Secţia de Procurori a CSM a decis, ieri, ca Laura Codruţa Kovesi să îşi continue activitatea ca procuror cu funcţie de execuţie în cadrul Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT, structură de la care aceasta provine, încă dinaintea preluării, în 2006, a primului mandat de procuror general al României. Câteva ore mai târziu, Augustin Lazăr, procuror general, a emis un ordin prin care a delegat-o pe Kovesi ca procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului General. Practic, de fiecare dată când Laura Kovesi a epuizat, la termen sau prin revocare, vreun mandate la vârful Parchetelor, DIICOT Sibiu a reprezentat pentru aceasta doar trambulina pentru propulsarea într-o nouă funcție importantă în sistemul judiciar. Ce urmează? Lazăr caută o funcție cu adevărat importantă pentru fosta șefă a DNA, în ciuda faptului că aceasta a fost revocată tocmai ca urmare a activităților întreprinse în funcțiile importante deținute.
Ziua de ieri reprezintă o etapă intermediară pentru cariera profesională a Laurei Codruţa Kovesi, după ce, la începutul acestei săptămâni, a fost revocată din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Atât Secţia de Procurori din cadrul CSM, cât şi Secţia de Procurori în Materie Disciplinară a aceluiaşi for au luat în discuţie două lucrări care o privesc în mod direct pe fosta şefă a DNA. Prima entitate a hotărât, pentru scurtă vreme, viitorul loc de muncă al Laurei Kovesi, şedinţă la care a participat inclusiv ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, omul care a făcut posibilă demiterea acesteia de la vârful parchetului anticorupţie. Astfel, Secţia de Procurori a hotărât ca Laura Codruţa Kovesi să-şi continue activitatea ca procuror, începând cu data emiterii decretului de revocare din funcţia de conducere de la DNA, respectiv din 9 iulie, la DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu.
Revenire succesivă la Sibiu
Kovesi provine de la DIICOT Sibiu. Procuror din anul 1995, fosta şefă a DNA a fost delegată în funcţia de procuror-şef al Biroului Teritorial Sibiu în perioada 1 ianuarie 2006 – 29 iunie 2006, când a fost numită definitiv pe post până în 2 octombrie 2006. Ulterior, la propunerea fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei, Laura Kovesi a fost numită de către Traian Băsescu în funcţia de procuror general al României. După primul mandat la şefia parchetelor, Kovesi a fost reînvestită procuror general, în anul 2009, la propunerea fostului ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu, în ciuda avizului negativ emis de CSM.
După încheierea şi a celui de-al doilea mandat ca procuror general, Laura Kovesi s-a întors ca procuror la DIICOT Sibiu. Pe hârtie. Deoarece, la scurt timp, CSM a aprobat detaşarea ei în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, pe o perioadă de trei ani. În urma negocierilor mai mult sau mai puţin subterane care au avut loc după alegerile parlamentare din toamna anului 2012, detaşarea lui Kovesi la MAE a încetat, prin Hotărâre a CSM, în 16 mai 2013, revenind, tot pe hârtie, la DIICOT Sibu, pentru ca, imediat, să fie propusă de către Victor Ponta la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, propunere avizată favorabil de Secţia de Procurori de la CSM şi finalizată prin decret prezidenţial semnat de Traian Băsescu.
Salariu de patru ori mai mic decât la DNA
Biroul Teritorial Sibiu al DIICOT funcţionează, în prezent, cu patru procurori. Dintre care un procuror-şef de birou, în persoana lui Cristian Sorin Dinu, care ocupă funcţia prin delegare, acesta din urmă avându-i în subordine pe procurorii Viorica Maria Sebeşan, Simona Enache şi Gheorghe Petru Sava.
Era greu de crezut, mai ales având în vedere istoricul folosirii DIICOT Sibiu ca şi trambulină pentru propulsarea în funcţii-cheie de la vârful parchetelor, că Laura Kovesi ar fi “făcut mulţi purici” aici. Salariul lunar pe care Kovesi l-a încasat în calitate de procuror-şef al DNA depăşea 22.000 de lei lunar, în timp ce un procuror DIICOT la Sibiu câştigă lunar 8.651 de lei, de aproape patru ori mai puţin.
Pe de altă parte, activitatea desfăşurată de DIICOT Sibiu este mult mai puţin ofertantă decât dosarele instrumentate de DNA, sub conducerea lui Kovesi. Anul acesta, Biroul Teritorial Sibiu al DIICOT s-a evidenţiat, în plan mediatic, cu reţinerea şi arestarea unui pedofil, acuzat că încerca să racoleze minori cu ajutorul paginii de socializare Facebook. La sfârşitul anului trecut, tot DIICOT Sibiu a capturat un alt pedofil, care racola minori din cadrul centrelor de plasament. Alte acţiuni ale parchetului la care “a lucrat” pentru câteva ore Kovesi s-au axat pe prinderea unor traficanţi de droguri, care vindeau cocaină sau cannabis în cantităţi de la 50 la 100 de grame. În 2017, aceeaşi structură a demarat o anchetă privind evaziunea fiscală, prin intermediul unor companii de tip fantomă şi a unor reţele off-shore, cu un prejudiciu de peste 16 milioane de lei.
Manevra prin care Lazăr vrea să o impună pe Kovesi într-o funcție importantă
Procurorul general, Augustin Lazăr, care ar fi dorit-o pe Kovesi în subordinea sa, în calitate de consilier, a declarat, ieri, la CSM, că „procurorii care îşi încheie activitatea la DNA de regulă îşi continuă activitatea în cadrul Ministerului Public, folosindu-şi experienţa pe care au dobândit-o la DNA. Este foarte posibil să ne gândim la o activitate care să fie bună şi care să aducă un plus Ministerului Public cu experienţa câştigată la DNA. Urmează să vedem în perioada următoare”, a avertizat Lazăr.
În doar câteva ore, ameninţarea lui Lazăr a fost transpusă în practică. Procurorul general a emis Ordinul1412, prin care a dispus delegarea acesteia în funcţia de procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu data de 11 iulie 2018. Aici, Laura Codruţa Kovesi va avea atribuţii privind implementarea la nivelul Ministerului Public a Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru perioada 2016-2020.
De aici, până la următoarea mișcare de repunere a fostei șefe a DNA într-o poziție de forță în Parchet, mai rămâne un singur pas. Este posibil, dacă nu chiar previzibil ca, în eventualitatea intrării în vigoare a noii Legi 304/2004, prin care se înfiinţează, în subordinea Parchetului General, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, fosta şefă a DNA să conducă această structură. Conform prevederilor din noua lege, funcţia se ocupă prin concurs, susţinut în faţa Plenului CSM, iar candidaţii trebuie să aibă o vechime în procuratură de minimum 18 ani şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar definitiv, în ultimii trei ani. Deocamdată, legea se află la reexaminare la Curtea Constituţională.
Tot ieri, Secţia de Procurori în Materie Disciplinară de la CSM ar fi trebui să se pronunţe cu privire la ancheta disciplinară instrumentată de Inspecţia Judiciară împotriva Laurei Kovesi, pronunţare amânată deja de două ori. Ei bine, pronunţarea a fost amânată pentru a treia oară, pentru data de 25 iulie.