Fiecare dintre acești anchetatori, unii dintre ei foarte apropiați de fosta șefă a DNA, selectați chiar de la Direcția Națională Anticorupție, a încasat, în 2021, între 33.000 și 31.000 de euro pe an de la EPPO, pe lângă salariul de la DNA. Anul trecut, EPPO a plătit fiecărui astfel de procuror peste 50.000 de euro, pe lângă „mărunțișurile” pe care acesta le-a mai ridicat de la Parchetul General. Interesant este și faptul că Biroul EPPO București își are sediul chiar în clădirea unde a funcționat, până anul trecut, defuncta Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), structură al cărei prag a fost trecut, în 2019, de Kovesi, în calitate de inculpată pusă sub control judiciar.
Ana Manuela Dana este unul dintre procurorii delegați la EPPO și este unul dintre cel mai bine plătiți procurori din România. Ana Dana a fost anchetată de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), alături de Laura Codruța Kovesi, Doru Țuluș și Horia Valentin Șelaru pentru instrumentarea dosarului „Polaris”.
Procuroarea a instrumentat, de asemenea, dosarul împotriva ilustrului chirurg Irinel Popescu. Este colegă de făcut dosare a unui alt procuror-vedetă al DNA, Marius Bulancea, care, în prezent, nu mai lucrează în magistratură, fiind consilier al Laurei Codruța Kovesi la Parchetul European.
Ana Dana nu și-a depus declarația de avere și de interese pe anul 2022, documentele nefiind, deocamdată, publicate nici pe site-ul CSM, nici pe portalul Agenției Naționale de Integritate. Conform declarației de avere din 14 iunie 2022, rezultă că procuroarea a realizat venituri de 27.043,9 lei pe lună, în cursul anului 2021. Mai exact, de la DNA, a avut o leafă de 124.703 lei pe an, adică 10.391,9 lei pe lună, iar de la Parchetul European, ca procuror delegat, a încasat o leafă de 40.778 de euro pe an (200.000 de lei), adică 16.652 de lei pe lună.
Iulia Ioana Bîlciu - 29.260 de lei pe lună
Un alt procuror delegat la EPPO din partea României este Iulia Ioana Bîlciu. Aceasta lucrează la Direcția Națională Anticorupție din 2016, de când Laura Codruța Kovesi și-a preluat al doilea mandat, propusă de fosta ministră tehnocrată Raluca Prună. Iulia Ioana Bîlciu a fost numită procuror prin decret prezidențial emis de Traian Băsescu în anul 2013. Imediat s-a integrat în sistem, iar în 2015 semna deja un memoriu împotriva modificărilor propuse de majoritatea parlamentară de la acel moment pentru modificarea Legilor Justiției.
Conform unei declarații de avere pe care procuroarea Iulia Ioana Bîlciu o completa și o depunea în anul 2022, aceasta a încasat de la DNA, în cursul anului 2021, un salariu anual de 202.574 de lei, la care se adăugau restanțe salariale de 17.546 de lei pe an de la Parchetul Tribunalului Giurgiu. În total, veniturile pe 2021 ale acestei procuroare au fost de 220.120 de lei pe an, adică de 18.343,3 lei pe lună.
La data de 3 mai 2023, Iulia Ioana Bîlciu a depus declarația de avere la zi, document din care rezultă că în 2022 a încasat de la DNA 74.429 de lei pe an, la care se adaugă 6.423 de lei pe an restanțe salariale de la Parchetul Tribunalului Giurgiu, iar ca procuror delegat la Parchetul European a încasat un salariu anual de 53.326 de euro (270.269,3 lei), ceea ce înseamnă 22.500,4 lei pe lună. În total, veniturile lunare, anul trecut, s-au situat la o valoare de 29.260,1 lei.
Familie de magistrați
Lista anchetatorilor români care lucrează pentru Kovesi continuă cu procuroarea Dana Cristina Bunea, fost procuror șef al DNA Iași. Aceasta a reprezentat Direcția Națională Anticorupție în procesele de la Curtea Constituțională. În cel puțin unul dintre aceste procese DNA a pierdut.
Dana Cristina Bunea declara în 2022 venituri încasate în cursul anului 2021 de 226.665 de lei pe an, adică de 18.888,75 de lei pe lună. Astfel, de la Parchetul General a încasat 221.332 de lei pe an, de la Parchetul Curții de Apel București a ridicat 632 de lei pe an, de la Institutul Național al Magistraturii a fost remunerată cu 2.512 lei pe an, iar de la Consiliul Superior al Magistraturii a câștigat 2.189 de lei pe an.
Conform declarației de avere completată și depusă în 2023, anul trecut procuroarea delegată la Parchetul lui Kovesi a încasat 7.823 de lei pe an de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 11.318 lei pe an de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, 3.202 lei pe an de la Institutul Național al Magistraturii și 5.156 de lei pe an de la Consiliul Superior al Magistraturii, la care se adaugă o leafă de procuror delegat la Parchetul European de 55.157 de euro pe an (270.269,3 lei). În total, lunar, această procuroarea încasat anul trecut 24.814,02 lei. Soțul, Marius Bunea, este magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție, de unde, anul trecut, a realizat venituri salariale de 300.024 de lei.
A lăsat Banca Mondială pentru Parchetul lui Kovesi
Pe lista anchetatorilor europeni o mai regăsim pe procuroarea Elena Camelia Grecu, fosta șefă a Biroului Juridic din DNA și ex-procuror general al Parchetului Curții de Apel Constanța. În 2022, Elena Camelia Grecu preciza, pentru anul 2021, venituri de 25.731,55 de lei pe lună. De la Direcția Națională Anticorupție, aceasta a încasat 104.691 de lei pe an, iar de la Parchetul European a ridicat o leafă de 41.650 de euro pe an (204.085 de lei).
În 29 mai 2023, procuroarea și-a publicat o nouă declarație de avere, din care rezultă că, în cursul anului 2022 a încasat un salariu de procuror DNA de 29.709 lei pe an, alte drepturi salariale de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța în cuantum de 30.910 lei pe an, iar de la Parchetul European a câștigat 53.093 de euro pe an (260.155,7 lei), adică 21.679,6 lei pe lună. În total, veniturile lunare în 2022 s-au ridicat la 26.739,15 lei.
Elena Camelia Grecu menționează, în același document, că are terenuri la Eforie Nord și la Techirghiol, precum și trei case de locuit la Eforie Nord.
Venituri de la patru Parchete
Tot la EPPO este delegat și procurorul Constantin Irina, anchetator DNA. Acesta nu a depus declarația de avere pe anul în curs. În schimb, din declarația de avere completată în 2022, rezultă că în cursul anului 2021 Constantin Irina a încasat de la Direcția Națională Anticorupție un salariu anual de 63.762,42 de lei, alți 33.115,22 de lei pe an de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, iar de la Parchetul European a realizat venituri salariale în cuantum de 144.005,27 de lei pe an. În total - 240.882,91 de lei pe an (20.073,6 lei pe lună).
Gabriela Stanciu este, de asemenea, procuror delegat la Parchetul European. Este preluată de Kovesi de la Serviciul Teritorial Constanța și, în 2020, a participat la procedura de selecție pentru ocuparea unui post de investigator la Investigations and Forensic Audits - Internal Investigation Unit din cadrul Grupului Băncii Mondiale.
În 2022, aceasta declara venituri de 212.252 de lei pe an de la DNA, de 4.594 de lei pe an de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și de 1.450 de lei pe an de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța. În total, 218.296 de lei pe an, adică 18.191,3 lei pe lună. În declarația de avere la zi, Gabriela Stanciu arată că în cursul anului 2022 a câștigat 62.717 lei pe an de la DNA, 5.662 de lei pe an de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, 1.725 de lei pe an de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, iar de la Parchetul European a câștigat 41.839,13 euro pe an (205.011,74 de lei). În total, aceste venituri s-au ridicat la 275.115,74 de lei pe an, adică la 22.926,3 lei pe lună.
De pe listă nu lipsește celebrul Jean Uncheșelu, anchetatorul de prim-miniștri
Din acest top nu putea lipsi un procuror-vedetă. Este vorba despre celebrul Jean Nicolae Uncheșelu, fost fotbalist la echipa avocaților olteni, „Oltenia Bars” și, printre altele, fost profesor de sport. Devenit procuror, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, Jean Uncheșelu a fost preluat la DNA - Structura centrală, în cel de-al doilea mandat al Laurei Codruța Kovesi, la conducerea Direcției Naționale Anticorupție și a devenit unul dintre oamenii de bază ai „Zeiței anticorupție”.
Uncheșelu este procurorul care i-a făcut lui Victor Ponta dosar penal, chiar când acesta era prim-ministru, și a anchetat neconstituțional emiterea de către Guvernul României a celebrei Ordonanțe de Urgență 13/2017. De asemenea, Uncheșelu l-a anchetat penal și pe europarlamentarul Claudiu Manda, soțul actualului primar al municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu.
Potrivit declarației de avere completată în anul 2022, pentru anul 2021, Jean Uncheșelu a obținut venituri de 139.487 de lei pe an de la Direcția Națională Anticorupție, la care s-au adăugat venituri de 33.077 de euro pe an (162.077,3 lei) de la Parchetul European. În declarația de avere de anul acesta, aferentă anului 2022, Uncheșelu arată că a câștigat, anul trecut, de la DNA un salariu anual de 40.614 lei, iar de la EPPO a încasat 56.793 de euro pe an (278.285,7 lei). În total, veniturile din 2022 au fost de 26.575 de lei pe lună.
Jean Uncheșelu nu este singurul membru al familiei sale care încasează bani frumoși ca magistrat. Soția sa, Marcela Alina Uncheșelu, este judecător la Tribunalul București, de unde a încasat, în 2022, un salariu anual de 296.493 de lei, adică 24.707,75 de lei pe lună.
Doi noi recurți
Tot la EPPO mai activează doi procurori noi delegați din partea României. Este vorba despre Narcis Alexandru Lăzărescu și Dragoș Andrei Păduraru.
Ambii și-au completat declarațiile de avere pe anul în curs, aferente veniturilor din anul 2022, pe când lucrau doar ca procurori la Direcția Națională Anticorupție. Astfel, Narcis Alexandru Lăzărescu precizează că a încasat de la DNA un salariu anual de 239.556 de lei pe an (19.963 de lei pe lună), în timp ce Dragoș Andrei Păduraru a realizat venituri anuale de 223.308 lei pe an de la DNA și de 6.622 de lei pe an de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța. În total - 229.930 de lei pe an (19.160 lei pe lună).
Sistemul a desființat SIIJ, iar echipa lui Kovesi a „suflat” sediul
Parchetul European, ca structură centrală, are sediul la Luxemburg și este condusă de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, în calitate de procuror general. În 2018, Kovesi a fost revocată de la conducerea DNA, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale. La începutul anului 2019, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), structură independentă din subordinea Parchetului General, care era abilitată să ancheteze faptele judecătorilor și procurorilor săvârșite în România, a început urmărirea penală și a pus în mișcare acțiunea penală împotriva Laurei Codruța Kovesi într-un dosar privind modul în care a fost derulată operațiunea de aducere în țară a fostului director al Fondului Național de Investiții (FNI), Nicolae Popa.
La momentul în care fosta șefă a DNA a fost pusă sub acuzare, fiind emisă și o ordonanță de control judiciar, Laura Codruța Kovesi a fost audiată la sediul SIIJ, care funcționa într-un imobil amplasat pe strada Modrogan, la numărul 16. După desființarea SIIJ, la presiunile interne și externe ale sistemului, această clădire a primit o cu totul altă destinație. Culmea, aici funcționează, în prezent, Biroul Parchetului European România, unde vin la serviciu, zilnic, oamenii Laurei Codruța Kovesi.