Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In fiecare dimineata, la aceeasi ora, Gheorghe Baicu isi pune in servieta borcanele cu mancare pasata, pregatite de sotie, si iese pe usa casei, hotarat. Coboara apasat cele patru etaje ale blocului, traverseaza strada si ia troleul pana la Big Berceni, unde trebuie sa astepte alt autobuz. Nu sta la intamplare, are un loc al lui, langa lada frigorifica a chioscului din statie, pe care pune servieta, la rece, sa nu i se strice mancarea. Cu autobuzul merge inca doua statii. Borcanele grele il indoaie de mijloc, a avut un accident in urma cu noua ani si, fiind lovit la spate, n-ar avea voie sa care. Caratul asta insa lui ii da puterea sa respire. Are o misiune: la ora 11:00 fix, mancarea diluata cu apa e trasa in seringa si e introdusa apoi in sonda gastrica ce-i hraneste fiica. De fiecare pas al lui depinde viata ei. Cata mai e ea. El o sterge de transpiratie si o da cu creme, o spala, ii pune pampersi, ii vorbeste si o cearta. Si, cand o mangaie pe frunte, parca simte cum capul ei se lipeste, cuminte, de palma lui.
Fiica lui are 30 de ani. Lui, mintea ii spune ca n-a mai ramas nimic de facut, stie ca trupul ei, care a slabit 40 de kilograme de cand zace in pat, va ceda, organ cu organ. A facut o infectie renala, are probleme cu respiratia... Insa sufletul lui de tata spera intr-o minune. Creierul ei e aproape mort, nu mai poate controla decat respiratia, insa sufletul nu i se indura sa plece. Ar lasa in urma un copil. O fetita de 2 ani si jumatate, pe care o tinea in brate in ziua cand a fost injunghiata.
Poveste de dragoste
Ramona Flori Baicu era asistenta la Spitalul "Victor Babes" din Bucuresti. L-a cunoscut pe Vali-Nicolae Dragu acum 5 ani, pe vremea cand acesta era internat acolo, cu o afectiune la plamani. El era din Rosiorii de Vede si lucra ca zugrav-faiantar. Si, desi intre ei erau atatea deosebiri si-o diferenta de varsta de 9 ani, a fost dragoste la prima vedere. Cand el s-a externat, s-au mutat impreuna, intr-o garsoniera. Dupa un an si jumatate, cand ea a ramas insarcinata, au decis sa locuiasca alaturi de parintii Ramonei, intr-un apartament cu doua camere. "A fermecat-o", crede Iuliana Baicu, mama fetei. "Noi, la inceput, n-am fost de acord cu el, insa apoi l-am acceptat, vazand ca e linistit si ca se poarta frumos cu ea". N-au facut nunta. Pe 7 ianuarie 2010 a venit pe lume fetita lor, Nicolle Denisa. Parintii Ramonei povestesc ca, in acel an, comportamentul lui a inceput sa se schimbe. "O matusa de-a lui i-a vandut casa in care crescuse si, de atunci, a devenit altul, era ingandurat, tacut...", isi aminteste mama Ramonei. "Prin august, in acelasi an, a luat o lucrare, la un medic stomatolog, nasa fetitei, care voia sa modifice un apartament, sa faca acolo cabinet. I-a dat 50 de milioane pentru materiale, el a luat banii si disparut a fost. Luni dimineata a iesit pe usa si n-am mai stiut de el nimic pana sambata, cand ne-a anuntat politia ca e la Spitalul Municipal, cu picioarele taiate". Trecuse trenul peste el, in gara Basarab. In rechizitoriul prin care a fost trimis in judecata pentru tentativa de omor se spune ca "in cursul anului 2010, pe fondul unor probleme familiale, invinuitul DRAGU VALI – NICOLAE a avut o tentativa de suicid, in urma careia i-au fost amputate ambele membre inferioare, drept pentru care a avut nevoie de o perioada lunga de recuperare, ramanand imobilizat si folosind pentru deplasare un carut cu rotile." In septembrie, cand s-a externat, el s-a mutat cu chirie, intr-o casa la curte. "Cred ca, pentru ce facuse, ii era rusine sa dea ochii cu noi", marturiseste Gheorghe Baicu. Cat el fusese in spital, Ramona il vizitase si-l ingrijise. Apoi, si-a vazut de viata ei. Povestea lor de dragoste se sfarsise demult, insa in urma ei ramasese un copil. Cu o saptamana inainte de nenorocire, Iuliana Baicu a mers la el, sa-i duca fetita, sa o vada. "Era baut, statea in pat, cu sticlele de bere la cap", povesteste ea. "Alb, tras la fata. I-am zis «nu mai bea, pune mana si mananca si tu». «O sa mananc la nunta lu' Ramona», mi-a raspuns el".
"Nunta" Ramonei...
... a fost pe 9 octombrie 2010, cand femeia si-a luat copilul de 8 luni si a mers la fostul concubin. A dus-o un var de-al lui, taximetrist, caruia Vali Dragu i-a cerut sa-l lase, 10 minute, sa vorbeasca singur cu Ramona. Au intrat in casa, in camera lui, unde ea s-a asezat pe pat, cu copilul in brate, iar el, alaturi, in scaunul cu rotile. "Invinuitul declara ca partea vatamata i-ar fi comunicat ca are o alta relatie si, pe fondul starii de gelozie, a luat de pe masa un cutit cu care a inceput sa o loveasca in mod repetat pe partea vatamata". 12 lovituri de cutit a primit femeia care-si tinea copilul brate, protejandu-l. Numarul nu este mentionat in rechizitoriu. A fost injunghiata in fata, in spate si pe brate. Lama cutitului, lunga de 25 de cm, i-a strapuns plamanii. Auzind tipetele ei, gazda a intrat in camera. "In momentul in care am deschis usa de la camera unde locuia Vali, am vazut langa usa o femeie cu un copil in brate plina de sange la nivelul fetei", declara gazda lui Dragu, in declaratia de martor. "Mi-a cerut sa o ajut, sa n-o las sa moara. Am scos-o afara in curte, fiica mea i-a luat copilul, iar eu i-am dat cu apa pe fata. Fiica mea a sunat la 112, anuntand ce s-a intamplat. A sosit o salvare care i-a acordat primul ajutor, apoi a sosit o alta salvare pentru copil, intrucat acesta nu se oprea din plans".
Cand a ajuns ambulanta, Ramona isi pierduse deja cunostinta. De atunci, nu si-a mai revenit. "Instalarea starii vegetative constatate in evolutia post-operatorie a fost consecinta socului hemoragic si traumatic cu instabilitate hemodinamica majora", se precizeaza in raportul de expertiza medico-legala al INML, care adauga ca "mentinerea in viata a fost posibila numai datorita conduitei terapeutice corecte si la timp aplicata".
La 30 de ani, Ramona este un mort viu. Nu vede, nu vorbeste, nu se misca, nu-si poate recunoaste fetita. Bunicii o duc in vizita, iar cea mica se urca in pat si-si imbratiseaza mama despre care spune ca "doarme". Iar mama n-are nicio tresarire.
Acuzat de tentativa de omor deosebit de grav, Vali Dragu, "cunoscut cu antecedente penale", dupa cum se mentioneaza in rechizitoriu, n-a petrecut nicio zi de arest. Si-a recunoscut fapta in fata procurorilor de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, care l-au pus sub urmarire penala chiar din 9 octombrie 2010. N-au solicitat insa si arestarea preventiva. E un om intr-un carucior cu rotile, ce rau poate face?
Procesul
In ianuarie 1011, cazul a fost intens mediatizat la emisiunea "Acces Direct". O luna mai tarziu, Parchetul General prelua cauza. Fara sa considere necesara, la randu-i, arestarea invinuitului. In aprilie acelasi an, schimba incadrarea faptei din tentativa de omor in tentativa de omor deosebit de grav, motivand ca "Dragu Vali-Nicolae a comis acte de violenta de o deosebita intensitate, cauzandu-i victimei multiple leziuni grave, ceea ce denota ca aceasta a suportat suferinte chinuitoare. (...) partea vatamata a fost supusa nu numai agresiunii fizice, ci si psihice in conditiile in care in momentul in care a fost agresata avea in brate un copil minor, cu varsta de pana intr-un an, partea vatamata temandu-se cu atat mai mult".
Un an a durat instrumentarea dosarului. Pe 24 ianuarie 2012, Vali Dragu a fost trimis in judecata, in stare de libertate. Dosarul se judeca la Tribunalul Bucuresti, avand termene in aceeasi zi cu procesul Vladan. Atunci, Gheorghe Baicu lipseste de la spital, iar asistentele ii hranesc fata din borcanele pe care el le lasa in frigiderul lor. Le suna de mai multe ori, sa se asigure ca ea e bine. Adica, inca respira. La Tribunal vine degeaba, dar o face pentru ca trebuie. Au fost pana acum cinci termene. Vali Dragu n-a venit niciodata. I-a transmis judecatorului, prin avocat, ca are caruciorul stricat si-ar prefera sa dea declaratie la notariat. Declaratie de inculpat intr-un proces de tentativa de omor. Parintii Ramonei stau intepeniti pe bancuta din sala de judecata, de dimineata si pana seara, asteptand sa fie strigat dosarul. Nu stiu ce sa spuna, nu cunosc proceduri si nici n-au bani de avocat.
In vremea asta, cel care le-a injunghiat fata de 12 ori se odihneste intr-o camera de hotel. "Das President", langa Gara de Nord. Aproape de sinele pe care si-a taiat picioarele. A fost citat la proces telefonic, dar si la receptia hotelui. Sa nu intrebati din ce bani isi plateste el camera de 90 RON/noapte si nici cum reuseste, intr-un carucior cu rotile, sa stea la etajul V. N-am obtinut raspunsurile. In ziua in care l-am vizitat, pe la pranz, inculpatul dormea adanc pentru ca "a avut treaba toata noaptea", ni s-a spus de la receptie.
In cealalta parte a orasului, intr-o bucatarie dintr-un bloc confort II, mama Ramonei paseaza legume si carne fiarta. Amestecul are culoarea mustarului. Umple borcanele pe care sotul e multumit ca mai are cui le duce. Intr-o rutina care i-a macinat nervii si-l face sa planga ca un copil, pe holurile tribunalului. La ora 10:00 e la spital. Pe ceas. Sta pana la 15:30, cand se intoarce acasa, la nepoata lui cea ramasa fara de parinti. "Mai rau ma amagesc", ofteaza el, cu voce stinsa, ca si cum si-ar vorbi siesi. "Doctorii imi spun sa nu mai vin", izbucneste apoi in lacrimi. Doctorii nu-i mai dau Ramonei nicio sansa.
Familia are nevoie de ajutor pentru spitalizare
Ramona Baicu zace pe un pat de spital de 1 an si 8 luni. A trecut, pe rand, prin Spitalul Bagdasar, "Victor Babes" si "Sf. Luca". Acum e internata in Complexul de Servicii Sociale Medicale al Municipiului Bucuresti. Spitalizarea ei insa costa: 620 RON pe luna. Parintii Ramonei sunt amandoi pensionari. Mama a lucrat la o fabrica de incaltaminte, iar tatal – ca frezor. Impreuna, au o pensie lunara de 1.150 RON. Bani din care trebuie sa-si creasca nepoata, sa plateasca darile casei si medicamentele Ramonei, plus spitalul. Nu fac fata. Au o restanta de doua luni la spital si le e teama ca, daca nu o vor achita, fata lor va fi data afara. Si, fara asistenta medicala permanenta, ea nu mai poate nici macar sa respire singura. In speranta ca exista oameni care au putea sa-i ajute sa plateasca aceasta datorie, parintii Ramonei au deschis un cont in lei la BCR, sucursala Bagdasar, pe numele Baicu Gheorghe: RO57RNCB0521060016840001
Caz similar, masuri diferite
In septembrie 2010, George Daniel Uta, zis "Danezu", un interlop din gruparea Ghenosu, l-a lovit cu o sticla in cap pe politistul Codrut Oprea, intr-un bar din Targoviste. A fugit de la locul faptei, fiind ulterior prins intr-un apartament din Bucuresti si arestat.
Politistul e de atunci in coma. A stat internat un an de zile la Spitalul Floreasca din Bucuresti, fiind transferat, la inceputul acestui an, la Spitalul Judetean din Targoviste. Ca si Ramona, Codrut este intr-o stare vegetativa, nefiind capabil decat sa respire singur. Dosarul a fost trimis in judecata in octombrie 2010, iar in septembrie 2011 Tribunalul Dambovita l-a condamnat pe Daniel Uta la 12 ani de inchisoare. In decembrie 2011, Curtea de Apel Ploiesti a redus pedeapsa cu doi ani, iar in luna martie a.c., Curtea Suprema a decis mentinerea pedepsei de 10 ani cu inchisoare.
