Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sub justificarea necesității luptei anticorupție, a luptei cu evaziunea fiscală, cu amenințările de tip cibernetic sau, nu mai puțin importantă, a luptei pentru implementarea unei societăți „verzi”, factorii de decizie din România au implementat o serie de legi ale căror efecte pot fi sintetizate, pe cât de succint, tot pe atât de cinic, în câteva cuvinte care să descrie modul de viață pregătit cetățenilor începând cu perioada imediat următoare: fără mașină personală, supraveghere totală pe stradă, la birou sau acasă, fără avocat neagreat de sistemul de forță al statului, fără bani cash și pasibil de pușcărie, dacă spun bancuri politice.
„Jurnalul” a dezvăluit, săptămâna trecută, una dintre cele mai grave modificări operate de Guvernul Ciolacu în pachetul legii austerității fiscale, pentru care Guvernul României și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului. Este vorba despre limitarea tranzacțiilor cu bani cash atât între persoanele juridice, între persoanele fizice și cele juridice, cât și între persoanele fizice ca atare. Deocamdată, vorbim despre o plafonare a acestor tranzacții la un nivel de zece ori mai scăzut decât cel permis în prezent, măsura fiind justificată doar în declarații televizate de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ca o necesitate pentru combaterea evaziunii fiscale. Asta, deoarece, în expunerea de motive redactată de Guvern, odată cu depunerea proiectului de lege în Parlament, nu există nici măcar un singur rând care să motiveze justificarea acestor măsuri.
Reamintim, pe scurt, faptul că, în proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung se urmărește modificarea, într-un mod absolut halucinant, a Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar.
Confiscarea mascată a averii dobândite licit
Astfel, proiectul asumat de Guvern stabilește încasări în numerar de maximum 1.000 de lei pe zi de la persoanele fizice autorizate, de la persoanele fizice care desfășoară activități independente și de la persoanele juridice. De asemenea, încasările efectuate de magazinele de tip cash and carry pot fi făcute în numerar în limita unui plafon de 2.000 de lei pe zi de la o astfel de persoană. Mai mult, se permit plăți cash de maximum 1.000 de lei pe zi de persoană de la aceste entități.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Operațiunile de încasări și plăți în numerar între firme, PFA-uri sau persoane fizice care desfășoară activități independente și persoanele fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanță sau alte drepturi și primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări se vor putea efectua într-un plafon zilnic de 5.000 de lei de la o persoană, până în data de 31 decembrie 2024, și de 2.500 de lei începând cu data de 1 ianuarie 2025.
Mai mult, operațiunile de încasări și plăți în numerar între persoanele fizice, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum și cele reprezentând acordarea sau restituirea de împrumuturi se vor putea efectua în limita unui plafon zilnic de 10.000 de lei de persoană, până în data de 31 decembrie 2024, și de 5.000 de lei de persoană, începând cu data de 1 ianuarie 2025. Vor fi interzise încasările și plățile fragmentate în numerar pentru sumele mai mari decât aceste plafoane, iar nerespectarea acestor dispoziții se va pedepsi cu amendă în cuantum de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul stabilit, dar nu mai puțin de 500 de lei.
Banca Centrală Europeană: Banii cash îți asigură libertatea, autonomia și intimitatea
Mai mulți juriști care au studiat aceste paragrafe au concluzionat că avem de-a face, printre altele, cu o confiscare mascată a averii dobândite licit, ceea ce încalcă prevederile constituționale. De altfel, se încalcă mult mai multe drepturi fundamentale ale omului, lucru despre care vorbește nimeni altcineva decât Banca Centrală Europeană.
Pe site-ul Băncii Centrale Europene este publicată o notă cu privire la rolul banilor cash în societatea umană. Primul, dar și cel mai important rol identificat este acela că banii cash „îți asigură libertatea și autonomia”, în sensul că „bancnotele și monedele sunt singura formă de bani pe care oamenii o pot păstra fără a implica o terță parte. Nu aveți nevoie de acces la echipamente, internet sau electricitate pentru a plăti cu numerar, ceea ce înseamnă că poate fi folosit atunci când curentul este întrerupt sau dacă vă pierdeți cardul”.
Alt rol este acela că „este un mijloc legal”, în sensul că „creditorii, cum ar fi magazinele și restaurantele, nu pot refuza numerarul, cu excepția cazului în care atât ei, cât și clientul, au convenit, în avans, asupra unui alt mijloc de plată”. Aici intervine și o recomandare a Comisiei Europene - 2010/191/UE.
Al treilea rol este acela că „asigură intimitatea”, adică „tranzacțiile cu numerar respectă dreptul nostru fundamental de a ne proteja confidențialitatea, datele și identitatea în probleme financiare”.
Al patrulea rol identificat de Banca Centrală Europeană este acela că banul cash „este incluziv”, adică „numerarul oferă opțiuni de plată și economii pentru persoane cu acces limitat sau inexistent la bani digitali, ceea ce îl face crucial pentru includerea cetățenilor social vulnerabili, cum ar fi persoanele în vârstă sau grupurile cu venituri mai mici”.
Al cincilea rol se referă la faptul că „vă ajută să vă urmăriți cheltuielile”, în sensul că „numerarul vă permite să păstrați un control mai strâns asupra cheltuielilor dumneavoastră, de exemplu împiedicându-vă să cheltuiți în exces”.
Al șaselea rol al banului cash este acela că „este un mijloc rapid”, adică „bancnotele și monedele decontează o plată instantanee”, iar cel de-al șaptelea rol identificat de Banca Centrală Europeană este acela că „este sigur”, adică „numerarul s-a dovedit a fi sigur în ceea ce privește criminalitatea cibernetică, frauda și contrafacerea. Și deoarece sunt bani de la banca centrală, nu implică riscuri financiare nici pentru plătitor, nici pentru beneficiar”.
Mai există un rol, anume acela că reprezintă „un depozit de valoare”, în sensul că „numerarul este mai mult decât un simplu instrument de plată. El le permite oamenilor să dețină bani în scopuri de economisire, fără riscuri de neplată. Este util pentru cadouri și plăți mici de la persoană la persoană. De exemplu, părinții pot încredința mici sume în numerar copiilor lor pentru mici achiziții sau o persoană poate oferi unui prieten sau unei cunoștințe numerar pentru a cumpăra ceva în numele ei. Numerarul contribuie la alfabetizarea financiară a copiilor”.
Folosești un sistem informatic? Legea te obligă să-l predai serviciilor, fără să te poți opune
Războiul declanșat, brusc și nemotivat juridic și constituțional, de guvernanții de la București românilor care utilizează banii cash reprezintă însă cea mai recentă dintre măsurile care vizează îngrădirea sau limitarea unor drepturi fundamentale ale fiecăruia dintre noi. De anul trecut, dar mai ales anul acesta, au fost adoptate o serie de proiecte de lege care fie implementează unele măsuri, fie modifică alte măsuri care atentează în mod direct la libertățile cetățeanului.
„Jurnalul” a dezvăluit că, în 14 martie 2023, Parlamentul a adoptat, pe repede-înainte, Legea 58/2023 privind securitatea cibernetică a României.
Această lege se adresează tuturor cetățenilor de rând care utilizează un sistem informatic. Conform judecătorilor CCR Attila Varga și Gheorghe Stan, această lege este atât de periculoasă și de prost scrisă, neclară și imprevizibilă, încât impune unele obligații sau interdicții care permit organelor specializate în culegerea de informații să intruzioneze în mod arbitrar și abuziv în viața intimă, familială și privată a oricărui cetățean.
Astfel, persoanele fizice și juridice de drept privat care dețin, administrează sau utilizează rețele informatice sunt obligate, sub sancțiunea amenzii, să notifice Platforma Națională de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică ori de câte ori constată un incident de securitate cibernetică. Orice posesor de laptop care este virusat este obligat să predea acest dispozitiv unor specialiști, fără a avea dreptul să-și protejeze datele cu caracter privat și personal. Toate serviciile de informații, inclusiv SPP, au dreptul să ceară și să primească de la furnizorii de servicii tehnice de securitate date și informații despre clienții lor. Conturile de e-mail sau de pe rețelele de socializare intră sub incidența acestei legi. Iar furnizorii de astfel de servicii sunt obligați să-și denunțe clienții, în lipsa unui mandat judecătoresc. Serviciile secrete primesc, astfel, acces neîngrădit la informații despre starea de securitate a oricărui site sau a oricărei aplicații informatice operate de persoanele fizice.
Până în 2026, Guvernul vrea să te lase pieton. După numerar, mașina personală este alt inamic al „programului”
Supravegherea vine mână în mână cu limitarea libertății de mișcare. Iar în acest sens, avem deja promulgate două legi mai mult decât interesante. Prima este legea pentru aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România, adoptată la 28 iunie 2023. Conform acestui act normativ, rovinieta pe care o vor plăti românii din 1 ianuarie 2026 va ține cont de norma de poluare Euro, dar și de durata în care aceste vehicule folosesc drumurile dintre localități, atât în mers, cât și în staționare. Scopul urmărit este reprezentat de impunerea de taxe mari și descurajarea folosirii mașinii personale.
Apare o aplicație informatică a CNAIR, dezvoltată pentru sistemele de operare a telefoanelor mobile și care va utiliza funcția de localizare prin satelit a acestor dispozitive, „în scopul colectării, transferului și înregistrării în baza de date a informațiilor privind detecția pe rețeaua de drumuri naționale din România, între indicatorul de intrare și cel de ieșire din interiorul localităților, de un asemenea vehicul, pentru plată.
Legea afirmă și scopul „descurajării utilizării vehiculelor poluante și transferul a 10% din traficul rutier de călători și de mărfuri pe transportul feroviar până în 2026”.
Acestei legi i se adaugă alta, mai interesantă. Este Legea 155 din 30 mai 2023, care vizează limitarea locurilor de parcare, introducerea zonelor în care accesul auto este interzis și limitarea utilizării autoturismului personal în interiorul orașelor, pentru toate municipiile din România, începând cu 1 ianuarie 2026. Această lege prevede „redistribuirea suprafeței străzii”, „mobilitatea cu emisii zero în transportul rutier” și „creșterea numărului utilizatorilor pentru moduri de transport prietenoase cu mediul, în detrimentul celor poluante, prin reducerea spațiilor de parcare/staționare destinate acestora”.
Legea prevede, de asemenea, culegerea ansamblului de date statistice relevante despre obiceiurile de deplasare ale locuitorilor.
Avocatul care te reprezintă în instanță poate fi înlocuit, fără să fii întrebat, cu unul agreat de SRI
Pe lângă aceste acte normative care vizează partea administrativă a modului în care cetățenii se deplasează, își cheltuie banii sau utilizează sistemele informatice, Guvernul a implementat unele măsuri, la fel de grave, și în ceea ce privește partea penală. Noile coduri penale, adoptate recent, au reintrodus SRI în dosarele penale, deși fuseseră scoase de aici de Curtea Constituțională.
Însă prin aceste modificări, Guvernul a făcut în așa fel încât un cetățean poate rămâne fără avocatul său, indiferent dacă este inculpat sau victimă, într-un proces penal. Asta, deoarece, dacă procesul vizează documente clasificate, avocatul angajat de client care nu are certificat ORNISS va putea fi înlocuit de judecător cu un avocat din oficiu care are acest certificat. În traducere liberă, avocații care mai doresc să-și exercite profesia în materie penală sunt obligați să-și obțină certificatul ORNISS, dat cu „binecuvântarea” SRI.
Nici demonstrațiile antiguvernamentale nu mai sunt ce au fost. Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au reușit să-și promoveze Legea 248/2023, unde a fost modificat articolul care vizează tulburarea ordinii publice. Persoanele care, în public, prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea și liniștea publică riscă închisoarea de la 6 luni la 2 ani.
Nu în ultimul rând, recent, Parlamentul a modificat Codul penal, după ce, în 2008, Comisia Europeană a remis o directivă, prin care a obligat statele membre să își ajusteze legislația penală, astfel încât să incrimineze și să pedepsească faptele de incitare la ură, la violență sau discriminare, precizând chiar și câteva criterii care să intre sub incidența acestor reglementări. În 2021, Guvernul României a decis să transpună această directivă, printr-un proiect de lege în care a inserat, pe lângă criteriile de rasă, culoare, religie sau etnie, și… opinia sau apartenența politică. Însă pentru a deveni penală o incitare pe aceste criterii, a fost introdusă condiția ca incitatorul să considere public că persoana căreia i se adresează este inferioară tocmai din cauza acestor criterii. Anul acesta, Comisia Europeană a revenit cu o scrisoare către România, cerând să elimine condiția cauzei de inferioritate din lege. Iar Executivul, prin Ministerul Justiției, condus de Alina Gorghiu, a inițiat un nou proiect de lege. Această nouă formă va putea pedepsi cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani orice „incitare la violență, ură sau discriminare” pe criteriul opiniei sau apartenenței politice. Astfel, o caricatură, un pamflet sau un banc politic riscă să fie incriminate penal.
