Adunarea creditorilor Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) de la Drobeta Turnu-Severin a aprobat luni seară planul de disponibilizări întocmit de administratorul special. Din cei aproximativ 2.400 de salariţi vor fi disponibilizaţi 2.045, urmând ca Fabrica de Apă Grea să fie închisă până pe 30 septembrie, iar o mare parte din ea va ajunge la fier vechi. Odată cu dispariţia unităţii şi a platformei industriale din jurul ei, oraşul se pregăteşte de ceea ce este mai rău. Şomajul să explodeze.
Potrivit documentului pre zentat de firma de insolvenţă Tudor &Asociaţii, 1.525 de angajaţi vor fi disponibilizaţi începând cu 1 octombrie 2015, iar alţi 520, în etapa a doua, începând cu data de 31 martie 2016. Disponibilizații ar urma să primească indemnizație de șomaj, plăţi compensatorii (în funcţie de vechime, până la şapte salarii) și venit de completare. Pro blema este că la ora aceasta regia nu are niciun ban şi nu poate acorda plăţile compensatorii, iar în ceea ce priveşte veniturile de completare, pe care le va plăti statul, ele vor fi achitate doar pentru un număr de 1.800 de persoane, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 36/2013, care reglementează acest aspect.
Pentru restul se va aştepta o soluţie de la Bu cureşti. Apă grea pentru 25 de ani. Ce facem după? La sfârşitul lunii iunie, regia avea pe stoc o cantitate importantă de apă grea, în valoare de aproape 323 milioane de lei, ea fiind suficientă pentru func ţiona rea reactoarelor de la Cer navodă pentru următorii 25 de ani şi în varianta în care sar construi Unităţile 3 şi 4. Cum con struirea celor două unităţi este pusă de ani în șir sub semnul întrebării, şansele de realizare fiind din ce în ce mai mici, stocul de apă grea este suficient până la expirarea duratei de viaţă a Unităţilor 1 şi 2. În cazul în care România va construi totuşi toate cele patru grupuri, după 25 de ani vom fi nevoiţi să importăm apa grea, pentru că o nouă fabrică nu vom mai fi în stare să construim. La ce costuri, vom vedea!
Necompetitivi la export
În aceste condiţii, de la sfârşitul lunii iunie, statul nu mai cumpără apa, iar cum export nu se face, Fabrica de Apă Grea nu-şi mai are rostul. Ultimele exporturi sau făcut în 2003, în China, Coreea de Sud şi SUA. Atunci, fabrica producea apa grea cu un preţ de 1.200 lei/ kg, fiind competitivă pe plan extern. Între timp, jaful sistematic la care a fost supusă regia a umflat preţul la 2.700 lei/kg, în condiţiile în care pe piaţa internaţională preţul este undeva la jumătate, ne-a declarat Alexandru Tănase, liderul de sindicat de la Romag Termo.
Conservarea va însemna tăiere la fier vechi
Din fabrică urmează să fie păstrată doar o singură instalaţie necesară distilării şi purificării, din când în când, a apei din stoc. Oficial, restul va intra în conservare, dar în Drobeta TurnuSeverin toată lumea ştie că va ajunge la fier vechi. Tot la fier vechi va ajunge şi cea mai mare parte a termocentralei Halânga, care deserveşte regia şi oraşul, dacă nu chiar toată unitatea, pentru că Primăria vrea să construiască o centrală nouă pe gaz pentru nevoile orașului. Autorităţile locale ar vrea să utilizeze o parte din echipamente în alte scopuri, cum ar fi la construirea unui incinerator cu plasă care să transforme reziduurile de la termocentrală în materiale de construcţii, dar nu este nimic concret.
Cine va gestiona stocul
Dacă transformarea în fier vechi a marii platforme indus-triale este o chestiune de timp, acum autorităţile se confruntă cu o nouă problemă. Cine să preia stocul de apă grea, a cărui gestionare, în siguranţă, costă aproximativ 12 milioane de euro pe an. Societatea Nuclearelec-trica nu vrea să-l preia, iar regia RATEN de la Piteşti se codeşte, susţin surse din cadrul RAAN.
Au furat de au rupt. S-au comandat lucrări care nu erau necesare, s-au umflat preţurile de achiziţie de 4-5 ori, iar în final lucrările nici nu au mai fost finalizate. De exemplu, la termocentrala Halânga s-a contractat o lucrare cu 53 de milioane de lei, în final s-au plătit 412 milioane de lei, iar lucrările sunt abandonate.
Rodin Traicu, deputat, fost director general al RAAN
Regia a intrat în insolvenţă în septembrie 2013, cu datorii de circa 150 de milioane de euro, la care s-au adăugat încă 15 milioane în anul 2014. Potrivit ultimului raport al firmei de insolvenţă prezentat creditorilor luni, până la sfârşitul lunii iunie, compania a acumulat datorii în valoare de 311.982.135 de lei către furnizori şi bugetul de stat. Cea mai mare datorie este către Complexul Energetic Oltenia, aceasta depăşind suma de 128 de milioane de lei.
RAAN este singurul producător din România şi din Europa de apă grea. În lume, principalii producători sunt în Canada, Argentina şi India. Fabrica de apă grea a fost o componentă vitală a programului nuclear civil românesc conceput de Nicolae Ceauşescu, și s-a înfiinţat prin Decretul nr. 400 din anul 1979, dar proiectul de execuţie a fost aprobat abia în 1990. Fabrica a fost cel mai mare producător de apă grea din lume, aceasta având şi cea mai mare concentraţie de uz nuclear (99,78%). Apa grea este moderatorul şi agentul termic primar de care are nevoie Centrala Nucleară de la Cernavodă pentru a funcţiona. La început, fabrica avea 4.500 de angajaţi.
„Jaful a început odată cu numirea lui Săceanu Constantin în funcţia de director la RAAN de către Varujan Vosganian, care era ministrul Economiei. El a explodat în timpul mandatului lui Adriean Videanu la Economie, acesta aducându-l în fruntea regiei pe Olaru Adrian”
Alexandru Tănase, lider sindical RAAN