Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la începutul acestui an, pe rolul Camerei Deputaților au fost înregistrate nu mai puțin de 560 de proiecte de lege, inițiative legislative sau propuneri legislative, avându-i ca inițiatori pe senatori și deputați sau chiar Guvernul României. 205 asemenea acte înregistrate vizează doar proiecte de lege care au legătură cu aprobarea, completarea sau modificarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, adoptate în anii 2020 și 2021. Însă, parlamentarii au și propriile lor propuneri de lege, care de care mai interesante. Trei astfel de proiecte vizează lucruri de „maximă importanță și urgență”. Spre exemplu, un USR-ist vrea să instituie delațiunea între șoferi, care să se „dea în primire” reciproc la Poliție, cu ajutorul camerelor video instalate în bordul propriei mașini, chiar dacă aceste mijloace tehnice nu sunt certificate și nici omologate metrologic. În schimb, 30 de deputați PNL sunt îngrijorați că instituțiile statului sunt limitate, prin lege, la achiziția de mașini la maximum 18.000 de euro. Drept pentru care au făcut o lege prin care să majoreze acest plafon la 20.000 de euro. Alți doi liberali au așternut, pe de altă parte, o propunere legislativă prin care vor, printre altele, digitalizarea pescuitului în România.
Cel mai proaspăt proiect de lege depus la Camera Deputaților vizează instituirea oficială a „turnătoriei” în trafic și, deloc suprrinzător, îl are drept inițiator pe un parlamentar de la Uniunea Salvați România. Acesta se numește Mihai Cătălin Botez, este deputat și dorește modificarea Ordonanței de Urgență nr, 195/2002, privind circulația pe drumurile publice. Proiectul de lege vizează și o modificare a Codului Penal.
Concret, USR-istul Botez notează, în expunerea de motive prin care încearcă să-și justifice inițiativa legislativă, că starea drumurilor, aglomerația din trafic și mai ales nerespectarea regulilor de circulație, deopotrivă de către participanții la trafic, cât și de către pietoni, „reprezintă principalele cauze ale accidentelor grave”. „Nu puține sunt cazurile în care încălcarea cu intenție sau din culpă a acestor reguli a rămas nesancționată ori a produs accidente în cazul cărora determinarea persoanei vinovate a fost foarte dificil de stabilit, în lipsa constatării directe a polițistului rutier sau a prezenței unor martori la locul și în momentul incidentului din trafic”, arată deputatul în documentul citat.
Potrivit acestuia, „profitând de avantajele tehnologiei, tot mai mulți participanți la trafic și-au achiziționat camere video de bord, pentru a beneficia de un mijloc de probă obiectiv care să le susțină declarațiile în cazul nefericit al producerii unui incident în trafic”. Însă supărarea parlamentarului este că forma actuală a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice „nu permite constatarea contravențiilor decât «direct de către polițistul rutier, iar, în punctele de trecere a frontierei României, de către polițiștii de frontieră», precum și «cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției»”.
Citește pe Antena3.ro
Să dai și imaginile video, și declarație pe propria răspundere
Din documentul citat, mai rezultă că, în opinia inițiatorului, „astfel, deși este de notorietate că foarte multe încălcări ale regulilor de circulație sunt surprinse de camerele de bord ale participanților la trafic, dispozițiile legale în vigoare împiedică polițiștii rutieri să constate contravenția și să aplice sancțiuni în baza acestor imagini”.
Ca atare, Mihai Cătălin Botez a găsit soluția salvatoare. Mai exact, „se impune actualizarea OUG 195.2002, în sensul în care constatarea contravențiilor să se poată face și cu ajutorul înregistrărilor produse de mijloacele video folosite de participanții la trafic, chiar dacă aceste mijloace nu sunt certificate sau omologate metrologic”.
Pe lângă această invitație, prin lege, la delațiune din partea șoferilor, inițiatorul mai pune condiție pentru ca imaginile respective să poată fi valorificate juridic. „Proba video să fie însoțită de declarația de propria răspundere a participanților la trafic care o furnizează asupra faptelor petrecute, precum și asupra autenticității și veridicității înregistrării video furnizate”.
Deputatul USR care s-a gândit la o astfel de modificare legislativă susțină ca o astfel de practică funcționează deja în mai multe „state europene”, dând, însă, exemplul Marii Britanii. „O soluție similară a fost implementată în Marea Britanie, unde cetățenii care iau act de săvârșirea unei contravenții la regimul circulației pe drumurile publice pot încărca înregistrarea de pe camera video de bord prin care a fost surprinsă această faptă pe un site web, după completarea unui formular electronic”.
Anul acesta, același deputat USR Mihai Cătălin Botez, împreună cu aproape toți colegii săi de partid care sunt și parlamentari, a depus o altă inițiativă legislativă pentru modificarea legislației circulației rutiere.
De data aceasta, inițiativa viza ca ofițerii și subofițerii Jandarmeriei Române să aibă dreptul legal să oprească și să verifice transporturile de material lemnos brut, precum și actele de proveniență ale acestuia, iar, în cazul în care șoferii sau pasagerii refuză legitimarea, pot purcede chiar la indisponibilizarea acestor mijloace de transport. 72 de deputați și senatori de la USR-PLUS (printre care și Botez), PNL, PSD și de la Grupul Minorităților Naționale au înregistrat, pe data de 1 septembrie, la Biroul Permanent al Camerei Deputaților, un proiect de lege în acest sens, invocându-se o procedură premergătoare infringementului, declanșată de Comisia Europeană asupra României, ca urmare a acestui flagel. Inițiatorii arată că, deși autoritățile silvice implicate în combaterea acestui fenomen au la dispoziție pârghii legislative, nu au suficiente resurse umane și materiale pentru a da rezultatele scontate.
30 de deputați PNL cer, prin lege, majorarea prețului maxim cu care instituțiile publice pot achiziționa autoturisme
Tot despre domeniul circulației rutiere, însă al achizițiilor de mașini pe care le face statul, este vorba într-o altă propunere de lege, inițiată, de această dată, de 30 de deputați ai Partidului Național Liberal. Concret, aceștia vor să modifice și să completeze Ordonanța Guvernului nr. 80/2001, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice.
Proiectul de lege a fost deja dezbătut în prima cameră sesizată, respectiv la Senat, care a respins-o în data de 3 noiembrie 2021. Însă lucrurile nu s-au închis aici, proiectul de lege mutându-se la Camera Deputaților, care este forul decizional.
Din expunerea de motive a acestui proiect de lege, aflăm că prevederile Ordonanței de Guvern 80/2001 au fost emise în conformitate cu programul de guvernare pentru perioada 2001-2004 și stabilește normele care au ca scop reducerea cheltuielilor materiale și a celor privind dotările instituțiilor publice centrale și locale, precum și reducerea cu 25 la sută a numărului de autoturisme și al consumului de carburant de către instituțiile publice.
11 ani mai târziu, prin Ordonanța Guvernului nr. 68/2012, articolul 5 al ordonanțe din 2001 a fost modificat, prin introducerea a două noi alineate, fiind implementată o limitare privind valoarea maximă a prețurilor de achiziție a autoturismelor ce pot fi cumpărate pentru dotarea parcurilor auto ale autorităților și instituțiilor publice.
Cei 30 de parlamentari PNL nemulțumiți de aceste prevederi legale, arată, în expunerea de motive a acestei inițiative legislative, că „având în vedere faptul că, din anul 2012 și până în prezent, toate sectoarele esențiale ale României, între care și economia națională, au suferit schimbări importante și având în vedere evoluția ascendentă a prețurilor de achiziție în sectorul de preț al achizițiilor în sectorul de piață al autoturismelor, pentru ca normativele de cheltuieli pentru autoturisme ale administrației publice și instituțiilor publice să corespundă realității economice, este necesară o intervenție legislativă de modificare a valorii maximale de achiziție a autoturismelor pentru dotarea autorităților și instituțiilor publice.
Așa se face că, în proiectul de lege în discuție, inițiatorii propun creșterea valorii maxime de achiziție a autoturismelor de la valoarea de 18.000 de euro inclusiv TVA, la valoarea de 20.000 de euro inclusiv TVA, pentru a permite autorităților și instituțiilor publice să achiziționeze autoturisme care să corespundă dotărilor aferente generației actuale de autoturisme, ale căror prețuri de achiziție nu mai corespund valorii maxime de achiziție stabilită anterior”.
Matematic, se propune indexarea valorii prețului de achiziție cu „aproximativ 10 la sută față de valoarea stabilită la nivelul anului 2012”. De asemenea, în actul normativ citat se mai propune stabilirea unui criteriu obiectiv, în funcție de care să se realizeze conversia prețurilor de achiziție din moneda euro în lei, respectiv valoarea va fi calculată la cursul BNR din ziua semnării contractuluii de achiziție. „În practică, s-au întâlnit numeroase situații în care nu s-a putut determina momentul de referință pentru calcularea aceste conversii”, se mai notează în documentul citat.
Alți doi parlamentari vor o lege a pescuitului, digitalizat, dar bună ca în 1920
Alți doi deputați liberali, altă lege interesantă, respinsă, de asemenea, de Senat, ca primă cameră sesizată, în data de 25 octombrie 2021, dar care lege se află, în acest moment, în dezbaterea Camerei Deputaților. Este vorba despre un act normativ inițiat de liberalii Alexandru Bogdan Boila și Alexandru Kocsis Cristea – acesta din urmă fiind, în prezent, neafiliat, plecat din grupul parlamentar PNL după Ludovic Orban – denumit Legea Pescuitului.
Expunerea de motive este halucinantă. „În prezent, activitatea de pescuit și acvacultură este reglementată prin OUG 23/2008. (…) Avem nevoie de o separare a reglementărilor care privesc domeniul pescuitului în ape natural de reglementările care privesc acvacultura”, scriu deputații.
Aceștia arată că au depus inițiativa pe 29 iunie, „care este data la care se sărbătorește Ziua Dunării pe întregul continent”. „Este vital pentru noi, oamenii, să respectăm natura și legile ei”, arată deputații, care adaugă că „bazinul hidrografic al Dunării reprezintă 10% din suprafața Europei, iar 28% din aceasta este pe teritoriul României. Fluviul reprezintă, atât pentru Europa, cât și pentru țara noastră, acea arteră dătătoare de viață și prosperitate, atât din perspectiva apei, ca element esențial al vieții, dar mai ales din prisma biodiversității”. Cu toate acestea, arată cei doi liberali, „consumul de pește în țara noastră, în intervalul 2016-2019, a fost acoperit în proporție de 80% din surse externe”.
Conform documentului citat, „am ajuns, astăzi, să avem un habitat ciuntit, o resursă acvatică tot mai săracă și comunități pescărești tot mai puține, pentru că nepăsarea și exploatarea nerațională poate distruge atât resursa naturală, cât și destinele celor care au trăit de generații în armonie cu această resursă”.
Autorii acestei expuneri de motive arată că de vină pentru această situație este regimul comunist, care a îndiguit 86 la sută din suprafața inundabilă a Dunării, transformând-o în „zonă agricolă cu producție scăzută”. Aceștia arată că în 1920, existau capturi de pește de 24.000 de tone, iar în 2020, au fost capturi de doar 2.700 de tone. Se mai arată că „sturionii s-au decimat”, că în 1924 „erau 10.000 de pescari comerciali, iar, în prezent, mai sunt doar 4.000”. Se mai subliniază că, în 1920, profitul statului realizat din pescuit echivala cu 688 de kilograme de aur, în timp de, în 2020, „statul scoate bani din buzunar pentru a acoperi 1,5 milioane de euro – bugetul de funcționare al Agențieii Naționale de Pescuit și Acvacultură”. „Într-un domeniu care exploatează o resursă care se află sub apă și nu este ușor vizibilă, corupția a devenit ceva aproape firesc, iar actuala legislație s-a dovedit a fi prea permisivă și incapabilă să ofere instrumentele necesare de reglementare și control. Estimările indică o piață neagră a peștelui care ajunge la 80% din cantitatea totală de pește exploatată din habitatele natural”, mai scriu cei doi.
Concret, legea propune refacerea habitatelor acvatice reglementarea pescuitului, trasabilitatea peștelui și a produselor din pește, dezvoltarea comunităților tradiționale pescărești, dezvoltarea infrastructurii verzi, pedepsirea aspră a braconajului și… digitalizarea pescuitului.
