Confidenţial. 6 iulie 2007. Monica Macovei a făcut o vizită la ambasadă ca să-şi vadă vechii colaboratori.
În cursul vizitei, ea şi-a spus părerea despre eforturile guvernului în lupta împotriva corupţiei, despre presupusele tentative de a slăbi puterea DNA, despre redirecţionarea fondurilor publice către interese private, despre utilizarea fondurilor anticorupţie de la UE şi alţi donatori pentru a promova mai degrabă imaginea guvernului decât să combată corupţia. Macovei a spus: "scopul pare să fie crearea unei Agenţii Naţionale de Integritate ineficiente care nu ar ameninţa reţeua tradiţională de interese politice şi de afaceri". Ea a fost sceptică în ceea ce priveşte independenţa Curţii Constituţionale, notând că judecătorii din vechea gardă au luat decizii dezgustătoare printre care şi cea în urma căreia dosarul lui Ion Iliescu a fost reluat.
Într-o întâlnire pe care a avut-o la ambasadă pe 29 iunie, fostul ministru Monica Macovei, care a părăsit România la 1 iulie pentru a lucra ca şi consilier anticorupţie, plătit de Marea Britanie, pentru prim-ministrul Macedoniei, a rezumat situaţia din România ca "not going well". Adică, nu e bună. Cea mai mare îngrijorare a ei priveşte Direcţia Naţională Anticorupţie, şi anume dacă această instituţie va rămâne aşa cum este. Macovei a spus că intenţia guvernului este să-i schimbe pe procurorii de seamă şi a confirmat faptul că ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a cerut Comisiei Europene ca în raportul de monitorizare din 27 iunie să înlăture orice apreciere la adresa DNA. Totuşi, Macovei era sceptică în ceea ce priveşte Consiliul Superior al Magistraturii, se îndoia că acesta va elabora un raport imparţial asupra activităţii DNA, spunând că "se pot face aranjamente" pentru a-l susţine pe Chiuariu în încercarea acestuia de a-l demite pe Doru Ţuluş, procuror cheie.
Macovei a spus că ea s-a întâlnit cu fostul ministru al Justiţiei Cristian Diaconescu pe 27 iunie şi a raportat oficialilor ambasadei că acesta din urmă a confirmat faptul că Viorel Hrebenciuc şi liberalii "plănuiesc să distrugă DNA în timpul suspendării de o lună a preşedintelui Băsescu".
Macovei a mai precizat că liberalii intenţionează să înlăture conducerea DNA prin a uni această instituţie cu Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT), instituţie în care Macovei nu are încredere. Ea a caracterizat DNA ca fiind imparţial din punct de vedere politic, spunând că au fost puşi sub acuzare anul trecut mai mulţi membri ai partidului de guvernământ decât ai oricărui alt partid.
Macovei a spus că ea a pus deoparte 1,6 milioane de euro din fonduri europene în 2006 pentru campania anticorupţie a Ministerului Justiţiei şi a menţionat că "Chiuariu va redirecţiona aceste fonduri pentru a-şi întări în schimb propria imagine", pentru că ministerul a renegociat cu partenerii campaniei schimbarea obiectivelor acesteia.
Macovei a spus că ea a descoperit numeroase acţiuni ciudate în timp ce era membru în cabinetul Tăriceanu şi a dat câteva exemple.
În februarie 2007, Guvernul României a suspendat legea insolvenţei pentru 28 de companii, salvându-le pe acestea de la faliment şi oferindu-le ajutor de stat administratorilor pe care Macovei îi vede mai degrabă potriviţi pentru a face obiectul unor investigaţii judiciare".
Ea a mai spus că s-a opus guvernului când acesta a stabilit redeschiderea magazinelor duty-free la graniţele non-UE spunând că: "acestea fac numai contrabandă şi nu au un scop legitim".
O altă acţiune a guvernului pe care Macovei a pus-o la îndolaiă a fost conduita acestuia în timpul suspendării preşedintelui Băsescu. Ea a dat ca exemplu oficialilor ambasadei faptul că, atunci când discutau despre legea achiziţiilor publice din 2006, colegii ei de guvern "voiau numai contracte directe".
Ea a mai menţionat că exista o lege specială legată de achiziţiile militare care era mai permisivă în adaptarea specificaţiilor pentru anumite companii. A precizat că a trebuit să intervină de trei ori legat de un astfel de contract militar pentru că era evident că "specificaţiile erau scrise pentru a direcţiona fondurile către o anumită companie". Macovei s-a arătat suspicioasă şi faţă de Romtehnica despre care a spus că: "ar trebui să dispară" din moment ce "totul trece prin ea".
În ceea ce priveşte Curtea Constituţională, Macovei avea reticenţe totale, chiar dacă aceasta a decis în favoarea ei şi a preşedintelui Băsescu. Pe lângă cazul lui Ion Iliescu prin care s-a decis retrimiterea dosarului la procurorii civili care trebuiau să reia ancheta de la capăt, Macovei a mai spus şi că decizia Curţii de a acorda foştilor miniştri privilegii similare cu cele ale celor în funcţie nu are un temei constituţional şi nu se regăseşte nici în reglementările CEDO. Această decizie avea legătură cu dosarul Năstase, în care Curtea Constituţională a admis pe 5 iulie că foştii miniştrii beneficiază de aceleaşi privilegii ca cei în funcţie, investigaţia asupra lui Adrian Năstase trebuind astfel aprobată de camera Deputaţilor, se arată în nota oficialior americani.
Macovei a spus americanilor că "trebuie să lucreze în altă parte" pentru că are prea mulţi duşmani în România pentru că avea o agendă anticorupţie agresivă. Ea le-a mai zis că ea a respins oferta lui Băsescu de a-i fi consilier pe probleme de anticorupţie, dar şi pe aceea de a intra în Partidul Democrat.
La final, oficialii americani au trimis o notă ambasadei SUA din Macedonia: "Monica Macovei este un contact al ambasadei de la Bucureşti de mult timp şi a fost unul dintre cei mai populari oficiali din România, deşi foarte contestată de alţi oficiali. Mai mult decât oricare alt oficial român, Macovei a fost creditată ca pavând cu succes drumul României spre integrarea în UE, în luna ianuarie". Americanii au mai considerat că ea va fi un consilier de nădejde al guvernului macedonean în ceea ce priveşte reformele anticorupţie. "Sperăm ca vocea ei să fie auzită în continuare în România, cât timp va lucra la Skopje".
Citiţi toate articolele Wkileaks România - Jurnalul Naţional