Cum au vrut să SCAPE patronii de la Colectiv

Cei trei patroni ai Clubului Colectiv au încercat să-şi coreleze declaraţiile pe care urmau să le dea în faţa procurorilor şi poliţiştilor de caz. Fiecare a vrut să acrediteze ideea conform căreia nu ştiau niciunul despre activitatea celorlalţi, desfăşurată în cadrul firmei, declarând chiar că nu cunoşteau că în seara respectivă acolo avea să fie susţinut un concert rock. Aceste aspecte reies din referatul întocmit de procurori şi au stat, alături de probele strânse la dosarul cauzei, în urma cercetării efectuate la faţa locului, la decizia prin care Paul Cătălin Gancea, George Alin Anastases-cu şi Costin Mincu au fost arestaţi, marţi seară, de către magistratul Judecătoriei Sectorului 4. Procurorii au vizionat imaginile surprinse de toate cele patru camere de supraveghere montate în incinta clubului, reuşind să refacă sinistrul eveniment din seara zilei de 30 octombrie 2015.

Audiaţi de către procurori, cei trei patroni ai Clubului Colectiv au formulat apărări simpliste, invocând fiecare faptul că nu cunoştea legea şi nici modul în care ceilalţi au reprezentat interesele firmei. Procurorii spun că cei trei au încercat să se influenţeze reciproc cu privire la poziţia pe care să o adopte în cadrul anchetei penale. Unul dintre temeiurile propunerii de arestare preventivă se referă la faptul că „inculpaţii au încercat şi încearcă să se influenţeze reciproc, concluzie ce rezultă din de-claraţiile pe care le-au dat în legătură cu aspecte legate de împărţirea unor atribuţii, necunoaşterea activităţii celorlalţi coinculpaţi şi lipsa de interes în legătură cu aceasta şi cu modul de organizare şi desfăşurare a oricărui eveniment în in-cinta imobilului în cauză”. Această atitudine a fost însă demontată de anchetatori pe baza probelor administrate.
Toţi cei trei acţionari ştiau ce se întâmplă la club

„Chiar dacă cererea pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare nu este semnată de către toţi cei trei administratori, totuşi este greu de crezut că în împrejurările în care sunt prieteni şi există relaţii foarte apropiate între ei, nu ar fi cunoscut cu toţii împrejurări concrete legate de obţinerea autorizaţiei. Mai mult, unul dintre inculpaţi a susţinut că a verificat capacitatea de a primi persoane a spaţiului administrat prin examinarea unor studii publicate pe Internet”, susţin procurorii, care îi acuză de indolenţă în ceea ce priveşte încadrarea activităţii societăţii în limitele legale şi de lipsă de preocupare în asigurarea spaţiului.

„Vinovăţia asupra acestei stări de lucruri aparţine tuturor inculpaţilor deoarece, chiar dacă unul dintre ei nu era administrator la momentul lucrărilor, totuşi acesta a ştiut şi văzut condiţiile în care se desfăşoară activitatea şi manifestările artistice, menţinând această stare cu risc de sinistru. Este de reţinut că toţi cei trei administratori nu au fost şi nu sunt străini de condiţiile legale în care se pot desfăşura activităţi similare celor din seara de 30.10.2015, deoarece cu toţii au organizat şi participat de foarte mulţi ani la astfel de manifestări”, se arată în referatul Parchetului.

Disjungere a dosarului şi trimiterea la DNA?
În cursul zilei de marţi, procurorii au descins şi la Primăria Sectorului 4, autoritatea care a eliberat firmei Colectiv Club SRL atât acordul de funcţionare, cât şi autorizaţia de funcţionare, fără să existe avizul privind Prevenirea şi Stingerea Incendiilor. Procurorii au ridicat de aici toate documentele care au întreţinut relaţia contractuală dintre patronii clubului şi conducerea primăriei. Primarul demisionar Cristian Popescu Piedone a emis personal acordul de funcţionare, care permitea firmei Colectiv Club să organizeze activităţi şi de spectacol, inclusiv concerte, deşi activitatea principală menţionată în document era „baruri şi activităţi de servire a băuturilor”.

Se prefigurează, aşadar, posibile puneri sub acuzare a unor funcţionari din cadrul Primăriei Sectorului 4, pentru abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu sau îndeplinirea cu rea-credinţă a atribuţiilor de serviciu. Mai mult, surse judiciare precizează că anchetatorii nu exclud chiar disjungerea unei părţi a dosarului şi declinarea acesteia către Direcţia Naţională Anticorupţie, în cazul în care se vor identifica aspecte care să creeze suspiciunea existenţei săvârşirii unor infracţiuni de corupţie în acest caz.

Incendiul de la restaurantul „Beirut” – trei morţi şi doi răniţi. Se judecă
Deşi nu au fost de proporţiile dramatice ale tragediei de la Club Colectiv, au existat, în ultimii ani, câteva situaţii asemănătoare din punctul de vedere al modului de producere, de incendiere a unor localuri, evenimente soldate cu morţi şi răniţi. Unul dintre aceste incidente a avut loc în data de 5 aprilie 2014, când, tot ca urmare a nerespectării prevederilor legale, restaurantul „Beirut”, din Constanţa, a sărit în aer, ucigând trei dansatoare şi rănind grav alte două persoane.

Cu un an înainte, patronul localului, George Karam, împreună cu un constructor, a modificat imobilul în care funcţiona restaurantul, prin adăugarea unui etaj, unde a pus şi menţinut ilegal în funcţiune instalaţia de gaze naturale. O scurgere de gaze a fost suficientă ca substanţa să ia foc şi să producă dezastrul. Atât patronul George Karam, cât şi complicii săi au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea de distrugere din culpă, în formă agravantă, infracţiunea de neluare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, infracţiunea de realizare a construcţiei cu nerespectarea cerinţelor esenţiale ale execuţiei acesteia şi complicitate la abuz în serviciu.

335 metri pătraţi reprezintă suprafaţa declarată pentru acest club, în care sunt 80 de locuri pe scaune. La concertul Behemoth, din aprilie, au fost anunţate 700 de bilete şi, la ce înghesuială a fost, este foarte probabil să fi fost vândute toate. La suprafaţa anunţată, asta înseamnă mai mult de două persoane pe metru pătrat, în condiţiile în care oricum un spaţiu era ocupat de mese.