Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank, pus pe făraş; Papici Lucian, Rădulescu Adrian şi Băsescu Traian, încă pe scaune!
Cele 300 de hectare cumpărate de familia Băsescu la Nana au dat prima recoltă de mătrăgună. În “Ferma preşedintelui” musteşte un ghem de acte de trafic de influenţă în care sunt implicaţi înalţi funcţionari ai statului, dar şi bancheri, notari, evaluatori. Suspiciunile privind legalitatea acordării creditului au determinat un cutremur la vârful CEC Bank, cea mai mare bancă românească al cărei acţionar este statul, prin Ministerul Finanţelor. Radu Gheţea are zilele numărate în fruntea CEC Bank, procedura administrativă de înlocuire fiind o formalitate. Premierul Victor Ponta a anunţat că Radu Gheţea nu va mai fi preşedinte al CEC, urmând ca ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, să-l “execute” pe bancherul susţinut de Traian Băsescu. Telefonul dat de la Cotroceni, în 17 octombrie, ministrului Finanţelor, pentru a-l apăra pe Gheţea, a venit la o lună după ce banca îi acordase Ioanei Băsescu un credit în condiţii avantajoase.
Senatul a cerut o comisie de verificare a activităţii CEC Bank, ceea ce deschide calea spre alte informaţii legate de “Ferma preşedintelui”. În scandal sunt antrenate şi alte persoane legate de achiziţia cu bucluc. Lucian Papici, procurorul DNA, a solicitat date despre situaţiile
juridice ale terenurilor de la fermele de cercetare de la Fundulea, transferate spre alte comune, inclusiv la Nana. Telefonul primit de la Băsescu în plin scandal politico-mediatic l-a adus pe Papici în prim-planul ghemului de interese al fermei prezidenţiale. Semnificativ, procurorul DNA evită o procedură de verificare a Inspecţiei judiciare pentru apărarea onoarei. Nici CSM nu s-a autosesizat, deşi este foarte sensibil şi rapid în reacţii la declaraţiile politicienilor şi acuzele presei.
Tactica “batista pe ţambal” o adoptă şi Palatul Cotroceni în cazul consilierului de stat Adrian Rădulescu, acuzat şi el de trafic de influenţă. El a fost misit în cumpărarea terenului, asigurându-i Ioanei Băsescu asistenţă în găsirea vânzătorului, dar şi a unui consultant pentru exploatarea “Fermei preşedintelui”.
Traian Băsescu, iniţiatorul acţiunii de cumpărare a terenurilor şi beneficiarul final al fermei, un vis devenit acum realitate, nu dă semne că ar înţelege gravitatea cazului. Într-o ţară cu democraţie adevărată, asemenea scandal ar conduce rapid la demisie. În cazul nostru, nu de onoare, căci, unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!
Conducerea Senatului a aprobat înfiinţarea unei subcomisii de anchetă privind activitatea CEC Bank, după scandalul creditului acordat fiicei preşedintelui Traian Băsescu. Decizia a fost luată cu 10 voturi “pentru”, două abţineri şi un vot “împotrivă”.
În paralel cu ancheta Senatului, activitatea managerială a preşedintelui CEC, Radu Gheţea, va fi verificată de Ministerul Finanţelor, acţionarul majoritar al băncii.
Premierul Victor Ponta a anunţat că Radu Gheţea nu va mai fi preşedintele CEC şi că îl susţine total pe ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu. “Am vorbit cu domnul ministru de Finanţe, pentru că este singurul care are competenţa de a face schimbări în conducerea CEC, şi îl susţin total să verifice foarte clar lucrurile şi să propună măsurile care se impun. O să-l mai sune domnul Băsescu să-l apere pe cel care i-a dat credit, dar domnul Chiţoiu nu e aşa uşor impresionabil, am totală încredere că ştie să-şi facă treaba”, a spus Ponta.
Premierul a ţinut să precizeze că CEC este o bancă al cărei capital este sută la sută proprietatea statului, iar ministrul de Finanţe are dreptul să examineze activitatea preşedintelui acesteia, în AGA şi în Consiliul director. Vicepremierul Chiţoiu a declarat recent că preşedintele Băsescu a intervenit telefonic pentru a-l nu-l schimba pe Gheţea de la conducerea băncii, la trei săptămâni după ce Ioana Băsescu a luat un credit record de la CEC.
Contract special pentru Ioana Băsescu
Regulile băncii au fost modificate în favoarea Ioanei Băsescu, fiica şefului statului devenind beneficiara unui credit preferenţial aprobat în timp record, cu 60% mai mare decât plafonul aplicat de CEC unui român de rând şi, nu în ultimul rând, la o dobândă mai mică. Potrivit contractului de împrumut, cererea de finanţare a fost depusă pe 30 august, a fost aprobată în 6 septembrie, iar contractul de creditare s-a încheiat pe 9 septembrie 2013. Un record de şase zile lucrătoare în care fiica preşedintelui a intrat deja în posesia a 4,6 milioane de lei.
Ioana Băsescu a plătit pe terenul de la Nana suma de 5.844.846 de lei din care 4.600.000 de lei reprezintă creditul CEC. În raportul evaluatorului, terenul achiziţionat de fiica preşedintelui valorează cu aproape 25% mai mult, adică 7.215.390 lei. O astfel de evaluare aproape că aruncă în derizoriu suma de 4,6 milioane de lei pe care Ioana Băsescu a primit-o drept credit. Atât de valoros a fost terenul cumpărat, încât CEC Bank nici nu a mai avut nevoie de alte granţii în afară de ipoteca pusă pe acesta. Pe de altă parte, este de neînţeles cum de Bertola Fioravante administratorul Berfige SRL de la care Ioana Băsescu a achiziţionat terenul, nu a ştiut valoarea proprietăţilor pe care le vinde sau de ce a făcut o reducere de aproape 25% la preţul pe care ar fi putut să îl obţină potrivit evaluatorului.
Şi dobânda la care a fost primit creditul este mai mică decât cea standard afişată pe site-ul băncii pentru acest tip de împrumut şi se calculează după formula aplicată celor care iau creditul “Prima casă”.
Papici a verificat terenul
Oamenii preşedintelui şi-au adus contribuţia la visul lui Traian Băsescu de a deveni fermier. Potrivit unui document prezentat de Antena 3, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a trimis Ministerului Public, Parchetului, dar şi procurorului şef secţie Lucian Papici, un document cu informaţii despre mai multe fonduri funciare din România. Printre ele se află şi Comisia locală de fond funciar Nana, localitatea în care familia Băsescu a devenit proprietară. Documentul emis de ANRP vine ca răspuns la o adresă a procurorului Lucian Papici din martie anul acesta, care a fost poate interesat să afle cum stau lucrurile la Nana.
Deşi se află în centrul uriaşului scandal al fermei prezidenţiale de la Nana, Papici a anunţat că nu va cere Consiliului Superior al Magistraturii un punct de vedere asupra integrităţii lui profesionale. El a declarat unei publicaţii de casă, EVZ, că nu va apela la această modalitate deoarece nu crede că politicienii pot fi sanctionaţi pentru declaraţiile lor. Punctul lui de vedere surprinde, mai ales că Alina Ghica anunţa prin aceeaşi gazdă amabilă disponibilitatea CSM de a lua în lucru o asemenea cerere. Discreţia lui Papici, foarte vocal în spaţiul public în alte situaţii, arată că procurorul DNA evită investigaţia inspecţiei judiciare, care ar trebui să analizeze implicarea lui în ancheta privind terenurile agricole din comuna Nana.
Adrian Rădulescu, de la Controceni la Nana
După verificarea terenului, a intrat pe fir consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu, care a intermediat tranzacţia. Rădulescu a fost numit consilier al preşedintelui Traian Băsescu la 1 aprilie 2013 şi a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii în perioada guvernului Boc. Consilierul prezidenţial a fost văzut de mai multe ori în comună umblând să cumpere pământ. “N-am fost în timpul programului, am fost în timpul liber. Ioana a vrut să cumpere un teren şi am consiliat. L-am văzut, e foarte bun”, a spus Adrian Rădulescu într-o intervenţie telefonică la Antena 3.
Averea familiei Băsescu
În iunie 2002, Jurnalul Naţional publica o anchetă cu titlul: “Averea lui Traian nu se regăseşte în câştigurile lui legale” în care se detaliau afacerile cu terenuri ale lui Traian Băsescu, pe atunci primar general al Capitalei. Pe 9 august 2000, Băsescu şi omul de afaceri Costel Căşuneanu, cunoscut drept “regele asfaltului”, cumpărau câte 3.700 mp lângă Grădina Zoologică din Bucureşti cu 13 dolari/mp, deşi preţul pieţei era de aproape 25 de ori mai mare. După doi ani, Băsescu a vândut terenul, cumpărătoarea fiind o concitadină a lui Căşuneanu, unele surse arătând atunci că aceasta era chiar cumnata “regelui asfaltului”. Cu banii obţinuţi din această afacere, Băsescu a cumpărat o vilă din Otopeni, pe care trei săptămâni mai târziu a donat-o fiicei sale, Ioana, doar pentru a putea cere şi obţine casa din Mihăileanu de la Primăria Capitalei, al cărei şef era. După aceea, numele Ioanei Băsescu a mai apărut în alte afaceri imobiliare, fiind notarul care legaliza vânzarea tuturor apartamentelor construite de Popoviciu, şi notarul agreat şi impus de BRD cumpărătorilor de locuinţe prin programul “Prima casă”.
Nici fiica cea mică a preşedintelui nu o duce rău. Elena Băsescu a strâns jumătate de milion de euro din darul de la nunta sa, potrivit declaraţiei de avere depusă la Parlamentul European.
EBA este obişnuită cu luxul. Dacă la 25 de ani mezina preşedintelui îşi cumpăra un Range Rover Sport Edition, cu 80.000 de euro cash, recent şi-a achiziţionat un Mercedes ML 350 Bluetec, în valoare de circa 100.000 de euro. La Bruxelles, Elena Băsescu se deplasează cu un Mercedes CLK în valoare de 60.000 de euro.
_______________________
Documente (format PDF)
Contract de ipotecă imobiliară încheiat între CEC Bank şi Ioana Băsescu
Contract de vânzare-cumpărare încheiat întra S.C. BERFIGE S.R.L şi Ioana Băsescu