Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nicușor Dan face „jocul” ONG-urilor #rezist și, forțând Constituția și prerogativele funcției prezidențiale, blochează, în parte, decretele de eliberare din funcție prin pensionare ale unora dintre judecătorii care au primit, deja, „undă verde” din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Surse judiciare dezvăluie că, după data de 9 decembrie 2025, când a fost aruncat pe piață controversatul film Recorder, în care se fac acuzații (respinse de sistemul judiciar, la nivel oficial), printre altele, că schimbarea judecătorilor din completele în care se judecă dosare penale ar conduce la împlinirea termenelor de prescripție, președintele României, Nicușor Dan, ar fi inventat o nouă condiție pentru a da curs cererilor de eliberare din funcție prin pensionare. Este vorba strict despre cereri de eliberare din funcție prin pensionare soluționate cu hotărâri de admitere ale Secției pentru Judecători de la Consiliul Superior al Magistraturii.
După data de 9 decembrie 2025, Nicușor Dan a emis astfel de decrete de pensionare în cinci zile calendaristice diferite. Mai exact, în datele de 15 decembrie 2025, 23 decembrie 2025, 29 și 30 ianuarie 2026, precum și în 12 februarie 2026. Nicușor Dan a eliberat, în această perioadă, din funcție, prin pensionare, 33 de judecători, dintre care cinci care formulaseră cereri la CSM și primiseră decizii favorabile înainte de aruncarea în spațiul public a filmului „Recorder”.
În acest timp, în ședințele Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din datele de 25 noiembrie 2025, 28 noiembrie 2025, 11 decembrie 2025, 18 decembrie 2025, 23 decembrie 2025, 15 ianuarie 2026, 21 ianuarie 2026, 5 februarie 2026 și 11 februarie 2026, CSM a emis hotărâri de aprobare și de trimitere la președintele României a cererilor de eliberare din funcție prin pensionare ale unui număr total de 43 de judecători.
Surse judiciare arată că Nicușor Dan amână semnarea unor astfel de decrete de pensionare formulate de judecătorii de la secțiile penale ale judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel fără nicio justificare oficială. Neoficial, președintele ar dispune, neconstituțional, un proces de verificare a activității judecătorilor în cauză, mai exact pentru a vedea dacă aceștia au pe rol cauze penale în care au urma să intervină termenul prescripției răspunderii penale.
Aceleași surse arată că, într-un caz al unui magistrat față de care Secția pentru Judecători de la CSM a pronunțat o hotărâre favorabilă și care ar fi trebuit să iasă la pensie începând cu data de 1 februarie 2026, decretul nu a fost emis, chiar dacă alți magistrați judecători pentru care CSM s-a exprimat tot favorabil, în aceeași zi, au deja decretele semnate.
Legislația în vigoare nu prevede un asemenea criteriu
În acest context, Administrația Prezidențială ar fi solicitat Consiliului Superior al Magistraturii informații cu privire la eventualele dosare penale aflate pe rolul completului din care face parte judecătorul respectiv. Această atitudine neconstituțională nu are bază legală.
Articolul 211, alineat 1, din Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor prevede că „judecătorii, procurorii (…), indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror (…) se pot pensiona la cerere și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”. Așadar, cerința legală a judecătorului este cea de 25 de ani vechime în funcțiile în care a profesat.
Articolul 214 din aceeași lege prevede că „nu beneficiază de pensia de serviciu judecătorii și procurorii care au fost condamnați definitiv prin s-a dispus în cazul lor amânarea aplicării pedepsei pentru o infracțiune de corupție, de serviciu sau cu intenție săvârșită înainte de eliberarea din funcție, nici cei față de care s-a dispus definitiv excluderea din magistratură”.
Alte condiții legale pentru respingerea unei cereri de eliberare din funcție prin pensionare a unui magistrat nu există. Președintele României poate doar să ia act de hotărârea CSM și să emită decretul de eliberare din funcție. Este întreaga și singura prerogativă a șefului statului în această materie.
Potrivit articolului 40, alineat 1, litera „a” din Legea 305/2022 privind CSM, Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii propun președintelui României numirea și eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor, iar potrivit articolului 100 din Constituție, în exercitarea atribuțiilor sale, președintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența decretului.
Efectul, contrar celui previzionat
Prin amânarea semnării unor decrete de pensionare, pe motiv că judecătorul de penal ar putea avea pe rol dosare în care ar exista riscul intervenirii termenului de prescripție a răspunderii penale, președintele nu doar că își depășește grav atribuțiile, dar acțiunea se poate solda cu efectul contrar așteptărilor lui Nicușor Dan, ducând la blocarea cursului acestor procese penale.
Repartizarea și evidența dosarelor unui judecător țin exclusiv de organizarea internă a instanțelor de judecată. Mai mult, în cazurile respective, magistrații au motivate hotărârile pronunțate și, conform surselor citate, se află în concediu, în așteptarea emiterii decretului de pensionare.
O astfel de practică prezidențială nu face altceva decât să blocheze activitatea instanțelor judecătorești, întrucât alți judecători nu pot prelua de la magistratul a cărui pensionare este amânată dosarele. Președintele României nu are dreptul de a efectua verificări cu privire la situația profesională și la legalitatea cererii de pensionare, acestea fiind exclusiv atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii. Dacă o face, președintele încalcă prevederile legale și constituționale.
Sursele citate arată că există o diferență flagrantă de tratament între judecătorii din penal și cei de la alte materii când este vorba despre decretele de eliberare din funcție prin pensionare semnate de către Nicușor Dan după data de 9 decembrie 2025.
Problema este că, odată ce CSM a dat undă verde, judecătorii propuși la pensionare nu mai participă efectiv la activitatea completelor de judecată, însă nici colegii lor nu pot interveni pentru a redistribui cauzele către alți magistrați. Efectul este exact contrariul celui urmărit de Nicușor Dan, adică se generează întârzieri și mai mari în soluționarea dosarelor penale.
Cum arată raportul dintre cererile CSM și actele emise de președinte, din decembrie 2025 până în februarie 2026
Evoluția decretelor prezidentiale de eliberare din funcție prin pensionare, raportată la evidența hotărârilor pozitive ale CSM, este mai mult decât edificatoare.
La 25 noiembrie 2025, Secția pentru Judecători de la CSM a avizat favorabil și a solicitat președintelui României eliberarea din funcție prin pensionare a trei judecători: Maria Gabriela Maghiar (Tribunalul Brașov), Hadrian Lupean (Tribunalul Alba) și Alina Cioflan (Curtea de Apel Craiova). Dintre aceștia, Hadrian Lupean nu a primit decretul de pensionare. Ceilalți doi au primit decretele în 15, respectiv 23 decembrie 2025.
În ședința din 23 decembrie 2025, Secția pentru judecători de la CSM a aprobat cererile de eliberare din funcție prin pensionare a patru judecători. Trei au primit decretele de pensionare, eliberate la 30 ianuarie 2026, însă al patrulea – Daniela Elena Ghercă, de la Curtea de Apel Iași – nu.
Mai departe, Secția pentru Judecători de la CSM a aprobat, în ședința din data de 15 ianuarie 2026, transmiterea către președintele României a decretelor de eliberare din funcție prin pensionare în ceea ce privea șase judecători. Patru dintre ei au fost pensionați prin decrete semnate de Nicușor Dan în 30 ianuarie 2026, însă doi nu. Aceștia sunt Claudiu Marius Gurlui, judecător de penal și de cameră preliminară a Tribunalul Bistrița-Năsăud, și Gheorghe Constantin, judecător de penal la Tribunalul Gorj.
La data de 27 ianuarie 2026, Secția pentru Judecători de la CSM a mai avizat favorabil cererile de pensionare a altor 6 judecători. Doar unul singur a primit decretul de pensionare, semnat de Nicușor Dan la 12 februarie 2026. Ceilalți – Doru Benescu și Luminița Benescu, împreună cu Anica Ioan și Alina Liliana Savin (toți judecători la Curtea de Apel Galați) și Monica Feneșan (judecătoare la Judecătoria Cluj-Napoca), nu.
În continuare, la 5 februarie 2026, Secția pentru Judecători de la CSM a mai înaintat Administrației Prezidențiale cinci cereri de pensionare a unor judecători. Pentru doi, au fost emise decretele la 12 februarie 2026. Ceilalți trei – Alin Florin Doica (Tribunalul Cluj), Simona Mihai (Judecătoria Cluj) și Anton Cristian David (Judecătoria Mangalia) – mai au de așteptat.
De asemenea, Nicușor Dan este restant și cu decretele aferente celor nouă cereri aprobate de CSM la 11 februarie 2025, privind eliberarea din funcție prin pensionare a judecătorilor Mirela Vișan (Înalta Curte de Casație și Justiție), Cosmin Florin Preda (Curtea de Apel București), Marius Cristian Ispas (Curtea de Apel București), Mihaela Iuliana Savu (Curtea de Apel Craiova), Sorina Ciobotaru (Curtea de Apel București, detașată la Inspecția Judiciară), Alexandrina Mariana Cucu (Tribunalul București), Cornelia Filimon (Tribunalul Hunedoara), Cristina Putere (Tribunalul Prahova) și Paula Vasilica Pătrașcu (Judecătoria Sectorului 1 București).
Nicușor Dan s-a mai jucat cu aceste prerogative și în vara anului trecut
Nu este pentru prima dată când Nicușor Dan intră în conflict cu legislația și cu prevederile constituționale, refuzând să semneze decrete de eliberare din funcție prin pensionare a magistraților. Reamintim că fosta conducere a CSM a intrat în conflict cu președintele Nicușor Dan imediat după preluarea acestuia din urmă a mandatului, după ce zeci de cereri de pensionare zăceau, efectiv, în sertare la Palatul Cotroceni.
CSM nu excludea, la acel moment, să se ajungă chiar la sesizarea Curții Constituționale cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între CSM (ca parte a puterii judecătorești) și președintele României (ca parte a puterii executive), generat de refuzul acestuia din urmă de a semna decretele de pensionare ale judecătorilor și procurorilor. „E greu de înțeles pentru mine. Efectiv, nu îmi dau seama, pentru că este clar că oamenii își doresc să plece. Ce facem? Îi sancționăm pe respectivii oameni prin nesemnarea decretului? Demersurile noastre de până acum au fost la nivel de a ne interesa zilnic și de a încerca să avem un dialog, la nivel de aparat tehnic”, acuza judecătoarea Elena Costache.
La finalul verii, însă, Nicușor Dan pare să se fi trezit brusc și a semnat toate decretele restante.
Citește pe Antena3.ro
