x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete FERMA PREŞEDINTELUI. Cuscrul Bebe Ionescu, legături în "Dosarul Bancherilor" şi, ce ghinion, cu vânzătorul din Monaco

FERMA PREŞEDINTELUI. Cuscrul Bebe Ionescu, legături în "Dosarul Bancherilor" şi, ce ghinion, cu vânzătorul din Monaco

de Dan Constantin    |    Vali Blanaru    |    19 Noi 2013   •   20:27
FERMA PREŞEDINTELUI. Cuscrul Bebe Ionescu, legături în "Dosarul Bancherilor" şi, ce ghinion, cu vânzătorul din Monaco

Lanţul suspiciunilor din jurul “Fermei preşedintelui” de la Nana are două verigi care pun familia Băsescu în situaţii extrem de sensibile. Ele pleacă chiar de la cuscrul lui Traian Băsescu, Bebe Ionescu, tatăl deja celebrului Syda, soţ al Elenei Băsescu. Pe numele lui adevărat Gheorghe Ionescu, multitudinea de relaţii sociale, funcţii şi conexiuni l-au transformat pe modestul inginer de la secţia de prototipuri de la un institut de construcţii de maşini din Bucureşti într-un personaj care a devenit cheia administrării cu succes a marilor companii din România. Palmaresul lui greu de egalat este strâns legat de PD, PDL, de Traian Băsescu şi Adriean Videanu. Director executiv al privatizărilor în FPS, director general la Asirom, tocmai vândut lui Ioan Nicolae, membru în consiliile de administraţie la Petrom, BCR, Eximbank; legat prin acţionariate cu afacerile familiei Videanu şi Raoul Doicescu, Bebe Ionescu are conexiuni funcţionale cu nucleul oamenilor de afaceri care au format consorţiul Luxten şi AEM Timişoara. Fondatorul acestor afaceri, gestionate şi de un general SRI, este Zoltan Boszormeny, un milionar cu rezidenţă în  Monaco. Pură coincidenţă sau ghinion pentru Băsescu, el locuieşte cu aceeaşi adresă în principat cu vânzătorii terenului de la Nana!

Ce îl leagă de “Ferma preşedintelui”, mai mult decât o solidaritate conjugată pentru marea familie Băsescu, în care a intrat? Fericirea bunicului Băsescu a fost împlinită de succesul în afaceri al Ioanei, cu mai puţin noroc în dragoste, dar compensat de investiţiile imobiliare cu mare randament. Terenul de la Nana deschide conexiuni spre câteva persoane din cercul de cunoştinţe al multilateralului Bebe Ionescu. Prima legătură sulfuroasă este cercetată de aproape un an de anchetatorii de la DIICOT, care au instrumentat dosarul mamut al fraudelor bancare de la BRD. Gruparea Creştin-Locic de criminalitate economico-financiară a spoliat banca de 85 milioane de euro prin manevre oneroase cu creditele luate cu ajutorul Cabinetului notarial al Liubei Alexandrescu. Notăriţa autentifica pe bandă rulantă contracte şi garanţii false pentru care, în bancă, punea o vorbă bună şi martorul Bebe Ionescu. Doamna Liuba este şi notarul agreat al firmei Berfige SRL, “amabilul” vânzător al terenurilor pe care se constituie visul agricol al lui Băsescu Traian când va scăpa de povara de la Cotroceni.

Istorii vechi
Luxten a devenit un imperiu al luminii din cenuşa unei vechi fabrici comuniste. La începutul anilor ’90, a venit pe cai albi salvatorul fabricii care aducea din Germania de Est două linii pentru producerea de corpuri de iluminat. Investitorul se numea Zoltan Boszormenyi, personaj cu o biografie tumultoasă. Presa care se ocupă de istoria serviciilor secrete pune în circulaţie o poveste despre un disident maghiar “fabricat” de Securitate, cu sarcina de a fi livrat în Occident. Scriitor de talent, tânărul supărat pe comunism ajunge în Canada, via Iugoslavia şi lagărul de tranzit din Austria. Acolo se înşurubează, dar nu mai vrea să răspundă la comenzile ofiţerului din centrală, care îşi acoperă eşecul operaţiunii prin finanţarea falsă a agentului. De iridenţa maghiară se ocupa un ofiţer numit Victor Marcu. Aceleaşi surse amintesc de scandalul din Securitate de care Marcu scapă uşurat la Revoluţie. Dar din Canada vine un investitor numit Zoltan Boszormenyi, împreună cu frumoasa lui soţie Smaranda. El devine acţionar principal la Luxten, cumpără şi AEM Timişoara. Marcu, ajuns general şi adjunct al lui Măgureanu la SRI, îşi pierde postul după un conflict intern dar nu ajunge pe drumuri, ci la Luxten. Fostul disident ajunge rapid milionar, când în 2003 vinde acţiunile şi se retrage în Monaco, unde se dedică scrisului şi sprijinirii literaţilor maghiari. Dar la AEM este numit administrator Bebe Ionescu, “steaua” economiei româneşti, care intrase şi el, împreună cu afaceriştii de succes, în “Clubul Monaco”, unde îşi petrece concediile.
În micuţul stat, toţi se calcă pe bătături dar Boszormenyi, fostul proprietar de la Luxten, era posibil chibiţ la partidele de table încinse de Videanu şi administratorul de la Luxten – AEM Timişoara. Cred că putea să afle şi cum se dezvolta tânăra Elena Băsescu, al cărei prim serviciu a fost la Luxten. Patronii îşi privesc angajaţii ca pe copiii lor, mai ales când se numesc Băsescu, primarul care a dat iluminatul Bucureştiului firmei Luxten până la calendele greceşti.
Pe acolo, printre bogătaşii planetei se învârt şi cei din familia Bertola, vecini cu Boszormenyi. Clanul Bertola aflase de România ca de un El Dorado. Au plantat câteva afaceri prin Timişoara, mandatate de avocatul Aurel Ţuică, şi prin firma Berfige, plantată în Pantelimon, o cunoaşte pe Liuba Alexandrescu, notăriţa care rezolvă tot. Aşa se închide un lanţ de interese care are ca placă turnantă pe “don Bebe”, martor şi în “Dosarul bancherilor”.

Creditul ipotecar luat de Ioana Băsescu pentru “ferma preşedintelui” a ridicat o serie de întrebări la care caută răspunsuri trei insituţii ale statului, cu atribuţii diferite. După ce Ministerul Finanţelor a anunţat că analizează schimbarea modului de administrare a CEC Bank şi evaluează activitatea conducerii băncii, iar Senatul a votat pentru constituirea unie comisii de către Comisia pentru buget-finanţe care să ancheteze activitatea CEC Bank, premierul Victor Ponta a anunţat o a doua comisie parlamentară de anchetă, de data aceasta pentru “cazul Călăraşi”. 

Gheţea şi Chiţoiu, chemaţi la Senat
Revenind la creditul ipotecar luat de Ioana Băsescu pentru “ferma preşedintelui”, o serie de întrebări aşteaptă încă răspunsul băncii. De ce s-a depăşit cu 60% plafonul de creditare standard pentru împumutul ipotecar? De ce Consiliului Director al CEC a aprobat în timp record, de numai 6 zile lucrătoare, acest împrumut? De ce banca nu a cerut şi alte garanţii suplimentare în afară de terenul pentru achiziţia căruia a fost acordat creditul? De ce s-a schimbat modul de calcul al dobânzii pentru creditul Ioanei Băsescu? Câte astfel de împrumuturi cu excepţie de la regulile băncii au fost acordate altor persoane?
Până acum, reprezentanţii CEC Bank au evitat să răspundă întrebărilor presei şi să clarifice aceste aspecte. Preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, va fi audiat pe 9 decembrie la comisia senatorială privind activitatea CEC Bank. În aceeaşi zi, la comisie a fost invitat şi ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, cel care a declarat că a fost sunat de preşedintele Băsescu pentru a nu-l schimba din funcţie pe Radu Gheţea.
Membrii comisiei au stabilit ca în data de 10 decembrie să fie audiaţi prim-vicepreşedintele CEC, Andrei Stamatian, precum şi membri ai Consiliului de Administraţie al CEC Bank. Dacă nici aceştia nu oferă clarificări suficiente, la audieri vor fi chemaţi şi directorii unor sucursale din cadrul CEC.
Până în data de 9 decembrie, reprezentanţii băncii trebuie să trimită comisiei o listă cu toate creditelor acordate în condiţii speciale, începând cu anul 2011. Senatorul Sorin Bota (PSD) a cerut ca CEC să pună la dispoziţie normele bancare aprobate de BNR în baza cărora lucrează CEC şi acordă credite. Banca va trebui să transmită o listă, începând cu anul 2011, cu creditele speciale acordate în afara politicii normale de creditare. Bota a explicat că este vorba despre acele credite care se acordă, ca orice afacere a unei bănci, în condiţii speciale, “când decide directorul de sucursală din judeţ sau preşedintele din centrală, în baza competenţelor pe care le au, acordarea unor credite, şi a sumei maxime pe care o pot acorda”.
Preşedintele Comisiei care anchetează activitatea CEC, Cosmin Nicula (PSD), a declarat că membrii comisiei pot propune Biroului Permanent, la final, schimbarea preşedintelui CEC Bank, în urma concluziilor anchetei. Nicula a precizat, despre schimbarea preşedintelui CEC în urma acestei anchete parlamentare, că membrii comisiei pot doar să facă o propunere către Biroul Permanent. “Mai departe, plenul Senatului şi Ministerul de Finanţe au acest atribut de schimbare a conducerii CEC”, a spus el.
Plenul Senatului a aprobat luni seară, cu 102 voturi pentru, 13 împotrivă şi cinci abţineri, iniţierea unei anchete parlamentare privind activitatea CEC Bank SA de către Comisia pentru buget-finanţe.
Scopul şi obiectivele anchetei sunt “clarificarea aspectelor privind conformitatea activităţii CEC Bank SA cu regulile din Statutul şi regulamentele proprii, precum şi în raport cu reglementările de supraveghere şi prudenţialitate”. Concluziile comisiei vor fi cuprinse într-un raport ce va fi prezentat Biroului Permanent până la data de 18 decembrie.

Comisie pentru “cazul Călăraşi”
Premierul Victor Ponta a anunţat că a discutat cu liderii grupurilor parlamentare pentru înfiinţarea unei comisii de anchetă în “cazul Călăraşi”, deoarece comisia de la Senat are o altă misiune, respectiv analiza activităţii CEC Bank. “Mi-au spus liderii de grup PSD, şi de la PNL, şi de la PC că lucrează la formarea unei comisii comune. (...) Liderii de grup vor să propună o comisie a Camerei Deputaţilor şi Senatului care să ancheteze activitatea tuturor acelor persoane angajate în instituţiile publice legată de afacerea de la Călăraşi”, a spus Ponta.
El a precizat că acea comisie de la Senat se ocupă strict de activitatea CEC. “E altă prevedere regulamentară, este doar la Senat, este doar la Comisia de buget-finanţe şi are ca obiect o singură problemă: modul în care CEC, bancă integral de stat, a respectat legile”, a adăugat Ponta.


Încrengătura care musteşte sub ferma preşedintelui

×