
Instituția pune la bătaie peste 2,3 milioane de euro pentru finanțarea achiziției unui sistem de securitate cibernetică, a acestor documente, din fonduri PNRR. Iar în documentația de atribuire, serviciul secret al MAI scrie că este entitatea statului care veghează la „aplicarea legii și la menținerea statului de drept și a democrației”.
La data de 30 mai 2025, Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne, a publicat pe SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice) un anunț de participare prin care face cunoscut faptul că dorește să achiziționeze un sistem de securitate cibernetică în cadrul unui proiect denumit „Sistem de alertă timpurie – SAT (Early Warning System”. „Achiziția face parte din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 7 – „Transformare digitală”, Investiția 8 – „Cartea de identitate electronică și semnătura digitală calificată”, Jalonul 174 – „Punerea în aplicare a măsurilor de sprijin pentru implementarea cărții de identitate electronică”.
Potrivit acestui anunț de participare, obiectul investiției propuse de către serviciul secret al MAI vizează „asigurarea unui nivel de încredere și siguranță pentru creșterea atractivității utilizării cărții de identitate electronică și a accesării serviciilor electronice publice”. În același document se mai arată că, pentru obținerea acestui rezultat, Direcția Generală de Protecție Internă „va asigura extinderea sistemului de securitate și apărare cibernetică al Ministerului Afacerilor Interne prin dezvoltarea unor capacități tehnice de detecție, monitorizare și analiză a evenimentelor de securitate, interoperabile cu Centrul Operațional de Securitate Cibernetică al MAI (CERT-INT), în vederea corelării alertelor cu amenințările cibernetice și optimizarea acțiunilor de anticipare, prevenție și răspuns imediat în cazul apariției unor incidente cibernetice”.
Ofertele se vor deschide de ziua Americii
Concret, în baza acestui anunț, se vor achiziționa sisteme de securitate cibernetică, împărțite în patru loturi, a căror valoare inițială estimată se ridică la 9.522.254 de lei fără TVA, respectiv de 11.331.482,26 de lei cu TVA inclusă (2.312,547,4 euro).
În acești bani, ar urma să intre pachete software pentru securitatea datelor, pachete de instalare de hardware și servicii de asistență tehnică informatică. Durata acestui contract este de șase luni, finanțarea este asigurată din fonduri PNRR, iar pentru atribuirea contractului se va organiza o licitație deschisă, având ca și criteriu de evaluare cel mai bun raport calitate-preț. Astfel, prețul ofertei acoperă 60% din această evaluare, iar extinderea perioadei de garanție și suportul tehnic, 40 de procente.
Ofertele urmează să fie deschise, în SEAP, la data de 4 iulie 2025.

DGPI apără… statul de drept și democrația
Potrivit caietului de sarcini care stă la baza acestei achiziții, obiectivul DGPI vizează, în acest caz, „cunoașterea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților în spațiul de competență al MAI pentru asigurarea unei abordări eficiente și integrate a situației de gestionat, în vederea aplicării legii și menținerii statului de drept și a democrației”.
Serviciul secret al MAI, în calitate de autoritate contractantă, este beneficiarul proiectului „Sistem de alertă timpurie – SAT”, iar prin implementarea acestui proiect, Direcția Generală de Protecție Internă vizează „asigurarea unui nivel ridicat de încredere și siguranță pentru creșterea atractivității utilizării cărții electronice de identitate și accesării serviciilor publice electronice aferente.
Se mai arată că sistemul de alertă timpurie reprezintă „soluția de securitate optimă pentru asigurarea exploatării sistemelor utilizate și emiterea și punerea în circulație a Cărții Electronice de Identitate, precum și pentru utilizarea în mod neîntrerupt și în condiții de siguranță a serviciilor publice electronice furnizate de Ministerul Afacerilor Interne”. În acest sens, „se vor crea premisele realizării în mod automat a colectării, procesării, validării și evaluării integrate a datelor și informațiilor multisursă, pentru anticiparea, detectarea, prevenirea și contracararea amenințărilor de securitate, tehnice și non-tehnice, asociate cu emiterea și utilizarea Cărții Electronice de Identitate”.
MAI, copleșit de agresiuni cibernetice
În același caiet de sarcini, DGPI susține că, „având în vedere evoluția amenințărilor cibernetice în contextul dezvoltării fără precedent a tehnologiei informațiilor, a limitărilor tehnice ale sistemelor de securitate instalate la nivelul MAI, a numărului copleșitor de agresiuni cibernetice manifestate, este necesară dezvoltarea unor instrumente de prevenire, detectare și contracarare a amenințărilor cibernetice care să conducă la creșterea nivelului de securitate a Sistemului de Securitate și Apărare Cibernetică de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne”.
Astfel, pentru îndeplinirea misiunilor CERT-INT, la nivelul MAI, prin DGPI, au fost implementate mai multe proiecte ce au permis crearea capabilităților tehnice necesare asigurării cibernetice a ministerului. Acum, însă, este nevoie de „dezvoltarea capacității de analiză, răspuns, monitorizare și investigare a evenimentelor, artefactelor, alertelor și incidentelor de securitate identificate la nivelul infrastructurii cibernetice a MAI”.
Achiziția vizează patru componente denumite „SOC”, în care intră softuri, produse hardware, scanere, subcomponente Next Generation Firewall, subcomponente Switch de tip Out-of-Band Management, subcomponente cu agenți software anti-malware pentru stațiile de lucru, UPS-uri și ansambluri metalice pentru stocarea echipamentelor hardware.
Până anul viitor, vor fi eliberate 5 milioane de astfel de documente de identitate
Conform MAI, până în iunie 2026, cinci milioane de români ar trebui să dețină cărți de identitate electronice. Documentele vor fi primite gratuit de la serviciul de evidența populației, pe baza unei cereri. Cei care nu doresc buletine cu cip pot opta în continuare pentru o carte de identitate simplă.
Cu această nouă carte electronică de identitate, posesorii vor putea călători în spațiul european și vor putea genera semnătura electronică prin conectarea la anumite aplicații.
De asemenea, cetățeanul posesor de carte electronică își va putea schimba singur domiciliul din buletin, conectându-se la o aplicație care îi permite acest lucru, iar noul domiciliu va fi validat de Evidența Populației, tot electronic. Noile buletine sunt asemănătoare cardurilor bancare și, potrivit autorităților, sunt mult mai greu de falsificat.
Acest tip de cărți de identitate sunt finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul unui proiect în care sunt puse la bătaie 150 de milioane de euro.