de teren ai Băneasa Investments SA, care a făcut obiectul acestui proces civil de expropriere, este extrem de importantă în economia dosarului penal care s-a finalizat cu condamnarea lui Puiu Popoviciu. Din procesul civil, rezultă nu mai puțin de cinci valori diferite ale terenului, toate superioare evaluării făcute de Direcția Națională Anticorupție. Întreaga suprafață de teren care face obiectul dosarului penal se ridică la 2.246.529 de metri pătrați, cu care USAMVB a intrat, ca aport în natură, la capitalul social, alături de alte companii ale lui Puiu Popoviciu, în SC Băneasa Investments SA. Procurorii DNA au dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice și topo-cadastrale pentru evaluarea acestor terenuri în martie 2012, stabilind în final un preț de 150 de euro pe metrul pătrat. Ceea ce înseamnă 336.979.350 de euro prejudiciu aferent strict terenului în cauză.
Cea mai apropiată estimare a valorii terenului, raportată la momentul în care a fost finalizată afacerea Băneasa, a fost stabilită de Tribunalul București, în decembrie 2007, la 240 de euro pe metrul pătrat, ceea ce însemna că, la nivelul anului 2007, valoarea celor 224 de hectare se ridica la 539.166.960 de euro.
În anul 2011, Curtea de Apel București, potrivit dosarului civil de expropriere prezentat mai sus, admisese o valoare de despăgubire de 318,82 de euro pe metrul pătrat, ceea ce reprezenta o valoare a întregii suprafețe de teren de 716.238.375,78 euro.
Experții care au lucrat la evaluarea terenului supus exproprierii evaluau, în 2013, proprietatea la 382 de euro metrul pătrat, ceea ce ar însemna că întreaga suprafață a valorat 858.174.078 de euro.
În cele din urmă, Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție au stabilit, în mod irevocabil, în 2015, că terenul valorează 220 de euro metrul pătrat, ceea ce, raportat la întreaga suprafață, înseamnă 494.236.380 de euro.
În februarie 2017, Guvernul României, cu ocazia unui nou plan de expropriere aferent proiectului de lucrări pentru rețeaua de metroul 1 Mai – Aeroportul Otopeni, evalua un metru pătrat de teren al Băneasa Investments SA la 550 de euro, ceea ce ar însemna că domeniul Băneasa valorează în prezent 1.235.590.950 de euro. Oricare dintre evaluările prezentate mai sus depășește cu de la 30% până la de patru ori valoarea prejudiciului calculat de DNA în acest dosar.
Conform legii, Ambasada SUA ar trebui să achite 11 milioane de dolari în 25 de ani
Latura civilă a acestui dosar a fost disjunsă din procesul penal și urmează să se judece, începând cu luna viitoare, la Curtea de Apel București. Ar fi foarte interesant de aflat dacă judecarea acestei laturi civile vizează și contractul de concesiune încheiat între Băneasa Investments SA și Ambasada Statelor Unite la București. Reamintim faptul că, în 15 noiembrie 2006, între Ambasada SUA și firma lui Popoviciu a fost încheiat un contract de închirere a unui teren de 40.000,83 metri pătrați din cele 224 de hectare, pe o perioadă de 99 de ani, la un preț de 8.330.000 de dolari cu tot cu TVA. Pe acest teren, Ambasada SUA și-a construit un nou sediu, în care s-a mutat începând cu anul 2011.
Conform articolului 13 din Legea nr. 51/1991, republicată, terenurile aparținând statului sau al unităților administrativ-teritoriale, destinate construirii, pot fi vândute, concesionate sau închiriate prin licitație publică. În cazul terenurilor aparținând domeniului public al statului, acestea se pot concesiona numai în vederea realizării unor construcții sau obiective de interes public. Conform rechizitoriului, trecerea terenurilor Fermei Băneasa din domeniul public al statului, în domeniul privat al statului a fost făcută ilegal.
Mai mult, la articolul 17 din aceeași lege se arată că limita minimă a prețului concesiunii se stabilește, după caz, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliilor locale, astfel încât să asigure recuperarea în 25 de ani a prețului de vânzare al terenului, în condiții de piață, la care se adaugă costul lucrărilor de infrastructură aferente.
Așa cum am arătat mai sus, în 2007, Tribunalul București a decis că un metru pătrat de teren în zona concesionată Ambasadei SUA era de 240 de euro. Valoarea de vânzare a celor 4 hectare pe care le ocupă, astăzi, Ambasada SUA se ridica atunci la 9.600.000 de euro, adică 11.000.000 de dolari. Conform legii, Ambasada SUA ar fi trebuit să plătească o concesiune care să acopere această valoare în termen de 25 de ani, ceea ce ar însemna o rată lunară de 36.700 de dolari, adică 11,01 dolari pe an pe metrul pătrat timp 25 de ani. În prezent, Ambasada plătește 7.011,8 dolari pe lună, adică 2,103 dolari pe mp pe an, timp de 99 de ani.
