Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Nu voi grația, în timpul mandatului meu, vreun politician condamnat pentru corupție”, promitea Klaus Iohannis, în toamna anului 2014, în calitate de candidat la Președinția României. Din 1 ianuarie 2015 și până în zilele noastre, Iohannis nu doar că s-a ținut de această promisiune, dar nu a emis nici măcar un singur decret de grațiere individuală, indiferent dacă persoanele care au solicitat acest act de clemență au fost condamnate la închisoare pentru fapte de corupție sau pentru alt gen de infracțiuni.
Mai mult, președintele nu a grațiat pe nimeni nici după ce, la finalul lunii mai a anului 2019, a reușit să-și treacă prin votul popular celebrul referendum pentru Justiție, validat de cei care l-au votat și care cuprindea și interzicerea grațierii infracțiunilor de corupție. Ceea ce, automat, ar fi lăsat posibilitatea grațierii unor infracțiuni care nu sunt de corupție. Însă nici cu această plasă de siguranță, președintele României nu a dat dovadă de vreun act de clemență, nici măcar în decursul celui de-al doilea mandat.
Ministerul Justiție a emis zeci de avize, în fiecare an
Iar cererile de grațiere au existat cu duiumul, fapt certificat de rapoartele anuale publicate de Ministerul Justiției, în legătură cu activitățile desfășurate de această instituție guvernamentală, care avizează, consultativ, soluționarea cererilor de grațiere individuală înaintate fie direct de Administrația Prezidențială, fie prin intermediul Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Spre exemplu, în 2023, Ministerul Justiției a emis 36 de avize consultative pentru soluționarea cererilor de grațiere individuală, la solicitarea Administrației Naționale a Penitenciarelor. În 2022, Ministerul Justiției a emis 53 de astfel de avize consultative, la solicitarea Administrației Prezidențiale. În 2021 au existat nu mai puțin de 75 de astfel de avize consultative. În primul mandat al lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, Ministerul Justiției a emis 95 de avize în 2016, 66 de avize în 2017, 20 de avize în anul 2018 și 30 de avize în anul 2019.
Președintele poate grația chiar și din oficiu
Legea nr. 546/2002 privind grațierea și procedura acordării grațierii prevede, în cuprinsul articolului 2, că grațierea poate fi acordată individual, prin decret al președintelui României, potrivit articolului 94 litera „d” din Constituția României. De asemenea, grațierea individuală se acordă la cerere sau din oficiu, numai după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare.
Potrivit actului normativ citat, cererea de graţiere individuală, împreună cu actele anexate, se adresează preşedintelui României şi poate fi făcută atât de persoana condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acesteia, cât și de soţul persoanei condamnate, ascendenţii, descendenţii, fraţii, surorile ori copiii acestora, precum şi de aceleaşi rude ale soţului persoanei condamnate.
La cererea de graţiere se anexează, în copie legalizată, hotărârea definitivă de condamnare, certificatul de cazier judiciar şi, după caz, acte de stare civilă, certificate medicale, rapoarte de anchetă socială şi alte acte pe care solicitantul le consideră necesare în susţinerea cererii sale.
Aceeași lege stabilește că, „în vederea exercitării prerogativei de graţiere, Preşedintele României poate solicita, atunci când socoteşte necesar, avize consultative de la Ministerul Justiţiei, care este obligat să le înainteze în termen de 30 de zile de la data solicitării”. De asemenea, atunci când consideră necesar, preşedintele României poate solicita informaţii organelor administraţiei publice locale, conducătorului locului de detenţie, organelor judecătoreşti şi ale parchetelor, organelor de poliţie şi altor instituţii publice, precum şi comandantului unităţii, pentru condamnaţii militari.
Pot fi iertate și amenzile penale
Prin decret prezidențial, se pot grația una sau chiar mai multe pedepse. Grațierea individuală se acordă numai pentru pedepse privative de libertate, însă dispozițiile legii în cauză se aplică în mod corespunzător și sancțiunilor cu închisoarea contravențională.
Procedura interzice grațierea pedepselor deja executate, a pedepselor a căror executare nu a început din cauza sustragerii condamnatului de la executare, în cazul condamnărilor cu suspendarea executări pedepsei, a pedepselor complementare și asupra măsurilor accesorii. Graţierea individuală nu are efect asupra laturii civile şi asupra măsurilor administrative pronunţate într-o cauză penală.
În cazul respingerii cererii de graţiere, actul de respingere trebuie să fie comunicat persoanei care a introdus cererea, în termen de 30 de zile de la data adoptării deciziei de către preşedintele României. Graţierea individuală poate fi refuzată de beneficiarul ei atunci când cererea a fost făcută de altă persoană. Această prevedere nu se aplică în cazul condamnatului minor.
Între 1991 și 2014 au fost emise 162 de decrete de grațiere, de care au beneficiat aproape 2.000 de condamnați
Primul decret de grațiere individuală, aflat în baza de date legislativă a Parlamentului României, după 1989, are numărul 125 și a fost emis de Ion Iliescu în data de 29 decembrie 1991. Ultimul decret de grațiere individuală publicat în Monitorul Oficial al României are numărul 672 și a fost emis, la data de 17 noiembrie 2014, de Traian Băsescu. Din acel moment, nu a mai fost emis, în România, vreun decret de grațiere.
Din decembrie 1991 și până în noiembrie 2014, președinții României Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu au emis 162 de decrete de grațiere individuală, prin intermediul cărora nu mai puțin de 1.858 de persoane condamnate la închisoare cu executare sau la amendă penală au beneficiat de acte de clemență, potrivit legii citate mai sus și Constituției.
Ion Iliescu - 847 de acte de clemență
Astfel, în anul 1991 a fost emis un singur decret de grațiere, semnat de Ion Iliescu, în urma căruia a fost grațiată o persoană.
În anul 1992, președintele Ion Iliescu a semnat 5 decrete de grațiere individuală, în urma cărora au fost grațiate 76 de persoane. Ulterior, în anul 1993, Ion Iliescu a emis, pentru 64 de persoane condamnate, nu mai puțin de 8 de decrete de grațiere individuală. De asemenea, în cursul anului 1994, același președinte Ion Iliescu a decretat, în opt de rânduri, grațierea individuală a 87 de persoane condamnate. În ultimul an al primului său mandat constituțional, 1996, Ion Iliescu a mai emis zece decrete de grațiere individuală a 171 de persoane condamnate.
În cel de-al doilea mandat constituțional, Ion Iliescu a semnat, în anul 2001, nouă mandate prin care au fost grațiate individual 147 de persoane condamnate. În 2022, Ion Iliescu a grațiat 38 de persoane, prin 7 decrete. În anul 2003, Iliescu a semnat zece decrete de grațiere individuală de care au beneficiat 70 de persoane iar, în ultimul an al celui de-al doilea mandat la Palatul Cotroceni, acesta a mai emis șase decrete de grațiere individuală, pentru 109 persoane condamnate.
Emil Constantinescu a eliberat 971 de persoane
Președintele Emil Constantinescu a emis cele mai multe decrete de grațiere individuală și a arătat clemență față de 971 de persoane. Astfel, în 1997 au fost emise zece decrete de grațiere individuală pentru 144 de persoane condamnate.
În anul 1998, președintele României a emis 14 decrete, prin intermediul cărora au fost grațiate individual 194 de persoane.
Alte 20 de decrete au fost emise în anul 1999 și au vizat grațierea individuală a 292 de persoane condamnate.
În ultimul an al singurului mandat al președintelui Emil Constantinescu la Palatul Cotroceni, au fost emise 14 decrete prin care au fost grațiate individual nu mai puțin de 147 de persoane.
Până și Băsescu a semnat pentru 40 de persoane
Traian Băsescu s-a dovedit a fi mult mai puțin clement decât ceilalți președinți, emițând, în cei zece ani de mandate petrecuți la Palatul Cotroceni, doar 35 de decrete, prin care, în total, au fost grațiate 40 de persoane condamnate.
În 2005, Băsescu a emis trei decrete și a grațiat trei condamnați. În 2006 a emis șapte decrete prin care au fost grațiate 12 persoane. În 2007, Băsescu a mai grațiat patru persoane prin emiterea tot atâtor decrete. În 2008, Traian Băsescu a emis alte șapte decrete de grațiere individuală, vizând grațierea a 7 persoane. Anul 2009 s-a dovedit mai abundent din acest punct de vedere, existând zece decrete prin care au fost grațiate zece persoane.
În anii 2010, 2011, 2012 și 2013, Traian Băsescu nu a mai emis nici măcar un singur decret de grațiere individuală. Iar în ultimul an petrecut la Palatul Cotroceni, respectiv anul 2014, acesta a emis patru decrete prin care a grațiat individual patru persoane.
