Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Săptămâna trecută, Guvernul a emis o nouă ordonanță de urgență, prin intermediul căreia a mai amânat stingerea acestor litigii cu… încă cinci ani. De data aceasta, Executivul a hotărât să eșaloneze plata acestor drepturi, cu un procent de 5% în primul an, apoi cu 10 la sută în al doilea an, cu câte 25% în al treilea și al patrulea an, pentru ca „grosul” de 35% să fie achitat în al cincilea an. Această măsură fiscală încalcă, potrivit Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social, care citează din decizii ale CEDO și ale Curții Constituționale, dreptul cetățenilor români la un proces echitabil și dreptul la proprietate. Cu toate acestea, ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial și se află în vigoare, producând efectul juridic scontat de inițiator.
Ordonanța de Urgență a Guvernului privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidarea fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, adoptată de Executivul condus de Marcel Ciolacu la finalul săptămânii trecute și intrată în vigoare odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial al României, prevede, la unul dintre articole, amânarea plății restanțelor pe care statul le are către cetățenii săi, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
Mai exact, la articolul VIII din această ordonanță, se prevede că „tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile publice, care fac obiectul plății eșalonate, potrivit legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023, se plătesc eșalonat, începând cu anul 2024, în tranșele prevăzute la articolul IX alineat 1”.
Hotărârile instanțelor, executate cu… lingurița
Ei bine, la articolul IX alineat 1 se prevede că eșalonarea se face în procent de 5% din valoarea titlului executoriu în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie, apoi în procent de 10% în al doilea an, în procent de 25% în al treilea an, în procent de 25 la sută în al patrulea an și în procent de 35 la sută în al cincilea an.
Mai mult, ordonanța de urgență în discuție stabilește, de asemenea, că aceste prevederi „se aplică și în ceea ce privește tranșele aferente sumelor provenite prin hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023”.
Cu alte cuvinte, orice persoană angajată la stat care a acționat statul în judecată, într-un litigiu care are ca obiect drepturile sale salariale și care a câștigat procesul, prin hotărâre definitivă, și-ar putea vedea banii cuveniți, în integralitate, abia în anul 2028. Asta, în condițiile în care, dacă statul are de recuperate creanțe de la cetățeni, indiferent de cuantumul sumei, executarea titlului executoriu este pusă în aplicare imediat, prin poprirea conturilor bancare ale debitorului.
Aviz crâncen: Abia în 2027 s-ar face plățile cele mai consistente
Gravitatea situației este remarcată și de către Consiliul Legislativ, instituție condusă de Florin Iordache, în avizul consultativ favorabil, dar cu observații și propuneri, emis în legătură cu această ordonanță de urgență. „Semnalăm că eșalonarea propusă constituie, de fapt, o reeșalonare a plăților sumelor stabilite în hotărâri judecătorești. Precizăm că, prin reeșalonarea propusă pentru plata tranșelor aferente sumelor neplătite până la data de 31 decembrie 2023, debite constatate prin hotărâri judecătorești devenite executorii anterior datei de 31 decembrie 2023, plată care era deja eșalonată, prin articolul VI din OUG 130/2021 și prin OUG 168.2023, pe câte 6 ani, cea mai mare parte - 60 la sută - urmând să fie acordată în anul al patrulea și al cincilea, textul aduce atingere prevederilor constituționale referitoare la ocrotirea dreptului de proprietate privată și Protocolului 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin raportare la jurisprudența constantă a CEDO, care a afirmat că «accesul la o instanță ar fi iluzoriu dacă hotărârea judecătorească devine ineficientă, iar limitarea în timp a executării afectează acest drept». Neasigurarea executării unei hotărâri judecătorești definitive împotriva statului într-o cauză referitoare la pretenții materiale constituie, în mod normal, o încălcare a articolului 6, cât și a articolului 1 din Protocolul nr. 1”.
Mai departe, Consiliul Legislativ semnalează, referitor la durata mare a eșalonării, prevăzută în această ordonanță de urgență, că, în decizia 528 din 12 septembrie 2013, Curtea Constituțională, într-o situație similară, a stabilit că „emiterea OUG 10/2013, în temeiul căreia executarea integrală a unei creanțe asupra statului ar avea loc în decursul a zece ani, este de natură a nu răspunde cerinței termenului rezonabil ce se circumscrie noțiunii de proces echitabil, care include și faza executării, afectând, în acest mod, drepturile fundamentale ale cetățeanului, respectiv dreptul la un proces echitabil și dreptul la proprietate privată”.
Nu în ultimul rând, Consiliul Legislativ mai semnalează „afectarea dreptului de proprietate în componenta prerogativelor folosinței și a dispoziției, având în vedere că 60% din sumele care trebuie recuperate ar putea fi primite abia începând cu al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie”.
CES: Statul nu este egal cu cetățenii în fața legii
Dacă, în esență, Consiliul Legislativ a atras atenția, într-un mod diplomatic, asupra faptului că respectiva ordonanță de urgență încalcă drepturile fundamentale ale omului, în avizul consultativ emis Consiliul Economic și Social (CES) este și mai direct.
Potrivit acestui aviz, „emiterea unui act normativ prin care statul român se legitimează să nu respecte obligațiile stabilite prin hotărâri pronunțate de puterea judecătorească are un caracter arbitrar, lasă fără conținut forța executorie a hotărârilor judecătorești și este un atac direct la independența justiției, în ansamblul său”.
Consiliul Economic și Social scrie, negru pe alb, că „nerespectarea obligațiilor de plată cu privire la creanțele reprezentate de neaplicarea integrală a Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (…), respectiv prin prorogarea, suspendarea, menținerea în plată la un nivel inferior reprezintă un abuz de putere din partea Guvernului”.
În documentul citat se mai subliniază faptul că „este încălcat principiul egalității statului cu cetățenii în fața legii, în situația în care, în calitate de debitor, puterea executivă stabilește arbitrar și prorogă modul de executare a obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive”.
„Aceste drepturi au fost deja eșalonate pe o perioadă de cinci ani, începând cu anul 2018, iar o nouă eșalonare face ca obligația de plată și de asigurare a fondurilor necesare plății să depindă exclusiv de voința Guvernului, care, în ultima perioadă, a preluat prerogativele puterii legislative și care «legiferează» după bunul plac dacă și mai ales când își execută obligațiile față de propriii cetățeni”, mai precizează avizul negativ emis de Consiliul Economic și Social.
CES atrage atenția, de asemenea, că, prin Hotărârea din 30 martie 2023, România a fost condamnată la CEDO, în cauza „State și alții contra României”, pentru că a refuzat să execute sau a executat cu întârziere hotărârile judecătorești.
Mii de pagini ale Bugetului, trimise la avizare cu termen de 24 de ore pentru soluționare
Nu doar ordonanța de urgență adoptată de Guvern la finalul săptămânii trecute este criticată în avizele emise. Consiliul Economic și Social a emis avize negative și în legătură cu proiectul Legii Bugetului de Stat pe anul 2024 și cu proiectul Legii Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 2024.
În ambele avize, se atrage atenția asupra faptului că „în contextul alocării unui timp insuficient (mai puțin de 24 de ore) pentru analiza unor documente complexe ce însumează peste 1.200 de pagini, impactul proiectului de act normativ nu a putut fi evaluat în mod corespunzător”.
Concret, în legătură cu Legea Bugetului de Stat pe anul 2024, CES arată că „o analiză preliminară relevă un optimism excesiv și nejustificat în privința nivelului veniturilor și un impact semnificativ asupra numeroaselor industrii, angajatori, angajați și specialiști ai mediului non-guvernamental deopotrivă”.
