Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ultima zi a anului trecut, Curtea de Apel București a respins, ca neîntemeiată, acțiunea lui Georgescu de anulare a deciziilor BEC, însă avocații săi au anunțat deja că vor ataca această sentință la Înalta Curte. În paralel, un alt avocat a declanșat, tot la Curtea de Apel București, un proces prin care cere anularea decretului prezidențial în temeiul căruia Marcel Ciolacu a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru. De asemenea, avocatul în cauză a formulat și o plângere penală împotriva tuturor celor nouă judecători ai CCR, pentru abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals. Toate aceste acțiuni urmăresc neutralizarea caracterului inatacabil al deciziilor CCR, ignorarea caracterului definitiv și obligatoriu al acestora, scopul final fiind nerecunoașterea instituțiilor fundamentale ale statului, pornind cu președintele României și terminând cu Guvernul României sau cu Biroul Electoral Central.
Cea mai recentă acțiune, adusă în spațiul public, din această serie de operațiuni juridice îndreptate împotriva hotărârii Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale din România constă într-o plângere adresată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pe care a formulat-o fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu.
Conform unor surse politice, această plângere a fost formulată de Călin Georgescu, prin intermediul avocatei Maria Vasii, în data de 16 decembrie 2024. Prin această acțiune, Georgescu cere CEDO să judece speța în regim de urgență, dar, până atunci, solicită suspendarea efectelor hotărârii Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale până la soluționarea acestei cauze.
Efectul direct urmărit prin suspendarea efectelor hotărârii CCR până la soluționarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a plângerii lui Georgescu ar reprezenta, pe de o parte, încetarea dispoziției Curții Constituționale de „prelungire” a mandatului președintelui Klaus Iohannis până la depunerea jurământului de către președintele nou ales, apoi nulitatea numirii Guvernului României și încetarea efectelor juridice ale hotărârii CCR prin care nu a mai fost organizat turul al doilea al alegerilor prezidențiale, pe de altă parte.
Al doilea capăt de cerere din plângerea lui Georgescu la CEDO constă în obligarea Guvernului României la reluarea procesului electoral, respectând rezultatele primului tur de scrutin și organizarea celui de-al doilea tur de scrutin între Călin Georgescu și Elena Lasconi. Iar cel de-al treilea capăt de cerere este acela al obligării de către CEDO a statului român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor morale și democratice, prin restabilirea încrederii în procesul electoral.
Citește pe Antena3.ro
CEDO nu are jurisdicție în această materie
Acțiunea lui Georgescu la CEDO este cel puțin ciudată, dar se insinuează că are un precedent. Juriștii care sprijină astfel de acțiuni sunt de părere că există deja precedentul Kovesi, care și-a pierdut mandatul de la șefia Direcției Naționale Anticorupție după ce Curtea Constituțională a soluționat un conflict juridic de natură constituțională între președintele României, Klaus Iohannis, pe de o parte, și Guvernul României, prin ministrul Justiției, pe de altă parte, conflict generat de refuzul președintelui României de a da curs solicitării de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de șefă a DNA, ca urmare a unui raport în acest sens înaintat de fostul ministru de resort, Tudorel Toader.
Ca urmare a soluționării acestui conflict, Curtea Constituțională a decis că președintele trebuie să ia act de raportul ministrului Justiției. Ca urmare, Klaus Iohannis a fost, la acel moment, obligat ca, în final, să semneze decretul de revocare din funcția de procuror-șef al DNA a Laurei Codruța Kovesi. Aceasta din urmă a deschis o acțiune la CEDO, contestând decretul prezidențial, și a câștigat. Dar ce a câștigat, de fapt? CEDO a constatat că, la CCR, Kovesi nu a fost citată pentru a se apăra. Iar decizia CEDO nu a repus-o pe Kovesi la conducerea Direcției Naționale Anticorupție și nici nu a desființat decizia Curții Constituționale.
În cazul lui Călin Georgescu, plângerea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost formulată chiar în timp ce pe rolul instanțelor judecătorești interne – Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție – există procese deschise împotriva actelor administrative dispuse pentru anularea alegerilor, ceea ce înseamnă că, pe dreptul intern, nu s-au epuizat așa-zisele căi de atac.
Pe de altă parte, așa cum deja se știe, deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii, ele neputând fi atacate, desființate sau anulate de nicio altă autoritate, respectiv nici măcar de către CEDO, instanță care nu are jurisdicție în această materie.
Instaurarea haosului instituțional
Mișcarea lui Georgescu la CEDO este încă un punct al planului de încercare a aruncării României în haos absolut. Toate procesele pe care Călin Georgescu și avocații său, fie cei care lucrează în mod direct cu și pentru el, fie cei care acționează în mod individual și independent, urmăresc îndeplinirea unei serii de obiective.
Un prim obiectiv este încălcarea și ignorarea totală a unei hotărâri a Curții Constituționale, singura instanță care se poate pronunța cu privire la legalitatea și la corectitudinea alegerilor prezidențiale din România.
Un alt obiectiv urmărit este desființarea principiului constituțional al obligației de respectare a deciziilor și hotărârilor Curții Constituționale. De asemenea, aceste acțiuni urmăresc anihilarea conducerii unor instituții fundamentale ale statului român, pornind de la nerecunoașterea prerogativelor de președinte al României ale lui Klaus Iohannis, după data de 22 decembrie 2024, prerogative conferite chiar de către Curtea Constituțională, în baza articolului 83 alineat 2 din Constituția României, până la depunerea jurământului de către președintele nou ales al României.
Mai departe, se urmărește ignorarea încălcărilor la legislația electorală cu privire la declararea veniturilor și a cheltuielilor din campania electorală aferentă alegerilor prezidențiale, dar și a încălcării prevederilor legale referitoare la publicitatea și la promovarea electorală prin intermediul rețelelor de socializare.
Nu în ultimul rând, alte scopuri posibil a fi urmărite prin aceste demersuri se referă la ignorarea notelor de informare ale serviciilor secrete din România, prezentate în CSAT, dar și nulitatea desemnării premierului și a învestirii Guvernului României în exercițiu.
Rezumând aceste obiective, ar trebui ca România să funcționeze fără CCR, fără președinte și fără Guvern, cu alte cuvinte: haos.
Proces pierdut la Curtea de Apel. Urmează recursul, la ÎCCJ
Elena Radu, avocata care conduce Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, ONG-ul care a formulat la Curtea de Apel București cererea de anulare a deciziilor Biroului Electoral Central de anulare a procesului electoral prezidențial, cerere la care s-a raliat, imediat, și Călin Georgescu, a anunțat deja că va ataca cu recurs hotărârea instanței. Reamintim că deciziile BEC atacate au fost adoptate în baza hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din data de 6 decembrie 2024, de anulare a alegerilor prezidențiale.
Această acțiune a fost respinsă ca nefondată de către Curtea de Apel București la data de 31 decembrie 2024. La rândul ei, avocata lui Călin Georgescu, Mariana Alexandru, a anunțat că și Călin Georgescu va ataca cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție hotărârea pronunțată, în ultima zi a anului trecut, de către judecătorii Curții de Apel București. Alți avocați, însă, la rândul lor nemulțumiți de decizia CCR, intră în scenă cu alte acțiuni judiciare. Unii dintre ei susțin, pe conturile lor de socializare, că hotărârea Curții de Apel București este ilegală și că a fost pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat.
Recursul Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept și cel al avocaților lui Călin Georgescu urmează să fie declarate și să fie depuse în scris după ce Curtea de Apel București își va motiva hotărârea din data de 31 decembrie 2024. Termenul este de cinci zile de la comunicarea hotărârii.
Mandatele lui Klaus Iohannis și Marcel Ciolacu, atacate în justiție
Între timp, se derulează și alte operațiuni subsecvente. Spre exemplu, avocatul Dan Chitic a înregistrat, în data de 23 decembrie 2024, tot la Curtea de Apel București, o cerere de anulare a Decretului nr. 1670 din data de 24 decembrie 2024. Este vorba despre decretul semnat de către Klaus Iohannis prin care „se desemnează domnul Ion Marcel Ciolacu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei noului Guvern, potrivit articolului 103 alineat 2 din Constituția României, republicată”. Decretul a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1307 din data de 23 decembrie 2024.
În baza acestui decret, Marcel Ciolacu a primit votul de învestitură din partea Parlamentului României, luând ființă Guvernul PSD-PNL-UDMR. Decretul nr. 1670/2024 a fost urmat de emiterea de către Klaus Iohannis a unui alt decret, cu numărul 1671 din 23 decembrie 2024, prin care președintele României a numit în funcție Guvernul României.
Procesul intentat de avocatul Dan Chitic a fost înregistrat tot în data de 23 decembrie 2024, sub numărul 8069.2.2024, pe rolul Secției a VIII-a de Contencios administrativ și fiscal al Curții de Apel București, unde pârât este președintele României. Primul termen de judecată va avea loc săptămâna viitoare, în data de 8 ianuarie 2025, la ora 12.00.
Premierul, notificat să nu adopte niciun act
Lucrurile nu s-au oprit aici. La data de 31 decembrie 2024, avocatul i-a trimis prim-ministrului Marcel Ciolacu o notificare prin care îi solicită să ia act că pe rolul Curții de Apel București se află dosarul prin care a solicitat anularea Decretului 1670/23.12.2024 și că a solicitat suspendarea executării decretului respectiv până la soluționarea definitivă a cauzei.
„Orice act adoptat până la soluționarea acestui litigiu de actualul Guvern al României, învestit în baza unui decret emis de o persoană care nu mai deținea funcția de președinte al României, precum și actele subsecvente acestora, vor fi anulate în situația anulării Decretului 1670/23.12.2024”, susține avocatul. Dan Chitic mai precizează, în această notificare, că „mandatul acordat de poporul român, ca putere suverană, lui Klaus Iohannis ca președinte al României a fost de 5 ani (…), cu începere de la data depunerii jurământului de către acesta (21.12.2019), mandatul acordat încetând la data de 12.12.2024. Odată ajuns la termenul limită mandatul acordat, limitele acestuia nu puteau fi extinse decât în cazurile expres și limitative prevăzute în articolul 83 alineat 3 din Constituție. Drept urmare, suntem în situația potrivit căreia vacantarea funcției de președinte al României intervine în caz de imposibilitate definitivă de exercițiu a atribuțiilor, adică în cazul ajungerii la termen a mandatului (…). Ne aflăm în situația în care o persoană fără calitate și cu mandatul expirat exercită funcția de președinte al României și desemnează prin decret, fără drept, un candidat la funcția de prim-ministru a României. (…) Având în vedere situația descrisă, vă rugăm în mod respectuos să luați de îndată toate măsurile necesare pentru menținerea stării de drept și de legalitate la nivelul puterii executive”.
Plângere penală împotriva celor nouă judecători constituționali
Iar seria acestor acțiuni continuă. Același avocat Dan Chitic a înaintat, în data de 29 decembrie 2024, Parchetulului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o plângere penală pe numele celor nouă judecători ai Curții Constituționale, pe care îi acuză de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals.
Motivul invocat este acela că, în cursul zilei de 6 decembrie 2024, judecătorii CCR au pronunțat Hotărârea nr. 32/2024, în care s-a făcut referire și s-au citat punctele 145, 17 și 20 din Declarația interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile și de inteligență artificială, adoptată de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, act emis de Comisia de la Veneția la 10 decembrie 2024. Chitic arată că judecătorii CCR susțin că acest document a fost emis pe data de 6 decembrie 2024 și că judecătorii CCR nu știau dacă și când a fost adoptată Declarația interpretativă, ci știau doar că a fost aprobată de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 81-a întâlnire la Veneția, în data de 5 decembrie 2024, însă nu aveau cum să știe dacă aceasta a fost și adoptată.
