Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inaugurat în decembrie 2010 în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, Sistemul Informatic Unic Integrat al Casei Asigurărilor de Sănătate s-a blocat după câteva click-uri. Cetăţeni disperaţi şi birouri aruncate în haos, migrare către soluţii software de „avarie” sau întoarcere la pix şi hârtie, directori judeţeni CAS convocaţi la Bucureşti pentru a se găsi o soluţie, preşedintele CNAS chemat în biroul premierului Boc. În acelaşi timp, firmele care au înghiţit deja zeci de milioane de euro pentru a pune la punct SIUI pasează cu graţie pisica, arătând încă o dată că nu le pasă, pentru că se ştiu cu înaltă protecţie.
Deşi pare greu de crezut, acest subiect de interes naţional are o istorie de zece ani, începută după o licitaţie câştigată iniţial de Compaq şi contestată puternic la acea vreme. Între timp, compania Compaq a fost achiziţionată de HP, gigant IT care a devenit prim contractor al proiectului. Pe lângă HP au mai apărut Oracle şi un vechi client al contractelor cu statul, firma Siveco. În sarcina Siveco intră proiectarea, dezvoltarea şi implementarea aplicaţiilor, iar Oracle asigură bazele de date.
Valoarea totală a proiectului informatic, aşa cum a fost el conceput, se ridică la 103 milioane de euro pentru 15 ani. „Până acum au fost cheltuite 36 milioane de euro. Proiectul de dezvoltare şi implementare a sistemului a demarat în 2002, totuşi abia în noiembrie 2008 au fost semnate documentele de finalizare a fazei de construcţie, trecându-se la faza operaţională, iar la mijlocul lui 2010 a fost demarată implementarea versiunii SIUI”, declara la sfârşitul anului trecut preşedintele CNAS, Lucian Duţă.
După blocarea sistemului informatic, petrecută zilele trecute, întreaga vină a fost aruncată în spinarea corporaţiei Oracle, spre mirarea inocentă a reprezentanţilor locali, incapabili să ofere o explicaţie, un punct de vedere. „Această problemă a fost generată de apariţia mai multor erori ale bazei de date utilizate în cadrul sistemului SIUI”, ne-a declarat ieri Radu Enache, director general HP România. În timp ce reprezentanţii Siveco ne-au precizat că „situaţia apărută (...) este legată de funcţionarea bazei de date Oracle şi, respectiv, a sistemului de operare de pe serverul central”.
SIUI are ca scop colectarea şi gestionarea informaţiilor economice şi medicale necesare funcţionării eficiente a sistemului asigurărilor de sănătate, transparenţa privind controlul şi gestionarea fondurilor bugetare ale CNAS, precum şi evidenţa persoanelor asigurate şi a furnizorilor de servicii medicale.
Băsescu-Oracle, relaţie de durată
Nu sunt multe companii care se pot lăuda, precum Oracle, de o apreciere de durată din partea preşedintelui Băsescu. În septembrie 2005, Băsescu a vizitat cartierul corporaţiei din Silicon Valley, ocazie cu care a promis şi scoaterea din programa de învăţământ a programului Turbo Pascal şi înlocuirea sa cu aplicaţii Oracle. Trecem peste exprimarea care trădează profunde cunoştinţe în domeniu şi constatăm că, la scurtă vreme, oficialii Oracle România au „propus” Ministerului Învăţământului o... colaborare.
Ministerul a semnat cu gigantul american un protocol pentru completarea programei şcolare de clasa a XII-a. Elevii de liceu urmau să aibă un curs opţional de baze de date şi programare, obligatoriu pentru clasele de informatică, iar profesorii trebuiau să fie instruiţi de formatori Oracle. În mai 2006, Ministerul Educaţiei semna un al doilea acord de colaborare cu corporaţia americană. Mai departe, pe 4 iulie 2006, de ziua „marelui licurici”, preşedintele Băsescu lăuda câteva firme americane, prezente şi pe piaţa românească, punând accentul pe... Oracle.
Citește pe Antena3.ro
În iulie 2008, lansarea proiectului educaţional Oracle Innovate a fost onorată de prezenţa şi discursul preşedintelui României. Acelaşi neobosit promotor al educaţiei prin informatizare a efectuat şi o vizită la sediul din Bucureşti al companiei în luna noiembrie din 2009. În cele din urmă, actualul director Oracle România, Sorin Mîndruţescu, s-a aflat pe lista scurtă a persoanelor propuse la şefia Ministerului Comunicaţiilor (în Cabinetul Boc 5), fiind preferat însă deputatul Valerian Vreme, care l-a înlocuit pe Gabriel Sandu.
Haosul informatizării CNAS, judeţ cu judeţ
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş a suspendat activitatea de încasări, preluări declaraţii şi eliberări de adeverinţe de asigurat până luni, 17 ianuarie. În Satu Mare, nu pot fi preluate declaraţiile lunare de sănătate ale angajatorilor, cei care au de făcut modificări în declaraţiile depuse vor aştepta până la remedierea sistemului, iar persoanelor fizice le vor fi eliberate adeverinţe de mână. Sistemul informatic al CJAS Satu Mare a fost neoperaţional şi anul trecut, în perioada 8-14 decembrie, din cauza efectuării lucrărilor de conectare la noul sistem informatic naţional. Casele judeţene de asigurări de sănătate din Bihor şi Arad au apelat la softuri alternative, în timp ce la CJAS Hunedoara se eliberează acte care nu
necesită accesarea bazei de date.
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Botoşani a sugerat asiguraţilor să facă plăţile prin virament bancar sau prin Poştă, în timp ce la CJAS Neamţ s-a folosit, ca variantă de avarie, o aplicaţie proprie până la remedierea SIUI. Medicii, stomatologii şi farmaciştii nu pot însă să facă raportări către CJAS Neamţ în această perioadă. CJAS Suceava a trecut pe un soft compatibil, urmând ca datele să
fie transferate ulterior în sistem. Sute de persoane care doreau să-şi achite contribuţiile au luat cu asalt Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti, după ce sistemul SIUI s-a blocat, activitatea instituţiei fiind suspendată până pe 17 ianuarie, pentru organizarea a încă cinci ghişee. Toţi şefii caselor judeţene de asigurări de sănătate din ţară au fost convocaţi ieri la Bucureşti, la discuţii pe tema blocării Sistemului Informatic Unic Integrat, pentru a fi găsite soluţii.
Specialiştii lu’ „nu ştiu! nu ştiu!”
Potrivit portalului CNAS-SIUI (Sistem Informatic Unic Integrat), pentru rezolvarea chestiunilor referitoare la SIUI, care necesită asistenţă tehnică, suntem rugaţi să contactăm serviciul HelpDesk la numărul 021-200.32.30 sau să trimitem e-mail la adresa suport.siui@hp.com.
Am făcut acest lucru. Din păcate, serviciul HelpDesk ar trebui să se cheme serviciul „nu ştiu”. Am apelat numărul indicat şi am purtat câteva conversaţii în contextul suspendării activităţii tuturor caselor de asigurări de sănătate din ţară. Nici unul dintre „tehnicienii” cu care am stat de vorbă n-a ştiut să spună despre ce fel de problemă tehnică este vorba sau cu cine pot sta de vorbă pe acest subiect. Cert însă, există o problemă tehnică, toţi au fost de acord asupra acestui aspect. Şi m-au îndrumat să dau un mail la suport.siui@hp.com.
La întrebarea: „de ce să dau mail când deja vorbesc cu dumneavoastră la telefon” s-a instalat o tăcere mormântală preţ de câteva secunde, timp în care interlocutoarei mele i s-a părut amuzant subiectul şi a început să se hlizească. Evident că am întrebat ce i se pare atât de amuzant. Mi s-a răspuns că nu ştie ce să-mi spună şi să revin mai târziu, că acum nu ştie. Am continuat discuţia şi am rugat-o să-mi recomande pe cineva care ştie. Răspunsul a fost la fel de epic. „Nu ştiu.” Inimos de fel, am mai încercat şi mai târziu să sun. Din păcate, „mai târziu” angajaţii terminaseră deja programul. Am avut totuşi la dispoziţie opţiunea de a înregistra un mesaj telefonic în 30 de secunde, graţie robotului telefonic. Probabil funcţionarii vor asculta mâine robotul, vor citi mail-ul şi vor spune iarăşi ridicând din umeri „nu ştiu, nu ştiu”.
• Cristian Ionescu
