Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nicușor Dan și-a exprimat, în mai multe rânduri, nemulțumirea față de actuala conducere a PÎCCJ și a DNA, motiv pentru care „astrele” s-au aliniat conform voinței prezidențiale. Nici Alex Mihai Florența, nici Marius Voineag nu mai candidează pentru încă un mandat la șefia instituțiilor, optând pentru funcții de adjuncți la Parchetul General și la DIICOT. În schimb, poziția de procuror general este vânată de celebrul Bogdan Pîrlog, procuror militar participant la protestele ilegale din 10 august 2018 din Piața Victoriei și conducător de ONG #rezist primit în Comitetul lui Bolojan pentru „măcelărirea” legilor justiției. Pîrlog este și sancționat disciplinar de către CSM pentru că a nesocotit un ordin scris emis de procurorul ierarhic superior. Dar acest aspect nu-l împiedică să candideze, deoarece, în cazul funcției vizate, legea nu prevede obligația de a nu fi fost sancționat disciplinar. Atât de mult își dorește Pîrlog să fie șef, încât candidează și la șefia DIICOT. Tot la Parchetul General candidează și șefa DNA Iași, care a dat în judecată DNA, cerând leafă ca la EPPO. Iar la conducerea DNA candidează, printre alții, procurorul Viorel Cerbu, specializat pe „paradirea” judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Pohta” ce-a poftit Nicușor Dan a fost, ieri, îndeplinită. Alex Mihai Florența și Marius Voineag nu mai candidează pentru un al doilea mandat la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv a Direcției Naționale Anticorupție. Cei doi nu și-au depus candidaturile la procedura de selecție organizată de ministrul Justiției, Radu Marinescu. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor la șefia marilor parchete a expirat ieri, la ora 12.00.
Conformul unui comunicat de presă al Ministerului Justiției, actualul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, și-a depus, totuși, o candidatură, dar pentru funcția de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
La rândul său, actualul procuror general al României, Alex Mihai Florența, și-a depus dosarul de candidatură pentru o funcție de procuror-șef adjunct la Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (DIICOT).
Cel mai probabil, actualii șefi ai PÎCCJ și DNA nu au candidat pentru obținerea unui al doilea mandat tocmai pentru că știau că nu se află deloc în grațiile „jupânului” de la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, cel care are, de altfel, ultimul cuvânt de spus în această procedură de selecție și de numire a procurorilor șefi ai marilor parchete.
DNA, sub Voineag, a deranjat clanul Coldea și prietenii președintelui
Încă de la preluarea funcției prezidențiale, Nicușor Dan a declarat, în mai multe rânduri, că este nemulțumit de activitatea actualelor conduceri ale DNA și Parchetul General, lăsând să se înțeleagă că se va implica în mod direct în chestiunea noilor șefi ai marilor parchete.
Această atitudine ostilă a fost manifestată în condițiile în care DNA s-a remarcat, sub conducerea lui Marius Voineag, în instrumentarea unor dosare-bombă, cu implicații directe în sferele politice din care provin actualul președinte Nicușor Dan și actualul premier Ilie Bolojan.
Unul dintre acestea este dosarul vaccinurilor anti-COVID, în care este urmărit penal europarlamentarul USR Vlad Vasile Voiculescu, numit, în toamna anului trecut, de către Nicușor Dan, consilier prezidențial onorific, la Palatul Cotroceni.
Un alt dosar este cel în care au fost trimiși în judecată foștii capi militari ai SRI, din timpul Binomului, generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, anchetați pentru optimizarea unor sentințe judecătorești, pe bani grei.
Pe aceeași listă se află și dosarul ex-trezorierului PNL și președinte al PNL Vaslui, referitor la mita de 1,5 milioane de euro pe care a plătit-o un om de afaceri din Vaslui pentru a fi primit în audiență de Ilie Bolojan.
De asemenea, mai putem aminti și cel mai recent dosar al DNA, în care a fost arestată avocata PNL Adriana Georgescu.
Nu prea este înghesuială pentru ocuparea acestor funcții
Deși în decembrie 2025, după apariția în spațiul public al filmului Recorder, Nicușor Dan a anunțat o amplă consultare cu reprezentanții #rezist din magistratură, pentru a le afla prioritățile, nu există o apetență serioasă în interiorul breslei pentru a ocupa funcții de conducere la nivelul marilor parchete.
Având în vedere gravitatea cu care președintele a catalogat drept „foarte serioase” aceste nemulțumiri, ar fi fost de așteptat să se facă „coadă” pentru depunerile de candidaturi la șefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Nu a fost însă așa, deoarece pentru această funcție de procuror general au fost înregistrate doar două candidaturi.
Fostul judecător și ex-membru al CSM, avocatul Adrian Toni Neacșu, care a văzut numele înscrise în cursă, susține că „lista procurorilor care s-au înscris pentru posturile de la vârful PÎCCJ, DNA și DIICOT arată că corpul procurorilor nu are încredere în existența unei proceduri de selecție obiectivă și neinfluențată politic. Altfel spus, cu toții știu că nu contează performanța profesională, ci doar voința președintelui Nicușor Dan, care face în cele din urmă numirile, în urma unor negocieri și trocuri politice cu ministrul Justiției și PSD. Lista candidaților este un eșec (mai puțin la DIICOT) și o palmă dată de procurori amestecului politicienilor în numirile la vârful parchetelor”.
Prima candidată se judecă pentru leafă ca la EPPO cu DNA
Primul nume înscris în bătălia pentru funcția de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este al Cristinei Chiriac, actual procuror-șef al Serviciului Teritorial Iași al DNA. Este cea care a instrumentat celebrul dosar „Portbagajul” al fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui Dumitru Buzatu.
Structura de parchet condusă de Cristina Chiriac a mai instrumentat și dosarul „ouă și găini”, în care este acuzat fostul ministru PNL al Sănătății Nelu Tătaru.
Actuala șefă a DNA Iași, candidată la funcția de procuror general al României, a dat în judecată, în anul 2024, Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală, alături de șase subalterni, cerând instanței să dispună pentru ei salarii egale cu cele încasate de procurorii români delegați la Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi.
Procurorii reclamanți solicită plata diferențelor salariale dintre cele încasate de ei și cele achitate procurorilor EPPO din România, începând cu data de 1 iunie 2021, dar și majorarea, pentru viitor, a salariilor cu 60%. În acțiunea depusă în instanță, se precizează că procurorii DNA au mai multe dosare de instrumentat decât cei delegați la EPPO, dar și că lucrează inclusiv în cauze care vizează protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în România.
La data de 27 iunie 2025, cererea a fost respinsă de instanța de fond, însă procurorii DNS Iași, împreună cu șefa lor, Cristina Chiriac, au formulat apel, la Curtea de Apel Iași. Calea de atac se va judeca chiar luna aceasta, în data de 17 februarie 2026.
Bogdan Pîrlog, de la mitinguri #rezist, la interviu pentru șefia Parchetului General
A doua și cea mai șocantă candidatură pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție depusă la Ministerul Justiției este cea a procurorului militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.
Acesta este celebrul procuror #rezist care a participat la mitingul nelegal și neautorizat din Piața Victoriei, care a avut loc în data de 10 august 2018. Este și cel care a declanșat ancheta împotriva cadrelor Jandarmeriei Române ce au împiedicat accesul neautorizat al protestatarilor #rezist în incinta Palatului Victoria.
Bogdan Pîrlog este semnatar al celebrei liste de împotriva actualului președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Lia Savonea, dar și împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Pîrlog conduce, în calitate de copreședinte, un ONG - Asociația Alternativa pentru Justiție -, organizație care participă, alături de alte ONG-uri #rezist, inclusiv la lucrările Comitetului pentru „măcelărirea” legilor justiției, inventat de Ilie Bolojan și patronat de apropiații lui din Cancelaria Prim-Ministrului.
Tot în calitate de ONG-ist, Bogdan Pîrlog a participat și la celebra „șezătoare” de la Palatul Cotroceni, din decembrie 2025, organizată de Nicușor Dan cu magistrații protestatari care s-au ridicat împotriva Liei Savonea și a Consiliului Superior al Magistraturii.
Sancționat disciplinar, cu efect definitiv din 19 ianuarie
Bogdan Pîrlog a fost anchetat disciplinar în mai multe rânduri de Inspecția Judiciară pentru comiterea mai multor abateri disciplinare în calitate de procuror, fiind, de altfel, și posesor de condamnare disciplinară pronunțată de CSM și menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție.
La data de 11 iunie 2025, Secția pentru Procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis, cu majoritate de voturi, acțiunea disciplinară împotriva pârâtului procuror Bogdan Ciprian Pîrlog, procuror militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, sub aspectul abaterii disciplinare prevăzute de articolul 271 litera „f” din Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor. Este vorba despre abaterea disciplinară referitoare la nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea. Mai exact, Pîrlog a nesocotit ordinul nr. 1 din 10 martie 2022, emis de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.
În acest sens, Bogdan Pîrlog a fost sancționat cu diminuarea indemnizației de încadrare brute lunare cu 10 la sută pe o perioadă de trei luni. Pîrlog a atacat hotărârea CSM la Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Numai că, la data de 19 ianuarie 2026, instanța supremă i-a respins recursul ca nefondat.
Sancționarea disciplinară a lui Bogdan Pîrlog a rămas definitivă. Dar asta nu-l împiedică să participe la procedura de selecție pentru ocuparea funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Dacă pentru numirile în funcțiile de conducere de eșalon doi la PÎCCJ, DNA și DIICOT legislația cere ca un candidat să facă dovada că nu a fost sancționat disciplinar în ultimii trei ani, Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor nu prevede aceeași obligație și pentru cei care doresc să conducă, în calitate de procuror general, respectiv de procuror-șef, aceste parchete.
De altfel, Bogdan Pîrlog vrea să fie sigur că va conduce un parchet, în urma acestei selecții. Motiv pentru care nu și-a depus candidatura doar pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ci și pentru ocuparea funcției de procuror-șef al DIICOT.
Nici CV-urile pentru șefia DNA nu arată o situație mai „roz”. Bătaia cea mai mare e pe conducerea DIICOT
Surprizele nu se opresc însă aici. Pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție și-au depus candidaturile trei pretendenți. Aceștia sunt Tatiana Toader, actual procuror-șef adjunct al DNA, Vlad Grigorescu, procuror în cadrul DIICOT, și Ioan Viorel Cerbu, procuror în cadrul DNA, delegat ca procuror-șef adjunct al DNA.
Viorel Cerbu este cunoscut pentru instrumentarea unora dintre cele mai controversate dosare, în calitate de anchetator la DNA, în perioada Binomului. Un astfel de dosar este cel al fostului judecător CEDO Corneliu Bârsan și al soției acestuia, judecătoarea ÎCCJ Gabriel Bârsan. Cerbu a lucrat la acest dosar între anii 2011 și 2013, ancheta vizând-o și pe fosta președintă a ÎCCJ Corina Corbu. Dosarul s-a soldat cu plata de către statul român a unor despăgubiri.
Cerbu era specializat pe „paradirea” judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe lista lui s-au mai aflat și judecătoarea ÎCCJ Georgeta Barbălată, dar și fostul procuror general al României Marcel Sâmpetru.
Al doilea candidat, Vlad Grigorescu, de la DIICOT, apare cu semnătură pe lista de susținători ai protestelor față de conducerea ÎCCJ, din decembrie 2025.
În ceea ce o privește pe Tatiana Toader, aceasta este procuror-șef adjunct la DNA din 21 mai 2023. Anterior, a activat ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. Între 2017 și 2023, a fost membru în cadrul Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Un singur actual conducător mai vrea un al doilea mandat
Singurului actual șef de mare parchet care candidează pentru al doilea mandat este procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Alina Albu.
Ea va fi contracandidată de subalterna sa de la Structura Centrală, Ioana Bogdana Albani, de Bogdan Pîrlog, de Codrin Horațiu Miron - procuror-șef serviciu în cadrul DIICOT Timișoara, dar și de procuroarea-șefă de serviciu de la DIICOT Pitești, Antonia Diaconu, cea care a sprijinit strângerea de semnături împotriva Liei Savonea după publicarea filmului Recorder.
Astfel, dacă ieri s-a încheiat procedura de depunere a candidaturilor, astăzi începe verificarea de către Ministerul Justiției a îndeplinirii de către candidații înscriși a condițiilor prevăzute de lege pentru participarea la procedura de selecție și susținerea interviului.
Lunea viitoare, pe 16 februarie, va fi afișată lista candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la selecție și la susținerea interviului, precum și a programării interviurilor. Tot atunci, începe și analiza și evaluarea de către membrii comisiei de interviu a documentației depuse de candidați.
Între 23 și 26 februarie 2026 va avea loc susținerea interviurilor în fața comisiei de interviu, iar la data de 2 martie 2026 se vor afișa rezultatele selecției realizate de ministrul Justiției. În aceeași zi, ministrul va transmite propunerile motivate către Secția pentru Procurori de la CSM, în vederea emiterii avizului consultativ motivat al acestuia.
Citește pe Antena3.ro
