Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asociația Prolemn a făcut o analiză care arată că în ultimii ani, deși a crescut constant suprafața împădurită a țării noastre, a scăzut nejustificat cantitatea de lemn recoltat, dar și posibilitatea de a folosi copacii tăiați legal pentru industria de prelucrare a lemnului.
În plus, guvernele din ultimii 6 ani au introdus mai multe măsuri absurde prin care au blocat exploatările legale și acest cumul de factori a condus la o serie de crize succesive atât pe piața lemnului de foc – cel de calitate mai slabă, care nu se poate folosi în industrie -, cât și pe piața prelucrării pentru mobilier, de unde România ar avea foarte mult de câștigat. Propunerea pe care o fac acum proprietarii de păduri este de a se reevalua acest sector economic și beneficiile pe care le-ar aduce bugetului de stat, prin relansarea industriei de prelucrare a lemnului, pentru care ar fi nevoie de o serie de măsuri și modificări legislative, în cel mai scurt timp.
Asociația Prolemn arată că este nevoie de o nouă paradigmă de dezvoltare, bazată pe susținerea producției interne, prin eficiență și competitivitate, pe instituții eficiente – cum ar fi cea de prelucrare a lemnului. Pentru a se susține industria, ar fi nevoie și de „eliminarea costurilor administrative inutile”, spun proprietarii de păduri, subliniind că această industrie reprezintă 3,5% din Produsul Intern Brut al României, cu peste 150.000 de locuri de muncă pe care le-a creat, cu exporturi de peste 3,5 miliarde de euro și aport valutar net în balanța comercială a României de peste 2 miliarde de euro, cu contribuții directe, indirecte și induse la bugetul României de 3 miliarde de euro anual conform unui raport PwC (PricewaterhouseCoopers) bazat pe datele anului 2022.
Pe baza acestui raport, asociația proprietarilor de păduri Prolemn a făcut o analiză a situației actuale a industriei lemnului, pentru a veni în fața viitorului guvern cu propunerea de a se aplica o serie de măsuri care să facă acest sector economic mai productiv.
Proprietarii de păduri cer viitorului guvern și președintelui României măsuri urgente pentru reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, cu scopul de eficientizare a activității, susținută de o simplificare a reglementărilor, cu o viziune orientată către valorificare superioară a resursei de lemn. De asemenea, ei spun că va fi nevoie de corectarea prevederilor inaplicabile din Codul Silvic, care generează blocaje, cu eliminarea obligației de a avea amenajamente silvice doar la 20 de ani – o măsură nefuncțională, care trebuie adaptată realității.
Politici publice împotriva productivității
Asociația mai spune că România a ajuns la silvicultură de avarie din cauza multiplelor blocaje induse de suprareglementare, care blochează aplicarea amenajamentelor silvice. O silvicultură în care valorificăm foarte puțin din resursa regenerabilă pe care ne-o oferă pădurea, resursă care se degradează prin neintervenție, dar nu pentru că am avea o problemă reală legată de defrișări, pentru că inclusiv rapoartele Comisiei Europene arată contrariul.
Prolemn arată că CE a încadrat România în categoria de risc scăzut în metodologia noului regulament de prevenire a degradării pădurilor (EUDR). Clasificarea riscului este una dinamică și este o evaluare obiectivă pe baza indicatorilor asumați în regulament, respectiv evoluția suprafețelor pădurilor; gradul de guvernanță forestieră; transparența datelor privind utilizarea terenurilor și datele oficiale din Global Forest Resources Assessment (FRA) al FAO.
„Începând cu anul 2023, industriile bazate pe lemn au fost afectate de un set nefast de politici publice, care au indus o criză artificială în sector. Indicii producției industriale în industria prelucrării lemnului arată o scădere a producției industriale în 2023 la doar 80,3%, raportat la producția anului 2022. Păstrând ca referință anul 2022, producția în anul 2024 a reprezentat doar 88%. În anul 2025, pe primul trimestru, producția este de doar 94,7% față de primul trimestru din 2024. Trendul de scădere din industria de prelucrare a lemnului continuă. Conform datelor bilanțiere depuse de 5.531 de companii din industria lemnului, pierderile financiare cumulate în anul 2024 ale acestora se ridică la 635.707.553 de lei - peste 120 de milioane de euro - numărul mediu de angajați reducându-se de asemenea cu 4.665 de persoane în 2024 față de 2023”, explică asociația, subliniind că datele arată un trend îngrijorător - o scădere a producției industriale în anii 2023 și 2024 - care se continuă și în primul trimestru din 2025, cu mii de locuri de muncă pierdute, decapitalizare a companiilor din industria lemnului și, pe cale de consecință, mai puțini bani la bugetul de stat.
Proprietarii de păduri mai arată că datele de la Institutul Național de Statistică privind activitatea de silvicultură în anul 2024 arată că suprafața pădurilor a crescut cu 1.263 de hectare, la 6,61 milioane hectare, în principal prin includerea unor pășuni împădurite și a unor terenuri împădurite în fond forestier. O creștere ușoară, dar constantă, în ultimii ani, trendul de creștere fiind menținut în continuare.
De asemenea, volumul de lemn recoltat conform legii, în mod nefiresc a scăzut cu 531.000 de metri cubi, la 18,64 milioane de metri cubi, pentru că în România s-au făcut câteva modificări legislative care au dus la imposibilitatea tăierii legale a copacilor și a scăzut constant recoltarea – fără un motiv real legat de ecologie sau de scăderea nevoii pe piețe. Dimpotrivă, în același timp s-au declanșat și s-au agravat crizele pe piața lemnului de foc și a industriei de prelucrare.
Datele INS mai arată că suprafața regenerată a scăzut la 25.579 hectare. Din ce în ce mai puține suprafețe sunt regenerate. Problemele au fost create de o serie de decizii nocive care au provocat pierderi economice și chiar dezastre naturale, în ultimii ani.
Scăderi inexplicabile ale exploatării
„Datele Inventarului Forestier Național arată că recoltăm în jur de 33% din creșterea brută a pădurii, cel mai mic procent din Europa, cu o acumulare netă, nerecoltată, de masă lemnoasă în păduri de peste 24 milioane de metri cubi anual. O analiză recentă arată dezastrul provocat în Munții Apuseni de Codul Silvic și întreaga paletă legislativă de mediu, prin situația creată de a nu permite ca masa lemnoasă afectată de gândacul de scoarță să poată fi extrasă din pădure în regim urgență și imperativ”, explică reprezentanții asociației Prolemn.
Analiza lor arată că în 2021 România avea circa 15.000 de metri cubi de lemn infestat, iar în 2022 s-a ajuns la 45.000 de metri cubi, în 2023 la 150.000 de metri cubi, în 2024 la 238.000 de metri cubi, iar în 2025, la data actuală, la 300.000 de metri cubi de arbori uscați în zona de protecție integrală a Parcului Național Apuseni. Acest lemn nu mai poate fi folosit în industria de prelucrare, fiind atât un dezastru ecologic provocat în Munții Apuseni, cât și o pierdere pe termen lung la nivel de industrie din care statul român ar putea încasa foarte mulți bani la buget.
Citește pe Antena3.ro
