Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Justiției a validat, ieri, toate cele 19 candidaturi pentru funcțiile de conducere la nivelul marilor parchete. Iar interviurile urmează să fie susținute între 23 și 26 februarie 2026. Șapte dintre cei 19 candidați procurori sunt sau au fost căsătoriți cu persoane care activează tot la stat, în cinci dintre cazuri tot în sistemul de justiție. Conform declarațiilor de avere pe care șase dintre aceștia le-au completat și publicat în anul 2024 – ultimul când aceste date mai erau publice pentru cetățenii de rând – procurorii în cauză, împreună cu partenerii lor de viață angajați tot la stat, au încasat din bani publici venituri de natură salarială în cuantum total de 3.695.020,28 de lei pe an, respectiv de 307.919,36 de lei pe lună. Unul dintre candidații care și-a depus CV-ul pentru două funcții la nivelul marilor parchete are o nevastă angajată ca expert parlamentar la Consiliul Legislativ. Alt candidat are partenerul angajat la Curtea de Conturi. Ceilalți sunt căsătoriți cu judecători.
Odată ce Ministerul Justiției a decis că toate cele 19 candidaturi depuse pentru ocuparea funcțiilor de conducere în cadrul marilor parchete, procedura merge mai departe, fără ca nimeni dintre cei care au depus CV-urile (nici măcar cei care au suferit sancțiuni disciplinare) să fie descalificat.
„Jurnalul” a descoperit, studiind ultimele declarații de avere completate și depuse de către procurorii candidați în anul 2024 (după această dată nemaifiind publice astfel de informații), că șapte dintre aceștia au soți/ soții care activează, de asemenea, în sistemul public, în cinci dintre aceste situații chiar în sistemul judiciar. Însă, într-un caz, există și conotații de ordin politic, fiind vorba despre o instituție politică.
După cum se știe deja, pentru ocuparea funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și-a depus candidatura controversatul procuror militar Bogdan Ciprian Pîrlog, cunoscut și ca procurorul „10 august” sau “#rezist”. Pârlog a fost căsătorit (se pare că a divorțat, întrucât datele despre soția sa au dispărut din cuprinsul declarațiilor de avere completate în anii 2023 și 2024), cu o angajată a Consiliului Legislativ, în calitate de expert parlamentar.
De la ADS, în privat, după care expert parlamentar
Astfel, conform declarației de avere pe care Bogdan Pîrlog a completat-o și depus-o în anul 2009 el lucrase ca prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, dar și ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București. Soția sa, Alina Iuliana Ștefan, era angajată la stat, ca jurist – șef de birou la ADS București.
Aceleași informații se regăsesc și în cuprinsul declarației de avere pe care același procuror Bogdan Pîrlog a completat-o în cursul anilor 2010 și 2011. Apoi, din declarația de avere din anul 2012, rezultă că Pîrlog a rămas angajat doar la Parchetul Tribunalului Militar București, în timp ce soția sa tocmai își încheia cariera la ADS București și se angajase la o companie pe nume SC Auto Technik Int. Aceleași informații se regăsesc și în declarația de avere din anul 2013.
Conform declarației de avere completate de către Bogdan Pîrlog în anul 2014, rezultă că el activa tot la Parchetul Tribunalului Militar București, iar soția sa s-a mutat de la SC Auto Technik Int. la compania SC Independența SA, consemnarea repetându-se și în cuprinsul declarației de avere din anul 2015.
În 2016, când, la Palatul Victoria, se instalase Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, Bogdan Pîrlog a completat o altă declarație de avere, conform căreia soția sa era angajată ca expert parlamentar la Consiliul Legislativ. Iar, din acel moment, acest loc de muncă al Alinei Iuliana Ștefan este regăsit în declarațiile de avere ale lui Bogdan Pîrlog completate în anii 2017, 2018, 2019, 2020, 2021 și 2022.
Soția a dispărut din declarația de avere
Bogdan Pîrlog a mai completat și în anul 2023 o declarație de avere, document care, însă, nu mai consemnează niciun fel de informație cu privire la bunurile și veniturile soției sale. Iar faptul s-a repetat și în ultima declarație de avere a procurorului, completată în anul 2024.
În acest ultim document, el precizează că, în calitate de procuror la Parchetul Tribunalului Militar București, a încasat suma totală de 361.408 de lei pe an, adică 30.117,33 de lei pe lună, din salarii și restanțe ale unor drepturi de natură salarială.
Conform aceleiași declarații de avere, Bogdan Pîrlog avea în proprietate, împreună cu soția sa, terenuri agricole, intravilane și extravilane, dobândite în anii 2002, 2006 și 2007, în Holbav (județul Brașov), Maieruș (județul Brașov) și pe raza județului Harghita, în suprafață totală de 77.700 de metri pătrați.
Candidatul la șefia Parchetului General mai deține trei mașini: Lancia Ypsilon din 2007, BMW din 2012 și BMW din 2019, dar mai deține și bunuri de artizanat și bijuterii pe care le-a evaluat la 10.000 de lei. Pîrlog avea în conturile și depozitele bancare deschise economii de 149.142,37 lei și 4,05 euro. Iar datoriile erau la fel de substanțiale: un credit de 65.289 franci elvețieni la OTP Bank, 35.000 de lei la Impuls Leasing și 679.600 de lei la CEC Bank.
Și Alina Iuliana Ștefan, soția dispărută din acest document, a depus, în 2016, propria declarație de avere, în care sunt menționate terenurile din documentul completat de Pîrlog, dar mai are și un apartament în București, dobândit în anul 2022, cu suprafața de 102,73 metri pătrați. Tot aici sunt menționate mașinile Lancia Ypsilon și un BMW, dar și colecția de artizanat, evaluată, de această, dată, la 10.000 de euro, nu de lei, cum a precizat Pîrlog.
La capitolul venituri, Alina Iuliana Ștefan menționa că încasase de la Consiliul Legislativ o leafă de 77.714 lei pe an și un voucher de vacanță de 1.450 de lei. Împreună cu veniturile lui Bogdan Pîrlog, rezultă că cei doi au încasat, de la stat, venituri totale de 440.572 de lei pe an, ceea ce înseamnă 36.714,33 lei pe lună.
Capi ai DNA cu familii în sistem
În situații similare din punct de vedere al veniturilor de la buget încasate în familie se află și alți procurori care candidează, în aceste zile, la șefia marilor parchete, atât pentru primele poziții, cât și pentru pozițiile secunde. Spre exemplu, actualul procuror-șef al DNA, Marius Voineag, care candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general al PÎCCJ, a încasat, conform declarației de avere completate în anul 2024, venituri de natură salarială totale de 396.557 de lei pe an, adică de 33.046,42 de lei pe lună. Concret, el a încasat 68.621 de lei pe an ca procuror-șef adjunct de secție în PÎCCJ, 85.026 lei pe an drepturi salariale restante de la DIICOT, o leafă de 233.743 de lei pe an ca procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precum și 9.167 de lei pe an de la PÎCCJ, reprezentând drepturi salariale restante.
În același timp, soția sa, Marilena Voineag, a încasat, tot în anul 2024, venituri salariale de 290.572,28 de lei pe an, adică de 24.214,36 de lei pe lună. Mai exact, 268.992,28 de lei pe an a reprezentat indemnizația de judecător în cadrul CSM, 13.150 de lei pe an reprezentând salarii restante de la Tribunalul Ilfov, și 8.328 de lei pe an suport de inserție de la AJPIS Ilfov. În total, în 2024, familia Voineag a încasat de la stat 687.129,28 de lei, adică 57.260,8 lei pe lună.
Un alt exemplu este al șefei DNA Iași, Cristina Chiriac, care candidează pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și care, conform declarației de avere din 2024, a realizat venituri de natură salarială de 316.083 de lei pe an, respectiv de 26.440,25 lei pe lună. Mai exact, a încasat 304.458 de lei pe an salarii și drepturi salariale restante de la DNA și 11.625 de lei pe an de la DIICOT, constând în diferențe salariale. Soțul șefei DNA Iași, Adrian Chiriac, este judecător și a încasat, conform aceluiași document, salarii și diferențe salariale de la Curtea de Apel Iași de 287.795 de lei pe an, precum și 8.600 de lei de la CSM, ca urmare a implicării sale în comisiile de concurs și de examen. Soții Chiriac au încasat de la stat, în 2024, venituri de 612.478 de lei pe an, respectiv de 51.039 de lei pe lună.
Funcții cumulate, lefuri de asemenea
Aurel Cristian Lazăr, procuror-șef de secție în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, candidează pentru o poziție de adjunct al procurorului șef al DIICOT. În 2024, acesta a depus o declarație de avere conform căreia a încasat venituri salariale de 297.129 de lei pe an, adică de 24.760,75 de lei pe lună. Suma de 252.447 de lei pe an reprezintă indemnizația de la Parchetul Curții de Apel Timișoara, iar suma de 44.682 de lei pe an reprezintă diferențe salariale de la Parchetul General.
Soția sa, Lavinia Lazăr, este angajată a Societății Naționale Aeroportul Internațional „Traian Vuia” din Timișoara, de unde, tot în 2024, a încasat venituri salariale de 59.567 de lei pe an, la care se mai adaugă 200 de lei încasate pe persoană fizică autorizată. În acest sens, în 2024, soții Lazăr au încasat de la stat venituri totale în cuantum de 356.896 de ei pe an, adică de 29.741,33 de lei pe lună.
Spectaculoasă este și situația actualului procuror general al PÎCCJ, Alex Florin Florența, care candidează, de asemenea, la funcția de adjunct al procurorului șef al DIICOT. În 2024, Florența completa o declarație de avere conform căreia a încasat 477.774 de lei pe an, adică 39.814,5 lei pe lună. Concret, a încasat 43.297 lei pe an salarii de la DIICOT, 86.997 de lei pe an diferențe salariale restante de la DIICOT, o leafă de 254.555 de lei pe an ca procuror general al PÎCCJ, 20.284 de lei pe an spor salarial pentru proiecte europene de la PÎCCJ și 82.641 de lei pe an indemnizația de membru de drept în cadrul CSM.
Soția lui Florența, Flavia Maria Cristina Florența, era menționată în această declarație de avere din 2024 cu venituri salariale de 388.952 de lei pe an, adică de 40.746 de lei pe lună. A încasat un salariu de la CSM de 256.985 de lei pe an, un spor salarial pentru proiecte europene ți diferențe salariale de la CSM de 65.821 de lei pe an, diurnă și transport de la CSM de 73.432 de lei pe an, dar și restanțe salariale de la Curtea de Apel Timișoara de 92.714 lei pe an. În total, în anul 2024, soții Florența precizau că încasaseră venituri de la stat în cuantum de 966.726 de lei pe an, respectiv de 80.560,5 lei pe lună.
Lista continuă
Pe listă se mai află și Mihai Răzvan Negulescu, procuror-șef de birou în DIICOT, care candidează la funcția de adjunct al procurorului-șef al DIICOT. În 2024, acesta publica o declarație de avere din care rezultă că a încasat venituri de natură salarială de 364.742 de lei pe an, respectiv de 30.395,2 lei pe lună.
În aceasta, suma de 271.155 de lei pe an a reprezentat-o salariul de la DIICOT, iar suma de 93.587 de lei pe an diferențele salariale restante de la DIICOT.
Soția procurorului candidat, Denisa Negulescu, a încasat în același an 258.351 de lei pe an reprezentând salarii de la Curtea de Apel Brașov, la care s-au adăugat 8.126 de lei pe an, reprezentând diferențe salariale de la Tribunalul Brașov. În total, în 2024, soții Negulescu au încasat de la stat 631.219 de lei pe an, adică 52.601.6 lei pe lună.
Și procuroarea Claudia Ionela Curelaru, care candidează pentru funcția de adjunct al procurorului șef al DIICOT, este căsătorită. Soțul ei, Vintilă Curelaru, este angajat la Curtea de Conturi a României. Nu am identificat o declarație de avere a acestei procuroare pentru anul 2024.
Patru zile de interviuri și verdictul final care va ajunge pe masa CSM și a lui Nicușor Dan
Procedura pentru numirea noilor conduceri ale marilor parchete a intrat, ieri, în faza eliminatorie. Asta, după ce Ministerul Justiției a anunțat că toți cei 19 procurori care și-au depus candidaturile au fost au fost declarați eligibili și merg mai departe în etapa interviurilor.
Conform calendarului oficial al selecției, în perioada 23-26 februarie, candidații vor susține interviuri în fața ministrului Justiției și a unei comisii de specialitate. Astfel, pe 23 februarie vor intra la interviu, pentru funcțiile de conducere de la nivelul PÎCCJ, procurorii Cristina Chiriac, Bogdan Pîrlog și Marius Voineag.
Apoi, la 24 februarie 2026, vor susține interviurile candidații pentru șefia DNA și pentru pozițiile de adjunct a procurorului șef al DNA. Primul va intra Ioan Viorel Cerbu, urmat de Vlad Grigorescu și de Tatiana Toader, respectiv Marinela Mincă, urmată de Mihai Prină și de Marius Ionel Ștefan.
În 25 februarie, se organizează interviurile pentru funcția de procuror șef al DIICOT, prima intrând Ioana Bogdana Albani, urmată de actualul procuror-șef, Alina Albu, de Antonia Diaconu, de Codrin Horațiu Mirin și de Bogdan Pîrlog. Pentru ca, pe 26 februarie, să se susțină interviurile pentru cele două funcții de adjuncți ai procurorului șef al DIICOT, prima intrând Claudia Ionela Curelaru, urmată de Alex Florin Florența, Gill Julien Gheorghe Iacobici, Airel Cristian Lazăr și Mihai Răzvan Negulescu.
Timpul pentru prezentarea proiectului este de 30 de minute, iar cel pentru întrebări și răspunsuri este de o oră.
Rezultatele vor fi făcute publice pe 2 martie, pe site-ul Ministerului Justiției. În aceeași zi, ministrul va înainta propunerile către Secția pentru procurori a CSM, în vederea emiterii avizului consultativ. Decizia finală privind numirile aparține președintelui Nicușor Dan.
Citește pe Antena3.ro
