Justiția românească a decis să șteargă cu buretele faptul că tot justiția românească l-a declarat pe Traian Băsescu, definitiv, turnător la Securitatea comunistă și a dispus, ieri, ca statul român să-i plătească, retroactiv, începând cu luna martie a anului 2022, pensiile speciale de fost președinte al României, până în prezent. Plățile fuseseră sistate de Administrația Prezidențială, deoarece, la acel moment, legislația în vigoare excepta de la beneficiile oferite foștilor șefi de stat turnătorii dovediți la Securitate.
Legea care prevedea această interdicție a fost declarată neconstituțională, de către CCR, în iulie 2025, însă motivarea deciziei a fost publicată în Monitorul Oficial al României abia în august 2025. Practic, legea nu mai operează de cinci luni, însă în cazul lui Băsescu se face o nouă excepție, fiind „despăgubit” pentru 40 de luni, chiar dacă în cazul a 35 dintre ele legea interzicea plata pensiei speciale.
Contrar practicii unitare a instanțelor, Curtea de Apel București a dispus, ieri, să admită cererea lui Traian Băsescu prin care a chemat în judecată Administrația Prezidențială pentru că, în primăvara anului 2022, i-a sistat plata indemnizației egală cu 75% din valoarea salariului președintelui României în exercițiu, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a declarat pe Băsescu, în mod definitiv, că a turnat la Securitate sub numele de cod „Petrov”.
„Admite cererea. Anulează Ordinul nr. 55/2022 şi adresa SG 6462/26.05.2022. Obligă pârâta (Administrația Prezidențială - n.red.) să plătească reclamantului (Traian Băsescu - n.red.) suma de 754.234,84 lei reprezentând indemnizaţia lunară netă acordată persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român aferentă perioadei 23.03.2022- 31.07.2025. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 17.648 lei. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal”, se arată în minuta hotărârii pronunțate, ieri, de Curtea de Apel București.
Decizia Curţii Constituţionale operează din 1 august 2025
Instanța de fond a anulat, astfel, cu de la sine putere, efectele Legii 243/2021 pentru modificarea articolului 1 alineat 3 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, care au operat în deplinătatea forțelor până în data de 1 august 2025, când a fost publicată în Monitorul Oficial al României motivarea deciziei Curții Constituționale prin care această lege a fost declarată neconstituțională.
„Jurnalul” a dezvăluit, zilele trecute, că Băsescu, odată ce va reuși să-și recupereze și pensia specială de la Administrația Prezidențială, ar urma să pună mâna, lunar, pe câte 18.720 de lei, reprezentând 75% din suma de 24.960 de lei pe care o încasează președintele României în funcție.
De altfel, surse avocațiale au declarat că Traian Băsescu nu dorea să recupereze pensia specială doar în viitor, ci intenționa să pună mâna pe toată suma ce i-ar fi revenit, dacă nu ar fi intervenit modificarea legislativă ce l-a „vitregit” de acești bani. În acest caz, este vorba despre indemnizația pe 40 de luni, până în prezent, în care Băsescu nu a mai primit indemnizația în cauză, ceea ce înseamnă aproximativ 748.800 de lei.
În discuție se putea afla, cel mult, pensia pe ultimele 5 luni
Lucru care, iată, Curtea de Apel București a consimțit. În ciuda faptului că, așa cum am precizat mai sus, legea care obliga statul român să-i ridice lui Băsescu beneficiile de fost președinte s-a aflat în vigoare până în data de 1 august 2025. Decizia CCR a fost pronunțată în 1 iulie 2025, dar a fost publicată în 1 august 2025, iar, conform Constituției, deciziile Curții sunt definitive și general obligatorii de la data publicării lor și produc efecte numai pentru viitor.
Instanța de fond a folosit decizia CCR pentru a produce în beneficiul lui Băsescu și efecte pentru trecut, „decontându-i”, practic, pensiile speciale neplătite pentru toată perioada, inclusiv pentru perioada în care legea se afla în vigoare. În realitate, Băsescu ar fi trebuit să beneficieze, cel mult, de restituirea plăților începând cu 1 august 2025.
Judecătorii nici nu au așteptat ca CCR să se pronunțe pe excepțiile ridicate în acest dosar
De altfel, atitudinea Curții de Apel București este complet diferită de cea a Judecătoriei Sectorului 1, care judecă o altă cerere identică a lui Traian Băsescu în procesul în care a chemat în fața instanței Regia Autonomă - Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), cerând anularea notificării RA-APPS nr. 2237 din data de 28 martie 2022 de evacuare a fostei familii prezidențiale din vila de protocol a statului situată în strada Nikolai Gogol, unde „Petrov” își stabilise reședința după ce a plecat de la Palatul Cotroceni, dar și dintr-un apartament amplasat într-un bloc de pe strada Mihai Eminescu, unde își stabilise un birou de lucru.
În această speță judecătorul a respins repunerea cauzei pe rol, menținând suspendarea judecării acesteia, până la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepțiilor de neconstituționalitate care fac obiectul Dosarului nr. 2125D/2024 aflat pe rolul Curții Constituționale și care sunt exact aceleași excepții ridicate de Băsescu și în litigiul împotriva Administrației Prezidențiale.
În acest context reamintim că, în vara anului trecut, Curtea Constituțională a admis exact aceleași excepții de constituționalitate ca și cele ridicate în procesele contra RA-APPS și Administrației Prezidențiale, dar într-un proces contra Serviciului de Protecție și Pază, prin care i-au fost retrase paza, mașina și aghiotantul. CCR a desființat, în acest caz, legea de modificare a Legii 406/2001 și a declarat neconstituțională exceptarea turnătorilor la Securitate de la beneficiul drepturilor de fost președinte al României.
Prin aceste procese, Băsescu vrea să-și recupereze vila de protocol pe viață de la stat, biroul de lucru pe viață de la stat, pază, mașină și aghionant pe viață de la SPP și o pensie specială pe viață egală cu 75% din indemnizația lunară încasată de președintele României în funcție.


