Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit acestui document, semnat de premierul Marcel Ciolacu, în calitate de președinte al Comitetului Național pentru Situații de Urgență, „se constată faptul că COVID-19 nu mai constituie o urgență de sănătate publică pe teritoriul României, iar starea de risc epidemiologic și biologic generată de pandemia de COVID-19 încetează”. Hotărârea citată mai prevede că „măsurile de prevenire și combatere a răspândirii virusului SARS-CoV-2 se aplică în conformitate cu metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) elaborată de Institutul Național de Sănătate Publică”.
Actul anulat a funcționat trei ani fără o lună
Cel mai important, din punct de vedere juridic, paragraf al acestui act administrativ este acela conform căruia „la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează aplicabilitatea articolului 1 din Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 36 din 21 iulie 2020 privind constatarea pandemiei de COVID-19 și stabilirea unor măsuri necesar a fi aplicate pentru protecția populației”.
Practic, noul act emis de Ciolacu pune capăt unei situații care durează de trei ani, în România, de când, deși a fost ridicată starea de urgență instituită, în martie 2020, prin două decrete prezidențiale, au fost introduse unele dintre cele mai restrictive măsuri de ordin sanitar, pe teritoriul României, din ultima sută de ani. Deși această hotărâre viza direct restrângerea și limitarea unor drepturi fundamentale ale omului, actul nu a fost niciodată publicat în Monitorul Oficial. De altfel, în documentul semnat de Marcel Ciolacu, la sfârșitul săptămânii trecute, se menționează: „Hotărârea CNSU 36/2020 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, întrucât, la momentul emiterii acestuia, nu exista obligația prevăzută de articolul 42, alineatul 1, din OUG 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență”.
Atac fără precedent la adresa libertăților fundamentale
Pandemia de COVID-19 a fost declarată de Organizația Mondială a Sănătății în data de 11 martie 2020. România, fără a lua act de a recunoaște printr-un document oficial acest fapt, a instituit, în 15 martie 2020, starea de urgență la nivel național. Starea de urgență a fost prelungită, prin decret prezidențial, până în 15 mai 2020, perioadă în care România a fost condusă exclusiv prin ordonanțe militare, care au limitat drastic cele mai elementare drepturi constituționale. În mod neconstituțional, așa cum a constatat chiar CCR.
Nici după încetarea stării de urgență România nu a recunoscut oficial, prin acte, pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii mai, a fost instaurată starea de alertă, care a fost prelungită, lună de lună, până în primăvara anului 2022. Abia la 21 iulie 2020, CNSU, sub semnătura premierului de atunci, Ludovic Orban, a emis Hotărârea nr. 36, prin care, la articolul 1, „se constată pandemia de COVID-19, declarată de Organizația Mondială a Sănătății în 11 martie 2020”. Acest articol își încetează, iată, aplicabilitatea, aproape trei ani mai târziu, printr-o altă hotărâre a CNSU, semnată de Marcel Ciolacu.
Afacerile făcute sub pretextul crizei COVID au continuat și în prima jumătate a anului 2023
Primul și cel mai important efect al Hotărârii CNSU din 27 iunie 2023 este faptul că se pune capac afacerilor pe care unele instituții publice din România se gândesc încă, în 2023, să le deruleze sub pretextul combaterii pandemiei de COVID-19. „Jurnalul” a scris, săptămâna trecută, că una dintre companiile abonate la contracte cu statul în timpul pandemiei, Best Achiziții SRL, a continuat să primească astfel de contracte chiar și în 2023 de la primării, spitale sau chiar inspectorate școlare. Mottoul pe care aceste instituții l-a folosit pentru a justifica achizițiile a fost „combaterea riscului potențial de răspândire a SARS-CoV-2”. Hotărârea CNSU 36/2020 a stat la baza acestor pretexte, deoarece, în temeiul ei, se puteau face astfel de achiziții chiar fără licitație.
Semnătura lui Marcel Ciolacu pe documentul prin care încetează starea de risc epidemiologic și biologic generată de pandemia de COVID-19 pune, astfel, capăt unor asemenea afaceri. Pe de altă parte, pune capăt și unor afaceri internaționale care puteau fi reluate sub același pretext. De reamintit, în acest sens, este afacerea vaccinurilor, patronată de la nivelul Comisiei Europene, multe doze din cele deja contractate de România expirând în depozite.
Un alt efect al acestei hotărâri este că încetează hotărârea din 2020 potrivit căreia s-a instituit carantina pentru persoanele care sosesc în România din țările/zonele cu risc epidemiologic ridicat, dar și carantina persoanelor care au intrat în contact cu persoanele infectate. Hotărârea CNSU 36/2020 dispunea pentru fiecare persoană, individual, carantina, prin decizie a DSP. Iar toate aceste măsuri au fost în vigoare până la finalul săptămânii trecute.
