Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fără niciun amendament admis, proiectul a fost, de data aceasta adoptat, în condiţiile în care, la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor, lucrurile au fost grăbite. Practic, în mai puţin de 24 de ore de la primirea propunerii legislative, aceasta a fost şi analizată, de asemenea s-a analizat un singur amendament depus, care a fost imediat respins, a fost întocmit raportul de admitere, a fost înaintat Plenului şi a fost votat de majoritatea parlamentară, cu mici excepţii. Acelaşi lucru s-a întâmplat, tot la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, cu pachetul de legi privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, atunci când, după un telefon primit „de sus”, abuzul în serviciu a rămas fără prag, iar SRI a fost reintrodus în dosarele penale. Astfel, după promulgarea acestei ultime legi de către preşedinte, în România, orice caricatură sau banc cu tentă politică poate fi incriminat penal, iar pedeapsa este de la 6 luni la 3 ani de puşcărie.
Modalitatea de adoptare a unui nou proiect de lege care vizează Codul penal, sub pretextul implementării unei directive europene, pare să se repete, în Parlamentul României, după ce aleşii au dat „proba” modului în care se poate legifera, odată cu adoptarea pachetului de legi privind Codul penal şi Codul de procedură penală, prin care abuzul în serviciu a rămas fără prag valoric, iar serviciile secrete au fost reintroduse în dosarele procurorilor.
„Jurnalul” a dezvăluit, luna trecută, că Guvernul Ciolacu, la iniţiativa Ministerului Justiţiei, condus de Alina Gorghiu, a adoptat un proiect de lege, pe care l-a transmis Parlamentului, pentru vot, proiect de lege care vizează modificarea articolului 369 din Codul penal. Este vorba despre articolul care incriminează ca infracţiune incitarea la ură, violenţă sau discriminare pe anumite criterii, unde Guvernul a considerat necesar să introducă şi criteriul opiniei sau apartenenţei politice, averea, originea socială sau vârsta.
Prima dată, proiectul de lege a ajuns pe masa Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, fiind înregistrată aici la data de 21 august 2023, în plină vacanţă parlamentară, Executivul cerând şi obţinând dezbaterea legii în procedură de urgenţă. Lucrurile au mers cu o rapiditate demnă de o cauză mai bună, întrucât, după ce Consiliul Legislativ a remis un aviz favorabil, sec, fără niciun fel de comentarii, Comisia Juridică din Senat a finalizat raportul în data de 5 septembrie.
Nu contează împrejurările, contează sancţionarea
Comisia raportoare şi-a însuşit, complet, punctul de vedere al Guvernului Ciolacu, reţinând că „incitarea publicului la violenţă, ură sau discriminare, pe motiv că o persoană sau un grup de persoane face parte din anumite categorii de persoane, definite pe anumite criterii, va constitui infracţiunea de incitare la violenţă, ură sau discriminare, fără nicio altă conotaţie”.
Potrivit documentului citat, Codul penal nu va mai lua în considerare poziţia subiectivă a făptuitorului faţă de criteriul categoriei de persoane din care se consideră că face parte victima. „Nu are relevanţă, la stabilirea existenţei infracţiunii, motivul pentru care făptuitorul, raportându-se la acea categorie de persoane considerate aparţinătoare, incită la violenţă, ură sau discriminare. Persoanele sau categoriile de persoane trebuie protejate la fel prin lege, indiferent de motivele care declanşează acţiunea agresivă, infracţională a făptuitorului, indiferent de valorile personale ale acestuia prin filtrul cărora se raportează la posibilele victime”, este justificată, din punct de vedere juridico-politic, necesitatea existenţei unei astfel de prevederi în Codul penal.
Surpriza de la Senat. Legea a picat, pentru că nu s-a făcut cvorum
Astfel, în 5 septembrie 2023, Comisia Juridică a „examinat proiectul de lege” şi, „în urma dezbaterilor”, a hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente.
În aceeaşi zi, legea a fost introdusă pe ordinea de zi a Senatului, pentru a fi supusă votului, Rezultatul, însă, a fost unul neaşteptat. Legea a picat. În sala de Plen au fost prezenţi doar 92 de senatori, dintr-un total de 136, din care 62 au votat pentru adoptarea legii, 10 au votat împotrivă, 19 s-au abţinut, iar un senator prezent nu a votat deloc.
Absenţa a 44 de senatori de la serviciu a făcut ca legea, organică, să nu întrunească numărul de voturi necesare de două treimi. Trebuiau, practic, 91 de voturi pentru. Interesant este că, din sală, la momentul votului, nu s-a aflat nici măcar un singur senator UDMR.
De la PSD, au existat 39 de voturi pentru, însă a existat şi un senator care a votat împotrivă. Este vorba despre Gabriela Creţu. De la PNL au fost 22 de voturi pentru, dar şi unul împotrivă, exercitat de Florin Cîţu. Cei nouă senatori AUR prezenţi au votat, în bloc, împotrivă. În schimb, cei 17 USR-işti prezenţi au ales să se abţină. UDMR, aşa cum am precizat anterior, a lipsit de la dezbateri. Iar din grupul neafiliaţilor, doar trei aleşi şi-au exercitat votul. Ion Dragoş Popescu a votat pentru, Diana Șoşoacă a votat împotrivă, iar Claudiu Marinel Mureşan s-a abţinut.
Procedură sumară, la Camera Deputaţilor. Proiectul a trecut de vot săptămâna aceasta
Viteza cu care a acţionat Senatul în legătură cu acest proiect a fost depăşită, practic, de evenimentele petrecute la Camera Deputaţilor, în special în Comisia Juridică, la conducerea căreia se află deputata PSD Laura Vicol (FOTO).
Concret, în 12 septembrie, adică în această săptămână, legea picată la Senat a fost înregistrată la Camera Deputaţilor, care a fost şi forul decizional, fiind imediat transmisă Comisiei Juridice, de Disciplină şi Imunităţi, pentru depunerea de amendamente şi pentru redactarea raportului final. Termenul pentru depunerea amendamentelor a fost stabilit pentru… aceeaşi zi de 12 septembrie.
Comisia Juridică primise, însă, un termen pentru depunerea raportului final pentru data de 27 septembrie. Numai că, ce să vezi, raportul a fost adoptat la doar o zi de la primirea legii, pe 13 septembrie 2023. Iar dezbaterile au fost sumare, în sensul că, în urma discuţiilor, „membrii Comisiei Juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună Plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege”.
Interesant este că, la forma propusă de Guvern, a existat un singur amendament, care şi acela a fost respins. Astfel, deputata USR Maoan Murariu a formulat un amendament, în sensul scoaterii de pe lista incriminărilor prevăzute la articolul modificat din Codul penal, a incitării la violenţă, ură sau discriminare pe criteriul opiniei politice sau a apartenenţei politice. Nici măcar pe această deputată nu a „luat-o de ochi” faptul că, pe aceeaşi listă, se află criteriile averii sau originii sociale.
În aceeaşi zi de 13 septembrie 2023, legea a ajuns în Plenul Camerei Deputaţilor, unde a fost… adoptată. Dintr-un total de 268 de deputaţi, 187 au votat pentru, 62 au votat împotrivă, iar 19 parlamentari s-au abţinut. De la PSD, 92 au votat pentru, iar Daniel Ghiţă a votat împotrivă. De la PNL, 66 de deputaţi au votat pentru, iar doi împotrivă (Gheorghe Pecingină şi Dan Vîlceanu). De la USR, toţi cei 34 de deputaţi prezenţi au votat împotrivă. La fel au făcut şi cei 23 de deputaţi AUR prezenţi.
În schimb, dacă, la Senat, UDMR a absentat, la Cameră cei 16 deputaţi prezenţi au votat pentru adoptarea acestei legi. Și cei 12 deputaţi ai Minorităţilor Naţionale au votat pentru. Iar, de la neafiliaţi, trei deputaţi au votat pentru, cinci au votat împotrivă, iar alţi 16 s-au abţinut, majoritatea de la formaţiunea lui Ludovic Orban.
Povestea a plecat de la o directivă europeană. România a sulplimentat criteriile, deschizând Cutia Pandorei
Luna trecută, ziarul nostru a dezvăluit că, în 2021, Guvernul României a decis să transpună o directivă europeană, printr-un proiect de lege în care a inserat, pe lângă criteriile de rasă, culoare, religie sau etnie, și opinia sau apartenența politică. Însă, pentru a deveni penală o incitare pe aceste criterii, a fost introdusă condiția ca incitatorul să considere public că persoana la care se adresează este inferioară, tocmai din cauza acestor criterii. Anul acesta, Comisia Europeană a revenit cu o scrisoare către România, cerând să elimine condiția cauzei de inferioritate din lege. Iar Executivul, prin Ministerul Justiției, condus de Alina Gorghiu (FOTO), a inițiat un nou proiect de lege. Această nouă formă va putea pedepsi cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani orice „incitare la violență, ură sau discriminare” pe criteriul opiniei sau apartenenței politice. Astfel, o caricatură, un pamflet sau un banc politic riscă să fie incriminate penal.
Mai exact, în ședința din 8 august 2023, Guvernul României a adoptat un proiect de lege pentru modificarea articolului 69 din Codul penal, sub motivul punerii legislației naționale în acord cu prevederile Deciziei-Cadru 2008/963/JAI a Consiliului European privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal. Consiliul Europei a transmis, în 19 aprilie 2023, României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere a acestei directive, document prin intermediul căruia se comunică faptul că, după examinarea normelor de transpunere, s-a ajuns la concluzia că țara noastră nu și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau conform articolului 1, alineat 1, litera „a” din respectiva Decizie-Cadru.
Una a impus Uniunea Europeană, alta am implementat noi
La 14 ani de la emiterea directivei cu pricina, Parlamentul României a votat Legea 170/2022, lege inițiată, cu un an înainte de Guvernul de la București, care a arătat, în expunerea de motive, că trebuia transpus respectivul articol al directivei.
Interesant este că directiva transpusă nu conținea decât în mică măsură criteriile pe care legiuitorul de la București a înțeles, atunci, să le treacă în Codul penal ca fapte de incitare la ură, violență sau discriminare. Astfel, în articolul 1 din directivă, se prevedea ce anume infracţiuni de natură rasistă și xenofobă avea în vedere Consiliul European, atrăgând atenția că „fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că faptele menționate în continuare, săvârșite cu intenție, sunt pedepsibile”. Iar la litera „a”, sunt înșirate faptele, respectiv: „instigarea publică la violență sau ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui asemenea grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”.
Ei bine, Guvernul României a stabilit, iar Parlamentul a aprobat extinderea definirii criteriilor care pot intra sub incidența penală, ca instigare la violență, ură sau discriminare. Articolul 369 din Codul penal, modificat prin Legea 170/2022, sună în felul următor: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane, definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie sau apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/ SIDA, considerate cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Comisia a cerut eliminarea cauzei de inferioritate
Legea a fost, atunci, atacată la Curtea Constituțională atât de către Avocatul Poporului, cât și de către grupul parlamentar al USR, aceștia din urmă fiind nemulțumiți de faptul că a fost introdusă în acest articol incriminarea incitării la ură pe criterii de opinie sau apartenență politic. CCR a respins, la 28 aprilie 2022, ambele contestații, iar legea a fost promulgată de către Klaus Iohannis în data de 30 iunie 2022.
În 19 aprilie 2023, însă, Consiliul European a adoptat un set de măsuri privind cauzele de încălcare a dreptului UE în domeniul justiției. Consiliul susține că România a introdus în legislația penală o condiție suplimentară față de directivă pentru sancționarea faptei de incitare, și anume condiția ca (,) criteriile de discriminare enumerate în cuprinsul articolului din Codul penal ar trebui să fie considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte. Consiliul consideră că acest aspect „reprezintă o cerință suplimentară, neprevăzută în Decizia-Cadru, care limitează domeniul de aplicare a acestei dispoziții, ceea ce duce la o transpunere incorectă a articolului 1, alineat 1, litera «a» din Decizia-Cadru”.
Ministerul Justiției, sub semnătura Alinei Gorghiu, s-a „executat” imediat și a scris un nou proiect de lege, pentru a răspunde fără echivoc exigențelor C.E. Ce a ieșit este greu de cuantificat. Astfel, potrivit proiectului de lege, adoptat de Guvern în ședința din 18 august 2023, transmis Parlamentului spre adoptare, dispare condiția „considerării de către făptuitor drept cauze de inferioritate a unei persoane în raport cu celelalte”. Însă rămân, integral, criteriile stabilite prin Legea 170/2022 pentru incriminarea incitării la violență, ură și discriminare.
